Review Samsung Galaxy S8 / S8+: foarte bun, dar nu perfect

Folosesc de aproape o săptămână un Galaxy S8+ și iată opiniile mele detaliate despre noul flagship Samsung. Cum diferența între S8 și S8+ ține doar de dimensiunea ecranului (aceeași rezoluție, însă) și a bateriei, fără alte modificări, tot ce zic mai jos se poate aplica la fel de bine și pentru modelul standard S8.

Înainte de a începe: știu că-i un model popular și probabil aveți destule întrebări despre el. Scrieți-mi în comentarii ce vreți să aflați și voi răspunde într-un articol viitor. Peste câteva zile intenționez să fac și un live streaming pe Facebook în care să prezint telefonul și să răspund în direct la întrebări.

Specificații Galaxy S8 și S8+:

• ecran de 5,8 inchi (S8) sau 6,2 inchi (S8+), dar cifra este înșelătoare pentru că dimensiunea carcasei n-a crescut proporțional; rezoluție maximă 2960 x 1440 pixeli, raport 18,5:9, Super AMOLED, Gorilla Glass 5
• chipset Exynos 8895 octa-core 2,35 + 1,9 GHz, cu 4 GB memorie RAM
• stocare internă 64 GB și card microSD
• cameră foto principală 12 megapixeli, stabilizare optică, F1.7; cameră frontală 8 megapixeli F1.7
• LTE cat 16 (1 Gbps), wifi 802.11 a/b/g/n/ac, Bluetooth 5.0, ANT+, NFC, GPS, conector USB-C, jack audio
• cititor de amprente, iris, recunoașterea feței, asistent virtual Bixby, încărcare wireless
• Android 7
• disponibil în trei culori: negru, gri, argintiu. Rozul și albastrul apar mai târziu pe piața noastră.

Iată unde stau diferențele între S8 și S8+:

	S8 (cod G950F)	S8+ (cod G955F)
Ecran	5,8 inchi	6,2 inchi
Baterie	3000 mAh	3500 mAh
Dimensiuni	148,9 x 68,1 x 8 mm	159,5 x 73,4 x 8,1 mm
Greutate	152 g	173 g

Preț: la Orange, de unde am primit pentru testare telefonul, costă 749 euro (S8) sau 835 euro (S8+). Apare pe piață pe 28 aprilie, dar cei care-l precomandă îl vor primi începând cu 19 aprilie.

Am testat telefonul în programul Orange Smartphone Testers, unde se pot înscrie și clienții Orange, nu doar bloggerii.

AMBALARE ȘI ACCESORII INCLUSE ȘI OPȚIONALE

Deși înainte de lansare Samsung a mers pe sloganul unbox your phone, cutia și împachetarea nu sunt remarcabile. Am filmat un unboxing aici, dacă vă interesează.

În cutie am găsit următoarele, pe lângă telefon:

• handsfree AKG cu telecomandă pe fir, plus alte două perechi de adaptoare siliconice pentru ureche
• încărcător 5V/2A sau 9V/1,67A și cablu de date/încărcare USB-C
• adaptor de la microUSB la USB-C
• adaptor de la USB-A la USB-C

Căștile mi-au plăcut mult. Sunt rezultatul achiziției de către Samsung a firmei Harman, care deține și brandul de echipamente audio AKG. Căștile sunt un model in-ear (genul care intră mai adânc pe canal) negru, scrie AKG pe ele, conțin un woofer de 10 mm și un tweeter de 8 mm, iar unul dintre cabluri are o mică telecomandă din care poți controla muzica și apelurile.

Mi s-a părut că sunetul se aude foarte bine, iar design-ul lor asigură o izolare peste medie a urechii de alte sunete ambientale. De exemplu, ascultam muzică la un volum rezonabil și n-am auzit un alt telefon sunând în aceeași cameră. Altădată ascultam muzică în baie și abia auzeam apa dușului curgând.

