Aeroportul Otopeni: bani cheltuiți inutil, zero investiții, extindere poate în 2030

Tocmai voiam să zic că, după aglomerația mare de anul trecut din aeroportul Otopeni, cei care-l conduc au luat măsuri și au montat de 2-3 ori mai multe ghișee de verificare a pașapoartelor. La propriu au pus câte un ghișeu oriunde se putea.

Dar ce rost are să lauzi asta când apare un raport al Corpului de Control, făcut la finalul anului trecut, care arată nereguli mari acolo:

• zero investiții făcute în infrastructură în perioada 2013-2017, deși erau bugetate unele de milioane de lei, iar aeroportul are profit anual de sute de milioane
• “pista 1 nu asigură condiţii eficiente de aterizare/decolare, deşi la această pistă s-a intervenit cu utilaje aproape în fiecare zi, uneori chiar şi 14 ore;”
• “pista 2 este operaţională pe o lungime de doar 2.237 m din 3.500 m. Pe timp de noapte nu se poate opera fără lumini specifice, fapt pentru care piloţii consideră periculoasă utilizarea ei;”
• “balizajul luminos nu este echipat corespunzător pentru condiţiile de vizibilitate redusă;”
• “racordul luminos de degajare a ambelor piste pe ambele direcţii nu poate fi aprins simultan cu baretele de STOP;”

Știți cum sunt acestea pe total? Într-o zi vor muri niște oameni acolo, poate ca în Tenerife, și atunci anchetele vor arăta un lung lanț de corupție și incompetență, ca și la Colectiv sau Apuseni sau Siutghiol. Toată țara va clătina din cap a amărăciune, se vor face anchete, se vor finaliza dosare, morții vor fi tot morți.

• Camelia Meţler – într-un an şi şase luni a fost prezentă la muncă 112 minute. A încasat în această perioadă 70.894 lei;
• Cristina Elena Neamţu – în 9 luni, prezentă la locul de muncă mai puţin de două ori. A încasat 43.003 lei;
• septembrie 2015 – septembrie 2016 – 27 de programe de formare profesională derulate prin societatea OK Service Corporation, cât în ultimii aproape 6 ani la un loc. Locaţiile cursurilor: Nice, Las Vegas, Sydney, Auckland, Wellington, Kuala Lumpur, Bangkok, Tokyo, Lausanne.

Raportul continuă în același stil.

Otopeni poate procesa, mai cu chin așa, mai cu cozi și așteptare lungă în orele de vârf, cam 10-11 milioane de pasageri pe an. Această cifră a fost atinsă încă din 2016, iar numărul anual de pasageri crește cam cu 2 milioane în fiecare an, pe fondul ieftinirii călătoriilor și al tot mai multor curse deschise de diverse companii. Aș vrea să zic că un motiv al creșterii este și numărul mai mare de turiști ce vizitează România, dar nu-i adevărat.

Am scris despre asta de mai multe ori: unu, doi, trei.

Bun. Aeroportul are acum un plan de extindere. Este genul de plan SF despre care la noi poți fi sigur că va avea întârzieri mari, asta dacă se va face, dar cel mai dezamăgitor amănunt este acesta: lucrările ar urma să înceapă în 2022 și să dureze 3 ani pentru prima etapă de extindere, apoi încă 3 ani pentru a doua etapă. Cu alte cuvinte, în cel mai optimist plan, aeroportul va fi mărit în 2025 și apoi în 2028, deși gâfâie încă de acum ca un cardiac la maraton.

Extinderile prevăd construcția a două module de câte 100.000 de metri pătrați, conectarea cu autostrada A3 și cu șoseaua de centură, plus realizarea unui terminal feroviar pentru asigurarea conexiunii cu trenuri și poate și cu metroul spre Otopeni, dacă va fi făcut vreodată. Investiția este estimată la 800 de milioane de euro fără a lua în calcul costul exproprierilor necesare, iar cum zona Otopeni este foarte scumpă (și până atunci se va scumpi și mai mult), probabil se vor adăuga alte câteva sute de milioane de euro.

Niște estimări mai vechi dădeau cifra de 20 de milioane de pasageri pe an pentru 2023. Mă întreb câți vor fi prin 2030, când se vor încheia la modul optimist aceste extinderi, și dacă nu cumva nou-extinsul aeroport va fi insuficient încă din prima zi.

Uitați-vă cât spațiu ineficient utilizat există în aeroport acum, cu tot felul de clădiri vechi risipite în toate direcțiile, printre buruieni. O simplă reorganizare a zonei centrale, prin mutarea tuturor clădirilor administrative de acolo într-una nouă, construită lângă DN1, ar putea prelungi terminalul Vioara pe o distanță de 3-4 ori mai mare decât în prezent, cu porți de îmbarcare de-o parte și de alta. Am fost de câteva ori în clădirile acelea, sunt rămase din alte timpuri, cu un aspect de anii 70, incomode inclusiv pentru angajați.

Aceasta este zona dintre terminal și DN1: