Ce este tehnologia blockchain și cum poate fi utilă în societatea modernă

Am fost recent la o conferință despre blockchain, care este o tehnologie securizată și rapidă de înregistrare a informației despre care mulți experți spun că va fi tot mai utilizată în lume, reprezentând un disruptor important pentru multe domenii, nu doar bancar, ci și energetic, sănătate, procesul electoral, transporturi șamd.

M-am dus acolo sceptic față de astfel de afirmații, m-am întors convins că blockchain-ul poate fi o alternativă mult mai eficientă pentru multe tehnologii sau procese din prezent. Și ca idee, străinii sunt mult mai avansați față de noi în astfel de chestiuni, exemple fiind că la conferință participând și avocați ce se specializau în acest domeniu pentru noua piață sau profesori de data analytics la universități, ceea ce m-a făcut să exclam un mic wow.

În plus, întregul eveniment a fost organizat nu de Bitcoin sau vreo altă monedă digitală, ci de Enel în seria #EnelFocusOn despre tehnologii disruptive, iar dacă ați urmărit știrile zilnice despre tehnologie ați citit și despre alte companii ce au folosit blockchain măcar ca demonstrație funcțională.

Am văzut însă în comentariile de pe Facebook că majoritatea pun semnul egal între blockchain și bitcoin, ceea ce este departe de adevăr. Blockchain este o tehnologie, bitcoin este o aplicație a acestei tehnologii, dar se pot crea multe altele. Blockchain este ca o șosea, bitcoin și alte monede doar un tip de autovehicul ce circulă pe respectiva șosea.

Sau, ca analogie mai apropiată, blockchain este ca TCP/IP-ul pe care se bazează rețelele de calculatoare, dar ce date circulă astfel împachetate—emailuri, jocuri multiplayer sau streaming de muzică—diferă de la aplicație la aplicație, fiind posibil aproape orice.

Iată un ghid simplificat despre ce este blockchain și ce avantaje are.

După cum îi spune numele, este un lanț de blocuri. Este ca un dosar cu șină în care paginile se așază una după alta sau ca un raft de bibliotecă pe care se așază cărțile.

Fiecare bloc conține informațiile despre o “tranzacție”, stocate securizat și criptat, dar nu vă gândiți numai la tranzacții bancare (chiar vreau să lăsăm monedele digitale în urmă), ci la orice alt tip de transfer de informație: ce conține fiecare container de pe un vapor, ce s-a cumpărat de la un magazin online șamd.

Blocurile acestea sunt aranjate cronologic sub forma unui lanț cu câteva particularități:

• un bloc din lanț nu pot fi modificat fără a altera toate blocurile următoare din lanț;
• întreg lanțul este stocat descentralizat, pe calculatoarele tuturor participanților sau, în fine, pe foarte multe calculatoare.

Aceste două caracteristici ale blockchain-ului sunt cruciale pentru că fac informațiile imposibil de modificat, acestea fiind deja pe sute sau mii sau milioane de calculatoare din lume. Dacă modifici un bloc, toate blocurile următoare “urlă” că ceva nu este bine, iar foarte mulți oameni au versiunea originală a lanțului și încercarea de modificare ar fi imediat sesizată. Este o metodă mega-securizată de a înregistra date și de a te asigura că nu pot fi modificate în viitor fără acordul majorității.

Negru: blockchain-ul principal. Verde: blocul origine. Mov: blocuri orfane, care pot fi alte lanțuri.

By original file: Theymos from Bitcoin wiki
vectorization: Own work – Bitcoin Wiki: https://en.bitcoin.it/wiki/File:Blockchain.png, CC BY 3.0, Link

Descentralizarea informației, chiar dacă criptate, printr-un blockchain de acest tip aduce alte două mari avantaje ale sistemului:

1. este foarte ieftin, costul procesării fiind redus;
2. este foarte rapid sau cel puțin mai rapid decât actualele proceduri și metode utilizate.

De ce, fiind descentralizat, este ieftin? Pentru că nimeni nu are un monopol asupra informației, fiind astfel eliminată posibilitatea de a cere taxe mari pentru a o accesa, iar birocrația este mult redusă.

Cea mai bună analogie este tot cu sistemul bancar. În prezent, dacă vrei să demonstrezi cuiva că ai o sumă de bani în cont, îi duci un extras de cont de la bancă. Banca este o instituție căreia noi, ca societate, îi acordăm încredere în astfel de situații; dacă banca spune, pe o hârtie oficială, că ai X lei în cont, cei din jur te vor crede, motiv pentru care banca devine ceea ce se numește “trust provider“. Pentru astfel de servicii, băncile cer o taxă ce poate îmbrăca diverse forme.

Intră în scenă blockchain-ul. Informația este stocată descentralizat, pe milioane de computere, și poate fi luată de acolo. Nimeni din ceilalți nu știe cât ai în cont, toate datele fiind criptate, dar poți arăta că ceea ce pretinzi tu este adevărat pentru că același lucru este stocat și în lanțul de blocuri. Asta este ușor și ieftin de făcut.

Același sistem descentralizat duce și la rapiditate. Informația este ușor de extras și ușor de adăugat într-un nou bloc care își va lua locul în capătul blockchain-ul respectiv.

Aici pot fi nenumărate exemple despre cum avem nevoie de timpi cât mai mici de înregistrare a tranzacțiilor de date în ziua de astăzi. De exemplu, apropo de bani, o sumă transferată în contul cuiva va apărea acolo mâine, poate poimâine. Cu alte cuvinte, este nevoie de 1-2 zile pentru ca banca expeditorului și banca destinatarului, două instituții ce conferă încredere și autenticitate transferului, să se pună de acord că persoana A are mai puțini bani și persoana B are mai mulți.

