Am vorbit cu un cardiolog: explicație simplă despre bolile de inimă, ce le cauzează și cum pot fi depistate

Am avut o discuție lungă cu un doctor cardiolog despre boli de inimă și ce le cauzează și cum pot fi depistate și cum ajută tehnologia modernă în aceste privințe. Doctorul era Florina Pinte, medic primar cardiolog la MedLife, și mi-a explicat ce cauzează cele mai frecvente boli cardiovasculare și cum pot fi detectate și tratate acum cu toate aparatele moderne din clinică.

Mie nu-mi plac interviurile, așa că în loc să redau mot-a-mot ce-am discutat acolo, prefer să rescriu inginerește totul, cu liniuță, într-un articol foarte util, zic eu, pentru orice om trecut de 30 de ani. Cam asta e vârsta după care ar trebui să fii îngrijorat de boli de inimă și riscurile stilului de viață. Nu spuneți că-i exagerat; un coleg de-al meu a murit cândva la 35 de ani. Infarct. Am data marcată în calendarul personal pentru că, deși nu-l cunoșteam foarte bine, acel eveniment este un reminder anual că aceste riscuri nu trebuie ignorate.

Ce sunt bolile cardiovasculare?

Eu le ziceam boli de inimă, generic, dar se pare că de fapt putem vorbi despre boli ale inimii și boli ale sistemului vascular.

• Bolile de inimă pot fi coronariene, adică apar la arterele ce irigă inima, sau valvulare, adică afectează valvele ce fac legătura între camerele inimii și artere respective.
• Bolile sistemului vascular se referă la afecțiunile sistemului circulator de peste tot din corp; tot cardiologul este cel care le cunoaște bine.

Cum apar bolile cardiovasculare?

Acestea pot apărea la orice vârstă. Asta nu mă miră, că doar am auzit în jurul meu de diverse cazuri. Totuși, cel mai simplu este să le împărțim în două tipuri.

Malformațiile congenitale sunt acele boli cu care te naști. Pot fi simple sau complexe, unele atât de simple încât poate nici nu știi că le ai și se agravează abia după mulți ani (cum se întâmplă în cazul celor ce mor brusc făcând efort), altele atât de complexe încât se repară prin diverse metode, inclusiv chirurgicale.

Mi s-au dat ca exemplu defectul septal atrial sau cel ventricular, dar nu intru aici în detaliu. Mi se pare important de reținut că un părinte ar trebui să discute cu un cardiolog și să-i facă analize copilului său pentru a se asigura că nu e cazul de așa ceva, dar bănuiesc că astfel de lucruri se discută încă din perioada sarcinii sau după naștere.

Nu, mai mult m-au interesat bolile ce sunt cauzate de stilul de viață, că de acestea ar trebui să ne fie tuturor teamă. Cele legate de vârstă sunt la final

Ce cauzează bolile inimii legate de stilul de viață?

Depunerea de grăsime pe interiorul vaselor, asta le cauzează. E principalul factor distrugător și are multiple cauze de apariție.

Doctorul mi-a scos că vasele sistemului circulator pot funcționa binișor chiar și până când 80% din secțiunea lor este obturată de grăsime depusă, asta pentru că au capacitate mare față de nevoia uzuală de flux sanguin. Pe la o obturare de 80% încep să apară dureri ale inimii în momentele când facem efort (urcatul scărilor, alergat șamd), iar pe la 90% apar dureri și în momentele de repaus.

Pragul de alarmă este la 80% sau chiar mai devreme, desigur.

(un desen despre depunerea grăsimii pe vase)

(notițe originale de la discuția cu doctorul cardiolog)

De ce te doare inima? Chiar nu știam asta, deși termenul este folosit foarte des de toată lumea. Se pare că inima, ca orice alt mușchi, generează acid lactic atunci când lucrează. Acest acid este evacuat prin sânge, dar dacă circulația acestuia este obturată și, ca într-o gâtuire de trafic, se face mai lent, atunci acidul are timp să se infiltreze prin cei trei pereți ai vasului de sânge și să ajungă la cel exterior, unde se găsesc terminații nervoase ce transmit senzația de durere.

Când te doare inima pentru că debitul de sânge este prea mic, se numește angină. Când sângele nu mai ajunge deloc acolo, vorbim de infarct.

Ce factori determină depunerea de grăsime pe vase?

OK, aici voiam să ajung. Știam ce cauzează problemele, că auzi toată ziua despre colesterol și fumat și obezitate, dar nu știam mecanismul prin care una o determină pe alta. Acum l-am aflat.

