un blog de Radu Dumitru
un blog de Radu Dumitru
►► Ofertele continuă la: eMAG・Fashion Days・Finestore・Dyson・Flip. 📺 YouTube: youtube.com/NwraduBlog ◄◄
« Canon lansează o compactă cu senzor de DSLR
Câteva articole interesante de citit astăzi – 22 octombrie 2017 »
Două instituții ale statului trec prin momente triste în această perioadă. N-a murit nimeni, doar încearcă unii să fure diverse lucruri pe acolo. Le-aș numi momente amuzante, dacă n-ar fi vorba de bani publici și interese de miliarde de euro la mijloc.
Aici președintele Diță tocmai și-a dat demisia, după ce-i fusese cerută în ultimele luni de toată lumea, de la salariați și până la parlamentari. ANCOM, instituția care reglementează sectorul comunicațiilor în România, este importantă pentru a ghida banii din domeniu în diverse direcții, așa că toți vor să pună mâna pe ea.
Pe scurt, acest Diță venise acum 5 luni la conducerea instituției și de atunci s-a auzit numai de nereguli, cheltuieli inutile, vreo 40 de apropiați angajați direct și alte decizii date în avantaj propriu. Omul n-a prezentat niciodată o listă de obiective proprii, o strategie de viitor; nici măcar n-a avut o întâlnire oficială cu presa. La audierile recente dintr-o comisie parlamentară, s-a făcut la greu mișto de el.
Pe lung puteți citi aici. Se zice că este un blog făcut de angajații ANCOM care au simțit cumva nevoia să spună ce se întâmplă în interior. Conține paragrafe precum:
printre primele solicitări ale lui Adrian Diță către compartimentele suport a fost un ceas business, fapt care a stârnit zâmbete amare și comentarii în toată instituția; vestea că noul președinte al ANCOM are asemenea solicitări a ajuns inclusiv la nivelul Guvernului. Ulterior, Diță s-a scuzat în fața tuturor afirmând că a cerut un ceas de perete.
sau
prima preocupare a echipei cu care a venit Adrian Diță au fost mașinile de serviciu; deși doar el avea dreptul la mașină, toți viitorii detașați au preluat autoturismele instituției din prima zi, fapt care se înscrie lejer în abuz în serviciu în formă continuată, pentru că până la angajare și în absența vizei medicale este interzis să utilizezi o mașină de serviciu. Tot la acest capitol, nu trebuie uitat că a permis pătrunderea a zeci de persoane – neangajate! – în instituție, după ce le-a pus la dispoziție – abuziv evident – cartele de acces.
Eu n-am mai multe de zis, dar rețineți o idee: numirile politice întotdeauna vor dăuna bunei funcționării a unei instituții, indiferent de domeniu.
Agerpres este agenția națională de presă și are unul dintre puținele site-uri ce prezintă știri fără clickbait și înflorituri inutile. Are o istorie ce începe în 1889, dar se adaptează la tehnologiile noi – au inclusiv un robot conversațional pe FB Messenger, în noiembrie vor upgrada site-ul șamd.
Momentan Agerpres este condusă de un consiliu director și directorul său general. Membrii consiliului director sunt angajați prin concurs, iar directorul este numit sau demis după un set de reguli stabilite și făcute publice.
Recent a fost introdus la Senat un proiect de lege ce are ca scop oficial modernizarea Agerpress, TVR și SRR (radioul, adică) pentru ca acestea să devină instrumente eficiente de comunicare ale statului român. În practică, proiectul permite printre altele demiterea conducerii Agerpres în orice condiții, deoarece nu specifică niște obiective clare pe baza cărora aceștia ar putea fi evaluați și demiși. Demiterea s-ar putea face, pur și simplu, fără nici un motiv.
Proiectul este inițial de actualul ministru al Culturii -Lucian Romașcanu, numit la propunerea PSD- pe vremea când acesta era și senator. Cei din Agerpres susțin că aceasta este o încercare de a subordona agenția de știri clasei politice, practic de a o transforma în portavocea celor de la conducere.
Și în acest scop au început să trimită scrisori deschise pentru a atrage atenția asupra acestui fapt. Au trimis inclusiv una ambasadorilor străini în România, cerându-le ajutorul pentru a scăpa de proiectul Senatului. Da, aici s-a ajuns: o agenție de presă cere ajutorul străinilor pentru a-și păstra independența.