Opțional, Samsung pune la dispoziție o mulțime de huse și carcase de diverse tipuri și materiale, o nouă cameră 360 de grade, ochelari VR, tastatură pentru telefon, dock-ul DeX și altele pe care le puteți vedea aici mai pe larg.

CONSTRUCȚIE

Modelul testat de mine a fost S8+, cod G955F, pe negru, care arată bine, dar pare și foarte sobru. Impresia este completată de faptul că muchia metalică este tot neagră și atunci nu iese în evidentă precum pe celelalte culori,  unde se observă mult mai bine că-i alt material. Apropo de celelalte culori, acestea sunt destul de șterse; mi-ar fi plăcut ca Samsung să folosească niște nuanțe mai îndrăznețe.

Partea frontală este ocupată aproape în întregime de ecranul telefonului. Probabil că în viitor așa vor arăta toate flagship-urile, Galaxy S8 și LG G6 fiind doar primele care au introdus un astfel de ecran; zvonurile spun că viitorul iPhone va fi similar.

Iată o comparație între S8+ și S8:

Uitați o comparație cu S7 Edge. S8+ este la fel de lat și de gros, dar un pic mai lung. Când aliniez ecranele, se cunoaște și mai bine diferența de lungime între cele două display-uri:

Ecranul de mari dimensiuni a dus la dispariția butonului fizic Home de sub acesta, Galaxy S8/S8+ având pe ecran butoanele specifice Androidului. Senzorul de amprentă a fost mutat pe spate, lângă camera principală.

Sigla Samsung a dispărut de pe partea frontală. Deasupra ecranului se află un difuzor ceva mai discret, iar pe lângă acesta camera frontală de 8 megapixeli și câțiva senzori de proximitate, detecție de iris șamd. Modelul negru are un alt avantaj: îi disimulează foarte bine.

Lateralele sunt metalice, metalic fiind de fapt șasiul telefonului, chiar dacă ulterior a fost acoperit cu sticlă Gorilla pe față și pe spate. Pe dreapta se află butonul On/Off, pe stânga un buton mare pentru volum și un buton mic ce deschide interfața asistentului Bixby. În caz că vă întrebați, camera foto se poate lansa acum cu o dublă apăsare pe On/Off, iar screenshot-uri se fac cu On/Off și Volume Down.

Partea din spate este acoperită cu sticlă Gorilla, ca la generațiile anterioare. O veste bună este că modulul foto este aproape perfect integrat în carcasă, nu iese în afara ei, ci doar este delimitat de o “ramă” ce se simte la deget.

Senzorul de amprentă a fost mutat pe spate, chiar lângă camera foto. Din păcate, aici apare un dezavantaj, am pus de nenumărate ori degetul pe camera foto, mai ales că aceasta nu mai iese în afara carcasei ca să o poți ocoli pe pipăite. Să zicem că în timp mai lung te obișnuiești mai bine cu poziția senzorului de amprentă și duci degetul mai bine, dar aș fi preferat ca poziția sa să fie sub cameră, nu lângă ea, precum la modelele LG.

Mutarea senzorului de amprentă m-a făcut să utilizez de mai multe ori PIN-ul de deblocare, de exemplu atunci când aveam telefonul în suportul din mașină sau când nu aveam chef să nimeresc cititorul de amprente. Irisul și detecția de față sunt mai degrabă povești de marketing decât funcții utile, după cum detaliez în subcapitolul următor.

Nu mai sunt multe de zis. SIM-ul și cardul microSD se introduc în partea de sus, iar în partea de jos telefonul are un difuzor extern, conectorul USB-C și jack-ul audio.