Cu bitcoin, timpul mediu de transfer între două conturi a fost de 78 de minute în luna decembrie 2017. Atât a durat ca un nou bloc ce înregistrează acea tranzacție să fie scris în blockchain-ul respectivei monede, iar 78 de minute este considerat un timp lung în acest domeniu. Ethereum are un timp de câteva minute, iar Ripple de câteva secunde.

Alte exemple bune din lumea largă ar fi IBM și Maersk utilizând blockchain pentru a face mai rapidă procesarea vamală în transportul maritim de marfă. Când vaporul ajunge în port vor trece câteva zile până când sosesc din 5-6 direcții diferite toate actele “cu ștampilă” privind ce marfă conține acesta și cui aparține ea sau se poate scrie această informație într-un blockchain ce va fi imediat accesibil.

Rapiditatea duce la costuri mai mici. Comunicatul din linkul de mai sus spune că până la 20% din costul transportului de marfă este determinat de fapt de costul birocrației necesare efectuării acestuia, iar blockchain o reduce spre zero.

Un alt exemplu l-am văzut chiar în domeniul energiei electrice, la conferință. Enel și E.On au transferat 1 MW de energie electrică după ce s-au înțeles prin blockchain asupra acestui lucru; totul s-a desfășurat în octombrie 2017. Luna aceasta, companiile Endesa și Gas Natural Fenosa din Spania au tranzacționat echivalentul a 5,95 GWh în gaze naturale prin intermediul aceluiași blockchain numit Enerchain.

Am auzit și de utilizarea blockchain-ului pentru a monitoriza streamingul digital de muzică. În prezent, banii de la serviciile de streaming ajung greu la artiștii care produc muzica, poate după câteva luni. Cu blockchain și rapiditatea acestuia pentru orice fel de tranzacții de date, banii ar putea ajunge în contul fiecărui membru al formației aproape imediat ce melodia lor a fost ascultată de cineva.

Gândiți-vă și la alte posibile scenarii: nu mai trebuie să aveți încredere în Biroul Electoral Central că numără corect voturile la alegeri dacă fiecare vot ar fi înregistrat în blockchain. Nu cu nume și prenume, aceste informații ar fi criptate, dar să presupunem că în blockchain ar fi scris în clar cui a fost acordat fiecare vot. Am putea ști, în fiecare moment, câte voturi sunt pentru fiecare candidat, dispărând orice neîncredere că se fac manevre cu buletinele de hârtie la numărare sau la transport.

N-ar mai fi nevoie de înregistrarea de mărci sau de patente pentru anumite idei, ci le-ai putea introduce într-un blockchain dedicat și oricine ar putea vedea momentul când tu ai avut acea idee.

Într-un fel, descentralizarea aceasta este ca un adevăr știut de foarte multe persoane: nu poate apărea altcineva pretinzând că lucrurile s-au întâmplat altfel, că avem deja cu toții varianta inițială și dovada că așa stau lucrurile.

Acum gândiți-vă la un scenariu complex cu mai multe tipuri de blockchain-uri. Să zicem că vrei să cumperi un apartament și ai nevoie de un credit bancar în acest scop. Momentan îți ia câteva zile să aduni actele ce dovedesc venitul tău, banca le analizează pentru a confirma că sunt autentice (trust provider-ul fiind angajatorul tău și adeverința de venit pe care o dă acesta, de exemplu), apoi banca aprobă creditul, durează câteva zile să vezi banii și să-i transferi celui de la care cumperi apartamentul, care are nevoie de ceva timp pentru a se asigura că noul trust provider, banca, chiar dă acei bani, apoi se fac actele și informația că tu ești noul proprietar ajunge, în sfârșit, la tribunal, primărie și ce mai este în ecuație, totul sub supravegherea unui notar care devine trust provider pentru aceste etape.

Cu blockchain-uri, toate informațiile și tranzacțiile ar putea fi efectuate și verificate aproape imediat de toate părțile implicate, finalizându-se totul în câteva ore. Iar notarul ar dispărea din ecuație, că n-ar mai fi nevoie de el/ea ca persoană de încredere ce a fost martor la întreaga operațiune, aceasta fiind scrisă într-un blockchain privind deținătorii de apartamente. Georgia și India deja studiază utilizarea blockchain-ului ca metodă de a înregistra proprietățile.

Și cam așa stau lucrurile cu blockchain. Istoric, acesta a fost teoretizat de aceeași persoană care a creat și bitcoin-ul, în 2008, motiv pentru care sunt luate la pachet, dar blockchain-ul se dovedește suficient de flexibil și puternic pentru a depăși sfera aceasta, iar sute de companii mari deja testează tehnologia în diverse lor domenii de activitate. Accesul la Internet și societatea tot mai digitală în care trăim au ajuns la punctul în care astfel de servicii pe care eu le numesc puternic descentralizate sunt posibile.

Conferința la care am fost eu, #EnelFocusOn, l-a avut ca vorbitor pe Joel Comm, al cărui podcast îl puteți urmări dacă vă pasionează subiectele legate de criptomonede. Înregistrarea poate fi văzută aici. Cândva vor organizat un #EnelFocusOn și în România, dar nu se știe încă pe ce subiect. Personal sper să fie despre mașini autonome, altă tehnologie disruptivă.