Eu nu mă pricep suficient de bine la ce-i în interiorul Agerpres, ce interese sunt, cum cheltuie banii și ce se ascunde sub capotă, dacă directorul luptă pentru a-și păstra postul sau pentru principiile presei. Văd doar ce-i pe site-ul de știri, iar acolo mi se pare că fac o treabă bună. Decide fiecare dintre voi pe cine crede.
Mai jos sunt cele patru scrisori deschise primite și de mine.
Declarație de presă
Comisia de Cultură a Senatului României aprobă proiectul de subordonare politică a AGERPRES
Miercuri, 11 octombrie 2017, am participat la ședința Comisiei de Cultură a Senatului, cu ideea onestă de a aduce argumentele necesare respingerii de către Comisie, prin raport negativ, a proiectului de modificare a legii AGERPRES. Proiectul, inițiat de actualul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu, în perioada în care acesta era încă președinte al Comisiei de Cultură din Senat, vizează demiterea directorului general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, în urma unui eventual vot parlamentar împotriva raportului de activitate anual al Agenției, fără a aduce însă în discuție și eventuale criterii, altele decât cele politice, care ar sta la baza respingerii respectivului raport. Astfel, dispar din managementul Agenției noțiunile de stabilitate, predictibilitate și strategie pe termen mediu și lung și rămân doar calculele politice ale viitoarelor echipe de conducere pentru rămânerea în grațiile oricărui partid politic care s-ar afla la putere.
Mă așteptam la o discuție constructivă, bazată pe argumente pro și contra sustenabile, realiste, care să conducă la consolidarea independenței Agenției Naționale de Presă. Din păcate, discuția foarte scurtă din Comisie, urmată de aprobarea prin raport pozitiv a proiectului de lege, mi-a dat de înțeles că, de fapt, nu fusesem invitați la o dezbatere, nici eu, nici Cristinel Godinac, președintele MEDIASIND, ci, mai degrabă, invitația la participare a fost făcută pentru a îndeplini o formalitate. Cu alte cuvinte, ca să nu spunem că nu am fost invitați.
După o foarte scurtă prezentare a proiectului legislativ de către unul dintre semnatarii acestuia, am prezentat, alături de președintele MEDIASIND, motivele pentru care nici noi, nici comunitatea profesională internațională și nici Consiliul Europei, NU SUSȚINEM modificarea legislativă aflată într-o așa-zisă dezbatere. Cu toată deschiderea spre dialog pe care am exprimat-o și manifestat-o în cadrul Comisiei, dialogul a fost unul al surzilor. Actualul președinte al Comisiei de Cultură, Radu Preda, a căzut în capcana de a susține un proiect care nu îi aparține, un proiect simplist, concentrat pe obținerea controlului politic total asupra AGERPRES. Cu toate încercările mele, ale MEDIASIND și ale reprezentantului ActiveWatch prezent la dezbatere, de a impune necesitatea existenței unor criterii obiective atunci când vorbim despre evaluarea sistemului de management al AGERPRES, Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil ordinul politic de a subordona Agenția Națională de Presă AGERPRES a fost mai puternic decât argumentele profesionale, de bun-simț, pe care le-am prezentat în fața Comisiei, atât în nume propriu, cât și în numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO. Nici semnalul de alarmă tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de susținere a protecției jurnalismului, cu nivelul doi de alertă, nu a putut sta în calea nevoii de control politic manifestată de inițiatorii proiectului de lege, și asumată, la rândul lor, de senatorii prezenți la așa-zisa dezbatere.
Ce e mai clar, totuși, în urma discuțiilor din Parlament, este că se dorește o modificare și mai vastă a legii, „pentru a fi adusă în anul 2017”. Dacă acest prim pas uriaș înapoi înseamnă modernizare, mi-e teamă de ce ar putea urma.