Carcasa este IP68, adică rezistă la praf și la imersiune în apă până la maxim un metru pentru 30 de minute. În practică, înseamnă că poți scăpa telefonul în chiuvetă, veceu (se întâmplă), malul mării, poate fi folosit fără teamă în ploaie, dar atenție la piscine mai adânci de un metru. Eu l-am băgat în apă, funcționează fără probleme în continuare.

via GIPHY

PERFORMANȚĂ ȘI HARDWARE

Galaxy S8 este probabil cel mai performant telefon de pe piață în acest moment, având în vedere că folosește un chipset de ultimă generație. Din păcate, Samsung a făcut câteva artificii dubioase pe la rezoluția ecranului.

Ecranul este foarte luminos, iar culorile sale sunt foarte vii. Vizibilitatea este fără cusur din mai multe unghiuri. Construit în tehnologia Super AMOLED, are o densitate de 570 ppi pe S8 (529 ppi pe S8+) și rezoluția maximă de 2960 x 1440 pixeli, ceea ce înseamnă un raport de aspect de 18,5:9, mai mare decât clasicul 16:9 de pe generațiile anterioare. Spațiul suplimentar este un câștig pentru utilizator, că încape mai mult dintr-un site pe ecran, și este principalul element “wow” pe care-l veți observa la acest telefon și elementul care atrage imediat privirile.

Este genul de ecran pe care, după ce-l veți vedea așa înalt și lat cât întreg telefonul, veți spune “în sfârșit, așa trebuie să fie un telefon!”

Sunt mai multe tehnologii la mijloc. Display-ul poate afișa o gamă foarte largă de culori, beneficiind și de o certificare Mobile HDR Premium de la UHD Alliance, adică poate rula bine filmele HDR de pe Netflix sau Amazon. Un test făcut de DisplayMate a găsit o luminozitate de peste 1000 nits și acuratețe mare a culorilor, concluzionând că telefonul are cel mai bun ecran de până acum.

Opțiunea de filtrare a luminii albastre, apărută cu Android 7, este prezentă și aici. Vă recomand să o utilizați cu programare la orele serii, este mult mai odihnitoare pentru ochi.

Telefonul integrează și tehnologie Always-On Display, prin care telefonul afișează permanent ceasul și câteva notificări, dar acum cu niște avantaje suplimentare: apar default și câteva culori, ca un fel de wallpaper discret, apare și numele melodiei ascultate, ca să vezi rapid despre ce-i vorba, iar cu o dublă apăsare pe ceas poți controla player-ul de muzică (inclusiv cel Deezer, că asta folosesc) fără a mai aprinde telefonul, ceea ce-i o soluție foarte bună pentru când vrei să schimbi melodia.

Problema este la rezoluție. Galaxy S8 și S8+ suportă maxim 2960 x 1440 pixeli (și Samsung se laudă peste tot cu asta), dar telefonul iese din cutie configurat pe 2220 x 1080 pixeli și pun pariu că majoritatea utilizatorilor așa îl vor lăsa pentru că diferențele nu sunt sesizabile pentru ochi, ci doar pentru autonomia bateriei. Meniul de schimbare a rezoluției este ascuns undeva în Settings > Display.

De ce m-a dezamăgit asta? Pentru că plătești ca pentru un ecran de 2960 x 1440 pixeli, dar este foarte posibil să nu-l folosești la această rezoluție.

Autonomia bateriei este foarte bună. S8+ a scos în testele cu PCMark for Android o autonomie de 12 ore și 14 minute, o cifră foarte mare. Testul rulează non-stop o suită de aplicații și face diverse operațiuni de browsing, deschidere de fișiere, copy/paste șamd, fiind în opinia mea cel mai bun indicator pentru un mod de lucru combinat. Am lăsat telefonul seara să ruleze testul și mare mi-a fost mirarea când dimineață încă îl rula. În utilizare normala, bateria ține două zile.

12 ore și 14 minute pe S8+. În comparație, S7 Edge sau Pixel XL scot aproximativ 7 ore, iar noul Huawei P10 7 ore și 14 minute.

Problema este că acele 12h 14 min sunt în rezoluția 2220 x 1080, cea default. Am repetat testul pe rezoluția maximă 2960 x 1440 pixeli și rezultatul a fost de 9 ore 43 minute, o scădere de aproape 25%.