Vârsta: după 18 ani, organismul ajuns în final la maturitate gestionează altfel grăsimea din sânge și aceasta se depune pe vase. Întâi se depun striuri fine, apoi acestea cresc și secțiunea vasului începe să fie obturată. Tot mai mult din acesta este blocat de grăsime.

N-ai ce-i face, așa funcționează lucrurile.

Sexul: nu cel din pat, din fericire. Bărbații riscă mai multe boli de inimă și mai timpuriu decât femeile, deoarece hormoni specifici sexului femeiesc protejează inima, încetinind aceste mecanisme naturale ce tind să depună grăsimea pe vase.

La menopauză acei hormoni dispar, așa că riscul crește mult și pentru femei după acea vârstă.

Colesterolul crescut: pentru că indică mai multă grăsime în sânge, desigur, așa că depunerea ei este mai accelerată.

Riscul este mare pentru două categorii de oameni: cei cu o alimentație ce le crește colesterolul și cei care îl au direct mare. Am auzit de familii în care toți au nivelul colesterolului crescut mult peste pragul de alarmă, că așa sunt ei genetic construiți, dar faptul că sunt așa de la natură nu-i ferește de riscurile bolilor de inimă.

Glicemia crescută: este un factor favorizant, în sensul că în prezența ei îi este mai ușor grăsimii să se depună pe vase.

Explicația tehnică este următoarea: zahărul din sânge afectează structura peretelui interior al vaselor (intima, primul dintre cele trei straturi despre care vă spuneam). În mod normal vasele sunt flexibile, se strâng și se dilată, ajutând la circulație. Glicemia le face rigide, iar asta face mult mai facilă depunerea grăsimii.

Ca analogie, este ca la tigăi. Mâncarea se lipește mult mai ușor dacă o lași pe foc în tigaie decât dacă o și miști și amesteci continuu prin aceasta cu o țeavă.

Fumatul: mecanismul este ceva mai complex. Aici și la “stres” aveam cea mai mare curiozitate, așa că iată cum se ajunge de la tras țigări la boli de inimă.

Nicotina ajunsă în corp acționează la nivelul stratului doi din vasele de sânge, unde se găsesc mușchi. Am spus mai sus că vasele sunt flexibile, se pot contracta și dilata pentru a ajuta la circulația sângelui, iar această acțiune este determinată de mușchi din structura lor.

Nicotina determină o contracție a acelor mușchi, una care durează câteva minute și se numește spasm coronarian prelungit. Vasele se strâng, iar dacă deja sunt parțial obturate de grăsime, fluxul sanguin poate fi complet întrerupt. Cum acel spasm durează câteva minute, e suficient pentru a întrerupe alimentarea cu sânge proaspăt a țesuturilor.

Acest spasm poate apărea oriunde, nu doar în zona inimii. Uneori apare la vasele micuțe din plămâni și spasmul lor determină un abces prelungit de tuse, dar poate apărea și la picior și în alte zone. Combinat cu afecțiuni anterioare ale vaselor, poți muri.

Stresul: cum de inima este afectată de teama că-ți vei pierde locul de muncă sau cea că nu poți face față sarcinilor curente?

Stresul înseamnă frică, iar frica nu este doar ucigașul minții, cum ar zice o Bene Gesserit, ci determină eliberarea în sânge a unui hormon numit catecolamină de către glanda suprarenală sau, mai exact, componenta ei numită medulo-suprarenala.

Catecolamina este un vasoconstrictor, adică la fel ca nicotina determină îngustarea vaselor de sânge. Se pare că funcția aceasta a suprarenalei am moștenit-o de la animale, al căror corp se “tunează” astfel intern atunci când le este frică, ajutând la concentrare și fugă.

Din păcate, în oameni cu grăsime depusă pe vase acea îngustare provocată de spasm le poate bloca fluxul sanguin.

Lipsa mișcării: aici e simplu, fără mișcare nu consumi grăsimea și zaharurile din sânge, așa că are ce să se depună pe vase.

Obezitatea: duce la artere proaste. Nu doar că ai mai multă grăsime în sânge, dar această afecțiune strică mobilitatea naturală a arterelor, plus o grămadă de alte efecte ce nu au musai legătură cu inima.

Hipertensiunea arterială: aș fi spun că, dacă sângele trece cu putere mai mare prin sistemul circulator, grăsimea nu are timp să se depună pe vase, dar nu-i așa.

În practică, hipertensiunea modifică și ea structura peretelui vaselor, stratul interior devenind mai rigid. Are sens; și un tub flexibil poate fi ușor îndoit când trece apă prin el, dar dacă trece cu putere mare aceasta îl face mai dur, mai greu de manevrat.