Alexandru Ion Giboi
Director General
Agenția Națională de Presă AGERPRES
Declarație de presă
Dialogul surzilor continuă: ministrul Culturii dorește transformarea instituțiilor publice de media în biroul de presă al statului
Am primit cu uimire comunicatul de presă transmis astăzi, 12 octombrie 2017, de către Lucian Romașcanu, actualul ministru al Culturii, inițiatorul legii de subordonare politică a Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Argumentarea simplistă, greșită, continuă, din păcate, și, în loc să invite toate părțile interesate la o dezbatere civilizată, în cadrul căreia, prin dialog real, să identificăm soluții pentru evoluția instituțiilor publice de media, Lucian Romașcanu insistă cu un proiect dezastruos pentru viitorul Agenției Naționale de Presă.
Contextul este foarte simplu. AGERPRES este condusă, în acest moment, de un Consiliu Director, al cărui președinte este directorul general. Membri Consiliului Director, în afară de președinte, sunt cu toții angajații prin concurs ai Agenției, fără nicio imixtiune politică. Procedura de numire și de demitere a directorului general este una publică, stabilită prin legea AGERPRES. Aceasta, în forma actuală, limitează influența politică asupra Agenției la momentul numirii directorului general de către premierul în funcție, numire urmată de un vot parlamentar. Politizarea gravă ar urma odată cu modificarea legii actuale, prin permiterea Parlamentului să demită directorul general al AGERPRES după bunul plac al decidenților politici, atâta timp cât, în proiectul aflat în lucru în Parlament, nu sunt menționate criteriile profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate.
Într-adevăr, în această discuție nu sunt eu cel mai important, ca actual director general al AGERPRES. Cu toate acestea, inițiatorul legii putea da dovadă de deschidere încă înainte de a transmite proiectul Parlamentului. Inițiatorul legii trebuia să invite toate părțile interesate la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se considere ignorat tardiv, într-un moment în care, oricum, orice propuneri ale profesioniștilor sunt ignorate la rândul lor.
Afirmația ministrului Lucian Romașcanu, potrivit căruia directorul general al AGERPRES este singurul inamovibil din sistemul public, este, la rândul ei, greșită. O mai mare atenție acordată instituțiilor publice ar fi făcut ca domnul ministru să aibă în vedere, spre exemplu, Constituția României, care, la articolul 140, aliniatul 4, reglementează astfel conducerea Curții de Conturi a României: „Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători”. În cazul în care inamovibilitatea este o problemă, poate ar fi necesar ca domnul ministru să propună și modificarea Constituției, în sensul „modernizării” dorite de domnia sa.
Pe de altă parte, comparația situației și legilor de funcționare ale celor trei instituții publice de media nu cred că este făcută cu un scop constructiv, ci, mai degrabă, distructiv. 17 din 19 președinți ai Consiliului de Administrație al SRTV, din 1989 până astăzi, au fost schimbați înainte de a ajunge la finalul mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, sunt nevoit să nu fiu de acord cu domnia sa. Țin să îi reamintesc că întreaga comunitate profesională de media din România, reprezentată de CJI, ActiveWatch și MEDIASIND, cere de ani de zile modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic reprezentat tocmai prin posibilitatea „picării” discreționare a raportului anual de către Parlament.
Îi mulțumesc domnului Romașcanu pentru re-aducerea în atenția publică a „originii” mele profesionale, în special pentru menționarea acestui cuvânt – „profesională”. Nu este niciun secret, pentru nimeni, care este fostul meu angajator. Din punctul meu de vedere, funcția de șef al Biroului de Presă al PSD a reprezentat o etapă din evoluția mea profesională. În momentul angajării mele acolo, apartenența sau afilierea politică la PSD nu erau cerute de către angajator, astfel încât nu am fost și nici nu sunt membru de partid. Cu alte cuvinte, am putea considera că, de fapt și de drept, premierul Victor Ponta, în acel moment, a numit într-adevăr o persoană apolitică la conducerea AGERPRES.
În final, aș dori să îmi exprim în mod public îngrijorarea față de viziunea domnului ministru al Culturii asupra viitorului SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organisme profesionale, nu politice. Dar a spune că acestea trebuie să reprezinte „organisme de comunicare a statului”, în anul 2017 e.n, înseamnă să le transforme, din instituții media destinate exclusiv informării publice profesioniste, în biroul de presă al unei puteri politice. Iar în ceea ce privește egalitatea dintre cele trei instituții publice de media, sunt de acord că este un lucru de dorit. Dar, cel mai bine ar fi să începem prin egalizarea drepturilor angajaților, nu prin „egalizarea” modalităților de demitere a conducerilor.
