Cum se produc țesăturile de mătase naturală

Doar mătasea atinge corpul meu! este o replică din filmul Rush Hour. O spun uneori și eu prin magazine, cu voce tare, ca să mă considere cei din jur și mai ciudat decât sunt și să aprecieze Matilda cu adevărat de ce s-a căsătorit cu mine.

Am văzut în Thailanda și cum se fabrică mătasea sau, mai bine spus, țesăturile din mătase, într-o fabrică tradițională. Iată ce se întâmpla acolo.

Mătasea este generată de niște viermi numiți “de mătase”. O molie urâtă, ce se hrănește cu frunze de dud, depune ouă din care ies larve care cresc în viermi. Aceștia, după o vreme, creează în jurul lor un cocon din mătase, în care ei sunt protejați în timp ce se transformă în viitoare molii.

Mătasea thailandeză este galbenă la culoare, acesta fiind culoarea coconului din specia crescută de ei. Pentru diverse țesături, fabrica respectivă importa din China viermi sau direct coconuri albe.

În fabricile de mătase viermii respectivi nu mai apucă să-și ducă la final transformarea pentru că, încercând să iasă din propriul cocon, folosesc o enzimă ce-l distruge și afectează mătasea. Prin urmare, coconurile sunt fierte, omorând viermele din interior, iar mătasea de pe acestea este de fapt un fir continuu, lung de sute de metri.

Din ce-am văzut eu, firele de la mai mulți coconi sunt desfăcute de pe aceștia în apă, care face mai ușoară întreaga manevră, și de acolo sunt grupate și înfășurate pe un mosor de mătase.

(dacă vă uitați cu atenție, doamna respectivă îmi arată mai multe fire de mătase întinse de acel băț)

Fabrica vizitată de mine folosea colorant natural pentru a colora firele respective. Aveau acolo expuse diverse materiale (fruze, scoarță etc) din care extrag diverse culori, iar câțiva angajați trec respectivele fire prin vopsea înainte de a le înfășura înapoi pe un mosor ceva mai compact.

Tot acolo, la Thai Silk Farm, se folosește războiul de țesut pentru a obține țesături. Ce să zic, știu că invenția aceasta a fost foarte importantă în dezvoltarea culturii și societății omenești, dar e treabă grea acolo și de durată. Papiota cu fir de mătase circulă din stânga în dreapta, actionată manual de niște sfori trase de țesător, trasând astfel fiecare fir al țesăturii.

După fiecare mișcare spre stânga sau dreapta, lamele acționate de pedale compactează firele astfel întinse, obținându-se țesătura finală. Asta este varianta simplă, pentru o singură culoare. Dacă produceau țesături cu model, de exemplu cu dungi sau carouri, din când în când țesătorul înlocuiește papiotele de diverse culori pe care le are la dispoziție.

(doamna din imagine producea o eșarfă cu model complex și schimba des papiotele utilizate)

În spatele fabricii era magazinul din care puteai cumpăra diverse produse de mătase, de la batiste la eșarfe, bluze, rochii și chiar metraje pentru costume sau ce vrei tu să-ți croiești. Mătasea thailandeză este, am înțeles, renumită pentru calitatea și finețea ei.

Tehnic vorbind, firul de mătase este o fibră de proteine insolubile, iar forma sa este triunghiulară, ceea ce reflectă în diverse unghiuri lumina, contribuind la acest aspect lucios, cu ape, al mătăsii. Chinezii au descoperit mătasea și tot ei au domesticit prima oară acele insecte ce o produc.

Cei de acolo ne-au arătat și cum să deosebim mătasea naturală de materialele sintetice, dar nu vă va plăcea metoda. Ca textură, la pipăit, mi s-au părut identice, dar dacă le dai foc cu o brichetă mătasea miroase a porc pârlit și se separă în fire ce ard individual, pe când pânza sintetică se topește ca plasticul.

Am grupat toate articolele în tag-ul Thailanda. Citiți și despre cum am zburat acolo la clasa business cu Qatar Airways.