Studenții din Politehnică sunt mult mai pasionați de ideea de start-up și proiecte decât pe vremea mea

Am fost zilele trecute la o prezentare ținută la Facultatea de Automatică în celebra sală EC105. Clădirea arată la fel ca pe vremea mea (deja mi-e rușine să spun acum câți ani eram student în Politehnică), dar tehnologia modernă a ajuns și acolo, au vendomate cu cititor contactless de carduri! Mi-am luat o cafea plătind 2 lei direct cu telefonul!

Am avut un mic moment de panică privind ce am găsit scris pe tablă, adică ce vedeți mai jos.

Este schema unui sistem de reglare automată, că este o întreagă teorie privind modul în care, de exemplu, turația unui motor sau cantitatea de benzină ce intră în acesta se ajustează automat în funcție de cum funcționează deja. Da, inclusiv astfel de chestii aparent banale se rezolvă cu funcții și matrici și, în general, multă matematică. M-am așezat apoi într-o bancă pe la mijlocul sălii, unde cineva scrijelise “nu mai suport” în lemnul ei, lângă “Eminem”.

Într-un astfel de loc destul de sumbru am fost însă la o prezentare despre antreprenoriat, start-up-uri, cum să-ți prezinți proiectul în fața investitorilor, cum să înțelegi clientul pentru care gândești respectivul produs sau serviciu (“inovația fără clienți se numește hobby”, a spus Vladimir Oane, unul dintre vorbitori). Cum să câștigi bani când ai o idee bună, să zicem.

Prezența a fost bună, cu mulți studenți interesanți de astfel de astfel de lucruri. Am simțit din întrebările lor că sunt la curent cu termenii discutați acolo, cu noile concepte legate de pitchuri și investiții și business plan-uri, ceea ce pe vremea mea nu se întâmpla. Nu doar vendomatele s-au schimbat pe acolo, ci și mentalitatea studenților, cel puțin a unora dintre ei, ceea ce m-a bucurat mult.

Prima prezentare a fost despre Orange Fab, programul de accelerare pentru start-up-uri al companiei Orange România, care susține diverse proiecte cu potențial bun în a ajunge cât mai rapid pe piață.

Ce înseamnă program de accelerare? Exact ce spune numele: cel cu ideea de business este sfătuit cum să o prezinte mai bine investitorilor, cum să o modeleze mai adecvat pentru piață, i se dă acces la dispozitive și API-uri de conectivitate pentru a o dezvolta cât mai rapid, ba chiar este ajutat și să obțină finanțare pentru ea.

Înscrierile se pot face oricând, nu există un “sezon”. Proiectele sunt cele înscrise prin site-ul oficial sau descoperite prin diverse hackathonuri/evenimente precum Innovation Labs. Lansat anul trecut în România, Orange Fab a discutat în această etapă preliminară cu 113 echipe.

Accesul în următoarea etapă se face printr-un product deck, care este o prezentare ceva mai amplă a ideii respective, nu un pitch de 2 minute ca la concursuri sau evenimente de investiții. Aici start-up-ul are ocazia să prezinte în detaliu ce vrea să facă, ce piață consideră că are, în cât timp poate livra ceva, ce nevoi are, ce nu știe să facă.

Urmează apoi o etapă ceva mai amplă de selecție în care cele de mai sus sunt dezvoltate pentru a vedea potențialul de piață al proiectului respectiv. Oamenii start-up-ului vor avea întâlniri cu product managers și business development managers, cu oameni de vânzare și alte persoane potrivite pentru a șlefui cel mai bine ideea echipei.

În etapa propriu-zisă de accelerare se ajunge cu un proiect bine definit, cu indicatori clar stabiliți, astfel încât să se poată face implementarea și testarea soluției. Cei de la Orange Fab au întâlniri periodice cu echipa respectivă pentru a vedea progresul sau eventualele probleme întâlnite, li se aranjează prezentări de vânzare către diverși clienți (Orange, în special prin B2B, are acces la multe companii), ba chiar de multe ori Orange este primul client al respectivului start-up.

Nu e ușor. Ca idee, 113 echipe s-au înscris și doar 6 au ajuns până acum în etapa de accelerare. E un procent normal, totuși, în domeniu.

Cele 6 echipe care sunt momentan în program sunt:

SiloMeter: un sistem de automatizare pentru hambare, care monitorizează procesul de ventilație pentru a împiedica factorii de mediu ce-ar putea strica cerealele sau materia primă din respectivele silozuri, optimizând și consumul energentic. Face parte din categoria agritech, un domeniu unde se lucrează cu volume mari și marje mici, așa că orice avantaj adus de tehnologie poate fi important.

Box2m: au dezvoltat dispozitive și o platformă IoT pentru marii consumatori de energie prin care consumul este monitorizat și optimizat, scăzând costurile operaționale și cele de investiții.