În acest context, informarea publică și evoluția AGERPRES reprezintă, ca și până acum, obiectivele mele, ca director general al Agenției.
Alexandru Ion Giboi
Director General
Agenția Națională de Presă AGERPRES
Între democraţie şi autoritarism sunt doar câţiva paşi, iar aceştia sunt rapizi. Iar când aceşti paşi sunt parcurşi în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes şi ritmul schimbării în rău pot fi uriaşe. În timpul celor mai mari proteste de la Revoluţia Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era “noaptea ca hoţii”. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste, dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopţii pentru acte împotriva democraţiei. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societăţii româneşti: AGERPRES este doar începutul instituţional.
Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăţi. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităţilor companiilor media. Concedierile pe măsură ce lichidităţile au scăzut, polarizarea politică, reţelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare – toate astea, precum şi altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească. În acelaşi timp, educația de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă, mulţi distribuind știri false pe internet, nerealizând impactul acţiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către “știri uşoare”, facilitând apariția manipulării.
În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de ştiri profesional şi imparţial oferit de către mass-media publică naţională din România este de importanţă maximă. Atâta vreme cât statul finanţează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conţinut de calitate consumatorilor de media, cu mai puţină consideraţie pentru succese imediate de rating şi mai multă consideraţie pentru evoluţia pozitivă pe termen lung, planificată, atât a mass-mediei, cât şi a publicului.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepţia televiziunii publice şi a radioului. Aceasta este singura legătură pe care Agenţia o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienţi şi parteneri atât în sectorul public cât şi privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversaţional – Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/
În acest context, cinci senatori s-au gândit să “modernizeze” AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenţii. Însă un semnal de alarmă a fost tras când “modernizarea” a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de către directorul AGERPRES, de către Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă și ActiveWatch, nu i-au descurajat pe iniţiatori. O declaraţie publică a principalului iniţiator al proiectului de lege, Lucian Romaşcanu, actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a “moderniza” AGERPRES, şi, alături de TVR şi SRR, transformarea mass-mediei publice în “organisme profesioniste de comunicare ale statului român”. O organizaţie nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înţeleasă. Mai mult decât atât, bunul simţ dictează ca organizaţia ce va fi modernizată să fie consultată înainte ca modificările să fie făcute. În final, o organizaţie nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile. În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenţie naţională de presă modernă şi funcţională.
Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este în momentul de faţă condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepţia preşedintelui, sunt angajaţi prin concurs de către Agenţie, fără imixtiune politică. Procedura de numire şi demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcţionare actuală a AGERPRES.
În forma actuală, legea limitează influenţa politică asupra Agenţiei la numirea unui director general de către Prim Ministrul în funcţie, o numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului să demită directorul general AGERPRES după cum găsesc de cuviinţă factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menţionează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.
Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuţie. Însă, iniţiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Iniţiatorul legii ar fi trebuit să invite toţi factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniştilor sunt ignorate.
Declaraţia ministrului Lucian Romaşcanu, din care rezultă că directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greşită. O mai mare atenţie asupra instituţiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituţia României, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi: “Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.” Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar ca ministrul să propună modificarea Constituţiei, pentru a fi “modernizată” după placul său.
Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparaţie a situaţiilor şi legilor de funcţionare a celor trei organizaţii publice de media este un ţel constructiv, ci mai degrabă distructiv. Șaptesprezece din cei nouăsprezece preşedinţi ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTV), din 1989 până în prezent, au fost schimbaţi înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romaşcanu, consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul. Vreau să menţionez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch şi MediaSind, a cerut, ani la rând, modificarea legislaţiei SRTV şi SRR, în sensul slăbirii controlului politic, exact prin înlăturarea posibilităţii “picării” raportului anual la discreţia Parlamentului.
În concluzie, în calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat şi consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR şi AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organizaţii profesionale, nu politice. Dar ca acestea să reprezinte “organisme profesioniste de comunicare ale statului român” în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizaţii media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice. Şi, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituţii media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, şi probabil mai înţelept din punct de vedere politic, să începem prin aducerea egalităţii în drepturile angajaţilor, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.