Acidul uric: mecanismul este similar, prea mult acid uric în sânge modifică peretele vaselor de sânge și grăsimea se agață mai ușor de aceștia.

Acidul uric în exces în sânge poate avea multe cauze, inclusiv descompunerea unor anumite alimente ce generează așa ceva în cantități mai mari. Carnea roșie, berea, vinul, fasolea și altele sunt astfel de alimente.

Dar pe măsură ce îmbătrânim?

Al treilea tip de boli, cum ar fi, deși inițial am spus că sunt două. Inima este un aparat. Întreg corpul este unul și, ca orice aparat, se uzează și performanța îi scade. Uzura asta poate lua multe forme:

• arterele se rigidizează.
• valvele, care reprezintă poarta dintre artere și camerele inimii, nu mai lucrează la fel de bine.
• inima își pierde forța de a pompa sângele sau o face într-un ritm nenatural.

CE INVESTIGAȚII SE POT FACE

Problema în toate aceste afecțiune este că primele simptome apar foarte târziu, când vasul este obturat poate spre 80-90%. Abia atunci apar dureri sau palpitații, iar de multe ori durerea nu este la inimă, ci în jurul ei, mulți descriind că de fapt îi dor dinții sau spatele sau stomacul când de fapt problema este una cardiovasculară.

Un cumul de factori poate duce direct la infarct dacă organismul nu este adaptat. Corpul se poate adapta ușor la afecțiuni ce progresează lent, uneori apare o circulație inversă, un bypass natural al zonelor afectate, trupul se adaptează la capacitatea cardiacă redusă șamd.

Dacă, însă, are ceva grăsime depusă și este atacat deodată cu, să zicem, efort, stres și nicotină, toate îl prind în ambuscadă și-l taxează.

Există, însă, niște analize care se pot face periodic pentru a determina starea inimii, pentru a afla cât de afectat este sistemul cardiovascular de problemele de mai sus.

EKG de repaus: poate semnala probleme incipiente. Se face cu electrozi puși pe corp, iar aparatul citește și afișează comportamentul inimii. Sigur ați făcut așa ceva pe la vreo protecția muncii până acum.

Ecografia: eu n-am înțeles niciodată nimic din imaginile obținute de un ecograf, dar asta se învață prin experiență în imagistică. Ecografia arată cum se mișcă mușchiul inimii, se vede situația valvelor, se pot observa eventuale malformații.

EKG de efort: tot o electrocardiogramă, dar făcută în timp ce pacientul aleargă pe bandă sau lucrează pe o bicicletă. Inima este solicitată mult mai mult ca la repaus, așa că dacă sunt diverse disfuncționalități cauzate de depuneri de grăsime sau alte cauze, acum pot fi ușor observate.

Până aici sunt cele trei analize neinvazive, ieftine și ușor de făcut de oricine periodic. După o anumită vârstă ar trebui făcute din când în când pentru a cunoaște bine starea inimii și cât de afectată este de probleme ce țin de stilul de viață.

Mai jos sunt analizele complexe, cele la care o persoană este supusă doar dacă cele de mai sus semnalează probleme sau are deja afecțiuni cardiace.

Coronarografia: se studiază interiorul vaselor folosind un aparat numit angiograf, care arată îngustările de vase, unde sunt acestea, cât de grave sunt și în ce măsură este afectată circulația sângelui.

Angiograful este un fel de mană cerească în depistarea și evaluarea bolilor cardiovasculare. Am văzut unul la clinica AngioLife de pe Calea Griviței, un model Philips Allura Centron produs în 2014, unul dintre cele mai performante aparate de acest tip din țară. MedLife a investit mult în “tehnologia de mâine” în domeniu, ceea ce le-a permis să realizeze operații tot mai complexe, chiar în premieră în România, în diverse domenii. Poate ați auzit recent inclusiv de transmiterea live, pe Internet, a unei operații pe creier pentru a elimina două tumori, transmisie făcută în format 360 de grade.

Angiograful ocupă o cameră întreagă, având un sistem de brațe ce se mișcă în jurul pacientului, sursă radiologică pentru a efectua radiografiile în timpul investigațiilor, sistem de injectare a substanței de contrast, patru monitoare, ecran de protecție a medicului la radiații și alte asemenea aparate auxiliare, plus un sistem de control și monitorizare aflat într-o cameră învecinată.

via GIPHY

Cam așa arată imaginile obținute de acesta:

Ca procedură, pacientul este anesteziat local, apoi printr-un cateter i se introduce substanță de contrast în vasele ce trebuie studiate. Angiograful realizează apoi o serie de radiografii cu putere , iar substanța de contrast conturează clar vasele. Tehnologiile moderne se cunosc și aici, doctorul îmi spunea că la început, prin 1992, pacientul examinat era pus să stea cu trupul în diverse unghiuri pentru a i se face acele radiografii, pe când acum pacientul stă pe loc și aparatul își rotește brațele în jurul său. Cel mai mare avantaj tehnologic este însă la rezoluție: acum pot fi studiate vase de până la 1 mm în diametru.