Symme 3D: dezvoltă o imprimantă 3D de țesuturi biologice și vase de sânge, plus vase de incubare în care acestea să crească. Am întâlnit proiectul lor pe la diverse competiții, e mult de muncă, sunt multe certificări de obținut, dar și dacă le iese vor fi printre primii pe o piață de miliarde în domeniul sănătății.

uRADmonitor: și pe acest proiect l-am mai prezentat anterior pe blog, este aparatul care, folosind diverși senzori integrați, monitorizează calitatea aerului și alți parametri pentru a monitoriza poluarea din orașe.

Pentest-tools: un site online ce oferă companiilor verificări de securitate și verifică de diverse vulnerabilități de ultimă oră.

Fullscreen Digital: oferă servicii de retail analytics prin detectarea poziției telefoanelor mobile, ceea ce le permite să vadă în ce zone merg, să zicem, clienții unui hipermarket, cât timp stau pe la fieare raion, ce obiceiuri de navigare au într-un magazin sau mall șamd. De aici au extins proiectul la conceptul de city analytics, făcând același lucru la nivelul unui oraș, treburi importante de știut într-o zonă turistică, de exemplu.

Cineva din sală a întrebat ce are de câștigat Orange din toate acestea, dacă devin parteneri la afacere sau cer vreo taxă. Eu am completat întrebând dacă celor înscriși li se cere o exclusivitate sau pot lucra și cu alte programe de accelerare.

Nu și nu, este răspunsul. Orange nu cere bani și nici acțiuni la respectivul start-up. Interesul lor este indirect, vor să genereze noi firme care să aducă pe piață noi servicii și noi tehnologii în câteva domenii din care, în cele din urmă, profită și ei pentru că oferă servicii de comunicații pentru aproape orice tip de aplicație și de sector B2C, B2B sau B2G.

În câteva cazuri, start-up-urile respective au primit bani de la Orange, care au fost primii lor clienți. Aparate uRADMonitor sunt instalate în 4 orașe din România, inclusiv ca parte a soluției smart-city din Alba Iulia, unde montate pe autobuze ce se plimbă prin oraș generează și o hartă precisă a poluării fiecărei zone.

Fullscreen Digital este un alt exemplu, soluția lor a fost vândută, cu Orange ca integrator, în diverse zone comerciale și chiar integrată în Alba-Iulia ca city analytics. Probabil că și SiloMeter a avut un traseu similar; operatorii nu dau multe detalii despre soluțiile lor B2B, dar un proiect ca al lor îl văd împlementat într-o țară agricolă precum România, iar Orange Fab îi poate ajuta să iasă și în extern, spre alte piețe Orange.

Cât despre întrebarea mea, nu se cere o exclusivitate. Intuiam asta, vă spuneam că vreo două proiecte dintre cele de mai sus le-am întâlnit anterior și în alte programe de accelerare sau concursuri de finanțare.

Nu închei spunându-vă să aplicați la Fab dacă aveți o idee de proiect. Cei cu idei sigur știau deja treaba asta. Concluzia cea mai plăcută pentru mine a fost observația că studenții de acum sunt interesați de așa ceva, că știu termenii, că au auzit de CAPEX și OPEX, că au idei și nu stau cu ele sub pernă, ținându-le doar pentru ei, ci caută coechipieri cu care să le dezvolte, mentori cu care să le îmbunătățească și finanțare ca să le aducă pe piață.

Toate acele mici companii care au început ca start-up-uri și apoi au fost cumpărate pe milioane de euro (sau zeci sau sute de milioane) de alte companii, chiar și știrile tot mai multe despre companii românești care găsesc succesul internațional, au prins în sfârșit rod acolo unde trebuie.

A doua prezentare a serii a întărit practic aceste concluzii, fiind mult mai de nișă despre cum să gestionezi potențialii clienți. E greu de explicat în vorbe, dar s-a vorbit despre cum să afli ce probleme au ei și să le oferi soluții, despre cum trebuie să le înțelegi obiceiurile actuale de utilizare, nu să vrei din start să le schimbi, despre cum să-i iei la întrebări, cu pix și hârtie în față, despre ce folosesc acum, de ce, ce le place, ce ar vrea schimbat șamd.

S-a intrat în detaliu inclusiv la cum trebuie formulate întrebări în acest scop, adică să nu zici “noi am făcut următorul produs” ci mai degrabă să începi cu “ce folosiți pentru a…”. Vânzarea se face mult mai târziu, când ai un produs ce poate fi vândut; inițial trebuie să înțelegi problemele clienților și să creezi un produs mai bun.

Am reținut următoarea idee: un produs, indiferent că vorbim de o aplicație software sau de hardware ce rezolvă o problemă punctuală, trebuie privit ca un angajat, adică trebuie să facă treabă și să merite banii primiți pentru a i se justifica prezența în companie

6 lei este acum taxa de acces auto în Politehnică, apropo. Iar după nici 5 minute de stat în bancă, m-am murdărit cumva de pix pe mână, ca în vremurile bune.