Încă o dată, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluțieiAGERPRES, bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi menţin angajamentul faţă de misiunea mea de a proteja adevărul şi de a oferi informaţii publice de calitate.
Iată şi câteva informaţii relevante pentru subiectul prezent:
Sunt în continuare disponibil pentru detalii adiţionale.
Cu respect,
Alexandru Ion Giboi
Director General
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES
Declarație de presă
Retragerea proiectului de modificare a legii AGERPRES este singura soluție pentru evoluția Agenției
Eu sunt Alex. Așa mă știe toată lumea și așa îmi spun și colegii. Poate unii vor să îmi spună „domnul director”, sau „directorul”, sau altfel, dar niciodată nu am cerut nimănui să îmi spună în vreun fel, și nici nu mă „încălzește” vreo titulatură, alta decât aceea de om. Sunt perfect conștient că nu funcția actuală, vremelnică, mă face ceea ce sunt. Tocmai din acest motiv, discuția de acum nu ar trebui să fie despre persoana mea, ci despre un principiu care ține atât de profesionalism, cât și de evoluția democrației românești în anul 2017, spre viitor.
Da, am discutat cu domnul ministru Romașcanu, atunci când era încă președinte al Comisiei de Cultură a Senatului. I-am expus problemele AGERPRES legate de salarizare, de lipsa primelor și de lipsa compensării financiare a orelor suplimentare prestate de angajați. Răspunsul dânsului a constat din a-mi cere excesiv o „restructurare”, precum și alte detalii care nu reveneau controlului parlamentar normal asupra Agenției.
Domnul ministru Romașcanu îmi cere să mă decid de care parte a străzii joc. Eu nu mă joc cu principiile libertății de exprimare. Poate pentru dânsul e un joc, pentru mine nu e. Dar, în context, aș putea să îi cer și eu dânsului o mai mare atenție când folosește anumite cuvinte. Spre exemplu, restructurarea. Spre știința dânsului, în cazul instituțiilor publice, noțiunea de „restructurare” nu există. Poate dânsul dorește o „reorganizare”, activitate definită clar prin legea 329/2009, cu modificările și completările ulterioare. Rămân la părerea mea, și anume că o reorganizare care să presupună reduceri de personal nu este o soluție viabilă pentru AGERPRES în acest moment. Sper că refuzul meu inițial, pe care îl mențin și acum, de a susține reorganizarea AGERPRES, nu a stat, de fapt, la baza inițierii procedurii de modificare a legii Agenției de către domnul Romașcanu. Pe de altă parte, dânsul spunea, vorbind despre situația TVR, că acolo e nevoie de o „restructurare”, pentru că lucrurile nu merg în direcția cea bună. A încerca impunerea de restructurări în toate instituțiile publice de media, ca soluție general valabilă, indiferent de performanțele diferite ale respectivelor instituții, nu e semn de profesionalism, din contră, reprezintă doar o viziune managerială îngustă. Care să fie scopul?
De asemenea, domnul ministru Romașcanu insistă că procedura de demitere a conducerii TVR este un exemplu de bună practică. Este o bună practică să ții sub papucul politic conducerea unei instituții publice de presă și să o demiți fără niciun criteriu de performanță? Eu nu pot să fiu de acord cu această abordare. Am spus-o public și o repet până o să fiu înțeles: e nevoie de criterii de performanță obiective atunci când evaluezi performanța unui management al unei instituții publice de media, nu de criterii politice. Iar din proiectul de lege depus de domnul ministru Romașcanu lipsește în totalitate orice referire la criterii de performanță cuantificabile.
În încheiere, un scurt comentariu despre procedura de numire a directorului general al AGERPRES. După cum am mai spus, actuala procedură de numire limitează influența politicului asupra actului editorial la un singur moment. Dacă domnul Romașcanu consideră asta ca fiind prea mult, sau prea puțin control politic asupra AGERPRES, rămâne să ne lămurească, probabil, în viitor. Repet cu această ocazie un lucru foarte important. Discuția nu ar trebui să fie despre mine, Alexandru Giboi, ci despre principii acceptate în comun de întreaga comunitate media. Iar, din pozițiile publice pe acest subiect ale domnului Lucian Romașcanu, reiese clar că dânsul are la bază doar un singur principiu: restructurarea (reorganizarea, de fapt) cu orice preț a AGERPRES. De ce să faceți asta când lucrurile merg bine? De ce să faceți teste inoportune asupra unei instituții care funcționează? De ce să acuzați organizațiile internaționale de profil că nu vă înțeleg „bunele intenții”?