Angiograful are rol și în tratament: folosind imaginile furnizate de acesta, medicul poate ghida un stent în interiorul vasului, un fel de plasă metalică de menține vasul dilatat și împiedică obturarea sa pe viitor, adică rezolvă o parte din afecțiunile descrise mai sus fără operație clasică, ci doar o mică incizie.

Este genul de exemplu unde tehnologia modernă de imagistică și rezoluția tot mai bună adusă de aparate de ultimă generația precum cel de la MedLife chiar fac minuni. Vă dați seama ce puține metode de a vedea cu adevărat inima și arterele existau acum 20 de ani? Sau că proceduri considerate acum banale se făceau atunci chirurgical, cu operație?

Doppler: se face când trebuie studiată reactivitatea vaselor, eventualele spasme, probleme cu valvele șamd. Folosește ultrasunete pentru a studia chiar debitul sângelui, care în funcție de viteză reacționează altfel când este bombardat cu ultrasunete. Practic, e ca o ecografie în care se vede bine sângele.

Simt că nu-i recunoaștem suficient de bine contribuția lui Doppler la dezvoltarea tehnologiilor moderne. Radare pentru aviație, imagistică medicală, studii în astronomie – toate se fac pe baza cercetărilor acestuia. Ar trebui să-i facem o statuie undeva.

Scintigrafia miocardică: o metodă de a determina dacă în anumite zone cu infarct mai există țesut în viață ce ar putea fi salvat prin diverse intervenții sau acesta s-a necrozat și trebuie trecut la “pierderi”. Eu așa am înțeles :P

Multislice 128: o formă de analiză a inimii prin tomografie computerizată. Numele vine de la faptul că sunt 128 de puncte de detecție, iar sursa de raze X își schimbă rapid poziția, obținându-se astfel foarte multe imagini ale inimii într-un timp scurt. Din combinarea lor rezultă o imagine completă a inimii, iar din ce-am citit pe net despre un astfel de aparat, rezoluția este de 0,24 mm.

Dezavantajul său este că inima trebuie să stea nemișcată, ceea ce este dificil de făcut cu pacientul în viață, că-i bate în piept. Pentru analiză i se micșorează pulsul până la vreo 50 bătăi/minut, așa că medicul decide întâi dacă pacientul o poate suporta sau nu. Oricum, interesantă tehnologia de imagistică, voi încerca să aflu mai multe.

Cum se pot trata aceste afecțiuni?

Sunt multe metode. Pentru leziunile de pe vase se pot pune stenturi, care vor împiedica blocarea lor. Dacă sunt prea multe zone, se poate face un bypass chirurgical, practic se construiește un nou “drum” prin care sângele ocolește zona cu probleme, ca și cum ai face un pasaj rutier peste o intersecția aglomerată pentru a fluidiza traficul.

(notiță originală de la discuție, arătând aorta, coronara dreaptă și cea stângă, din care se desprind alte artere printre care și LAD -artera descendentă arterioară-. Ideea este că se poate crea un bypass unind LIMA -artera toracică internă stângă, care e ceva mai departe- cu LAD dacă pe traseul normal este blocată circulația)

Valvele se pot trata intervențional prin implantarea uneia artificiale peste cea “defectă” sau chirurgical prin înlocuire completă. În fine, e complicat, dar majoritatea problemelor pot fi tratate în spitalele din România.

Mi s-au spus multe variante și denumiri de proceduri, dar articolul e deja lung, așa că nu mai intru în detaliu. Mi se pare mai important de reținut că se pot face analize simple și rapide pentru a detecta din timp eventualele probleme ale inimii; dincolo de asta, explică medicul ce trebuie făcut sau schimbat în stilul de viață.

Mulțumesc celor de la MedLife pentru ocazia de a vorbi cu un medic cardiolog și de a vedea aparatele respective. Apropo, mai știți când vă spuneam că la Universitar am ajuns până în saloanele bolnavilor fără să mi se ceară să iau vreo măsură de igienizare? La MedLife nici un s-a pus problema să intru pe ușă fără să-mi pun pe mine halat și galoși, erau la liber lângă Recepție.