Filme: Guardians of the Galaxy 2 m-a dezamăgit crunt

Probabil nu mai contează acum, că cei interesați de film deja l-au văzut, dar eu abia am făcut-o și regret asta. Primul film a fost vesel, spectaculos, bine echilibrat în acțiune, umor și dezvoltarea personajelor. Al doilea m-a dezamăgit la toate capitolele, fiind, așa cum mă temeam, o continuare făcută pentru că se cerea făcută.

Filmul a fost atât de plictisitor încât la un moment dat am adormit chiar în timp ce explodau pe acolo diverse bucăți de pământ și este atât de previzibil încât mi-am dat seama cum se va termina cu 10 minute înainte de punctul culminant.

Am o listă lungă cu ce-i în neregulă cu el. Scenariul este banal și foarte previzibil, bazat pe vechiul clișeu cu “tatăl de mult dispărut apare în viața fiului, pare perfect, dar de fapt ascunde un secret urât”. Replicile sunt șterse, glumele sunt prea forțate ca text și ca moment, Groot e o păpușă inutilă, Drax nu mai este un membru adevărat al echipei, ci doar cel care face glume.

Sunt tot felul de scene ce încearcă să dea o importanță forțată personajelor, precum momentul inițial cu Stallone și Yondu sau explicațiile puerile privind zei, celești și planete magice. Lipsesc personajele negative. Adică e unul rău, dar atât, nu are subordonați care să dea de furcă tuturor eroilor noștri.

Gardienii Galaxiei 2 pare mai degrabă un Spider-man făcut pentru copii sau adolescenți, nu un film distractiv și pentru adulți. Culmea, filmul are în schimb o temă destul de ciudată, toate personajele care încă au un tată fiind în conflict cu acesta și dorindu-și să-l omoare. Sfârșitul, de asemenea, include vreo 10 minute de înmormântări.

Diferența față de primul film din serie este uriașă. Star-Lord este acum un personaj bi-dimensional, interesul fiind mai degrabă întreținut de Yondu (tipul albastru cu săgeata magică) și de Nebula (sora albastră și criminală a tipei verzi). Evoluția lor este de multe ori mai interesantă decât povestea principală a filmului, care este forțată la maxim.

Cred că este cel mai dezamăgitor film cu pretenții văzut în acest an, iar singura mea pretenție era să mă distrez și să mă relaxez în sala de cinema, să fiu entertained, cum se zice. Nu căutam o capodoperă, ci doar un film care să nu se împiedice la fiecare pas. Dar na, am dat banii? I-am dat! Are succes? Are! Să facem și filmul 3, atunci, și la fel de prost, că nu există mari pretenții.