Îi mulțumesc domnului Romașcanu pentru felicitări, dar nu voi accepta niciodată impunerea politică a disponibilizărilor de personal în AGERPRES. Iar dacă asta presupune inclusiv să fiu contra unui proiect de lege împotriva libertății presei publice, cum este proiectul de modificare a legii AGERPRES, alegerea este foarte ușoară. Mă întreb ce vor gândi angajații AGERPRES când vor afla că răsplata pentru munca lor este disponibilizarea, când, de fapt, ar fi trebuit să fie măririle salariale și plata orelor suplimentare. În consecință, solicit, din nou, public, domnului Lucian Romașcanu, să retragă acest proiect de lege nociv pentru evoluția Agenției Naționale de Presă AGERPRES.
Alexandru Ion Giboi
Director General
Agenția Națională de Presă AGERPRES
Domnului ministru al Culturii, Lucian Romașcanu,
În atenția tuturor celor interesați,
Domnule ministru,
Independența presei publice față de factorul politic este o noțiune pe care, încă, nu o înțelegeți
Constat, cu dezamăgire, dar și cu îngrijorare, că, din păcate, încercați să păreți de neoprit în tentativa dumneavoastră de a subordona politic presa publică din România. Pentru că asta este Agenția Națională de Presă AGERPRES – presă publică, aflată în slujba cetățeanului. În cele ce urmează vă voi explica, din nou, succint, bazându-mă pe declarațiile dumneavoastră publice de astăzi, de ce nu este bine să continuați cu acest demers pe care atât eu, cât și organizațiile profesionale naționale și internaționale îl considerăm falimentar.
1. Discuția nu este despre mine, Alexandru Giboi, momentan director al AGERPRES. Oricât ați încerca dumneavoastră să imprimați o miză personală a mea, veți eșua. Miză personală nu există, pentru că mandatul meu expiră în câteva luni. Miza mea este aceea a principiilor libertății presei publice din România și îmi permit să nu renunț la asta. Și nu, chiar nu îmi place să mi se spună „secretar de stat”. Vă rog public să încetați cu aluzia aceasta copilărească. Aș prefera un dialog bazat pe argumente solide. La fel cum aș prefera să vorbiți despre criterii profesionale obiective, nu despre un vot politic care să decidă ce este „reușită” și ce este „eșec”.
2. Observ că, în opinia dumneavoastră, AGERPRES este mai puțin instituție publică decât Curtea de Conturi a României. Nu știam, sincer, că există grade de comparație între instituții. Ați declarat astăzi următoarele: „În afară de Curtea de Conturi, cu care dl secretar de stat, că aşa îi place să se prezinte – Giboi, se pune în linie, nu mai e nimeni care să fie inamovibil pe o poziţie, într-o instituţie a statului român”. Trecând peste aluziile copilărești, permiteți-mi să vă aduc în atenție și instituția Avocatului Poporului, a cărei activitate este reglementată prin legea 35/1997. Puteți să o consultați aici: http://www.avp.ro/linkuri/
3. „Şi tot acest deranj foarte mare începe să-mi sune fals. Pentru că am lucrat în presă 20 de ani, am trecut peste falimentele RODIPET şi HIPARIO. Nu a venit nimeni, nimeni nu a dat un comunicat în New York Times cu situaţia care distruge presa din România efectiv”, ați mai declarat astăzi. Sper, sincer, că nu vă doriți și falimentul AGERPRES. Agenția Națională de Presă, prin milioanele de cetățeni români care beneficiază, direct sau indirect, de știrile sale, reprezintă în acest moment un pilon de stabilitate și profesionalism în mass-media românească. Marea majoritate a presei din România și a presei române din diaspora folosește știrile noastre, apreciind, cred, echidistanța și acuratețea acestora, ca principale calități ale știrilor de agenție, așa cum le livrăm noi astăzi. Consider că acapararea politică a Agenției Naționale de Presă ar putea afecta o mare parte a presei din România, pe cale de consecință. Deci nu, nu este un deranj „fals”.
4. „Domne ce faceţi, politizaţi presa? Nu, nu e presa. E Agerpres şi n-o politizăm, ci încercăm, până schimbăm legile toate şi 41 şi a AGERPRES-ULUI să găsim o cale de principiu”, afirmați în cadrul interviului dat pentru Adevărul. Să înțeleg că în opinia dumneavoastră Agenția Națională de Presă AGERPRES…nu e „presa”? Nu e tot o parte a presei? Observ, din declarațiile dumneavoastră publice, că, în drumul dumneavoastră de reformator al presei publice românești, primul obstacol este directorul general al AGERPRES, „până schimbăm legile toate şi 41 şi a AGERPRES-ULUI”. Eu nu mi-aș acorda o atât de mare importanță, dar, atâta timp cât drumul pe care vă aflați este unul care duce la subordonarea politică a presei, mă transform cu drag în obstacol.
5. Ați mai spus că „Parlamentul te poate demite profesional”. Poate dumneavoastră considerați votul politic pe care îl promovați prin inițiativa de modificare a legii Agenției ca fiind echivalent unei analize bazate pe criterii profesionale obiective. Vă reamintesc faptul că acestea lipsesc cu desăvârșire din proiectul dumneavoastră, deci, permiteți-mi să îmi exprim dezacordul.
6. Nu, situația actuală nu este o „conspirație” împotriva dumneavoastră. Sper că nu am ajuns în momentul în care să catalogați libertatea de exprimare și apelul la democrație și la susținerea presei publice libere drept „conspirație”. Îmi permit, de asemenea, să insist cu cererea de a retrage acest proiect de lege din Parlament. Este singura cale prin care, într-adevăr, veți reuși să nu opriți evoluția AGERPRES. Aveți o șansă de a pune umărul la această evoluție. Vă rog, respectuos, să profitați de ea.
Alexandru Ion Giboi
Director General
AGERPRES
« Canon lansează o compactă cu senzor de DSLR
Câteva articole interesante de citit astăzi – 22 octombrie 2017 »
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
Îți place blogul meu?
Apasă acest buton înainte de a cumpăra de la eMAG
și vei susține acest site.
Magazine recomandate:
Copyright © 2006 - 2017 nwradu blog.
Reproducerea textelor și a imaginilor ce-mi aparțin este posibilă numai în sistem "creative commons Attribution Non-Commercially Share-alike 3.0 CC BY-NC-SA".
Termene și condiții | Politica de confidențialitate | Politica de cookies
6 comentarii
21/10/2017 la 7:04 AM
tl;dr
gigi(Citează)
22/10/2017 la 12:54 PM
De asta e rezumatul sus.
nwradu(Citează)
21/10/2017 la 9:16 AM
Trist dar imbucurator ca cei de la Ancom au reusit sa se faca auziti si au influentat decizia de schimbare a directorului.
Mihai(Citează)
21/10/2017 la 10:00 AM
Corect, sa nu uitam de cazul TAROM unde numirile politice sunt in continuare la ordinea zilei si unde treaba nu merge deloc, dar deloc tot la ordinea zilei.
Ion P(Citează)
21/10/2017 la 11:25 PM
Auzi aici chestie de inside, o anume firma mare de telecom a incetat contractul cu o alta firma mica de provincie ca, nu stiu…… patronul firmei, foarte aprig a hotarat ca vrea sa ii futa, cum ?? facand rost de un loc pe la ANCOM, pretul: cumperi terenul x din orasul y cu bani z si ai intrat in club, pana la urma nu stiu daca sa finalizat povestea, probabil ca nu… omu acum lucreza pentru un alt brand mare de telecom… dar ala era deal-ul.
Legioner(Citează)
22/10/2017 la 12:55 PM
Cred că se întâmplă din astea de o sută de ori pe an în diverse domenii. De obicei șpaga se dă fie vânzându-i cuiva un teren la un preț foarte mic, practic i-l dai moca legal în loc de bani în pungă ilegal, sau vânzându-i foarte scump, când practic îți dă el șpagă ție.
nwradu(Citează)