Scăderea performanței prin creșterea rezoluției nu a avut loc și în benchmark-urile de procesor sau grafică, semn că noul chipset Exynos 8895 nu este limitat de aceasta. Indiferent de rezoluție, rezultatele au fost foarte asemănătoare, fiind cele de mai jos:

• 3DMark SlingShot Extreme – 3266 puncte. Testează în principal partea de accelerare video pentru jocuri.
• AnTuTu – 173.527 puncte. Test complex pentru procesor și grafică.
• Geekbench – procesare single-core 2017 puncte, multi-core 6689 puncte, grafică 8879 puncte
• PCMark Work 2.0 – 5603 puncte. Testul simulează cel mai bine o utilizare normală, fără jocuri, a telefonului.

Rezultatele îl plasează pe Galaxy S8+ în fruntea topului telefoanelor actuale, uneori chiar la distanță. Programele sunt gratuite, le puteți folosi și voi pentru telefoanele voastre.

Dacă vă întrebați de ce nu folosește un procesor Snapdragon 835, este pentru că doar piețele americane și chinezești primesc acel model. Nu-i vreo mare pierdere, Exynos-ul este la fel de performant și include și încărcare rapidă compatibilă Qualcomm.

Apropo de încărcare, aceasta se face la maxim 9 volți cu 1,67 amperi, conform încărcătorului. Am măsurat cu multimetrul, așa se întâmplă.

Mă bucur să raportez că telefonul nu se încălzește foarte tare. Am rulat de trei ori la rând 3DMark SlingShot Extreme și telefonul n-a depășit 38 de grade, când simți că-i cald, dar nu deranjant, iar apoi s-a răcit rapid până la temperatura ambientală. În utilizare normală, abia dacă devine un pic călduț.

Nimic de reproșat sunetului. Căști foarte bune, difuzoare puternice și de calitate, totul e ok aici.

Pe partea de localizare, este primul telefonul pe care prind și sateliții Galileo ai Uniunii Europene, pe lângă GPS (SUA), GLONASS (Rusia) și Baidou (China). Constelația Galileo a devenit operațională în decembrie, iar S8 este printre primele modele compatibile cu acestea. Le vedeți în imaginea de mai jos, sunt cei doi sateliți cu indicativ 301 și 319.

Partea de rețelistică este la fel de bună. Chipsetul integrează un model LTE Cat 16, adică 1 Gbps downlink și 150 Mbps uplink, valori pe care le vom vedea abia peste câțiva ani uzual. Dacă mai țineți minute de când a demonstrat Orange o capacitate de 1 Gbps, asta se face prin agregarea a 5 benzi diferite, ceea ce întinde la maxim spectrul disponibil operatorului. În testele mele, însă, pe stradă, am prins 160 Mbps cu 40 Mbps.

Pe wireless, Galaxy S8 și S8+ se laudă cu conectivitate pe canale de 80 MHz și modulație 1024QAM, ca la routerele de top. Testele mele pe rețeaua mea au fost în jur de 480 Mbps download și upload, deși n-am mare încredere în programul Speedtest pentru Android. Oricum, e rapid.

Stocarea internă este de 64 GB, din care vreo 12 GB sunt deja ocupați de software-ul telefonului. Memoria RAM este de 4 GB, o valoarea considerată suficientă pentru Android 7 și probabil și 8. Există zvonuri că pentru piața chineză va apărea o versiune cu 6 GB RAM, mai scumpă, pentru a concura cu alte telefoane de acolo ce oferă 6 sau 8 GB RAM.

Detecția de față și de iris mi s-au părut inutile. Pe cea de față am ignorat-o complet, că poate fi păcălită cu o fotografie. În plus, a mai fost prezentă pe telefoane încă de la Galaxy S3, am folosit-o atunci o vreme, nu mi s-a părut ceva foarte util.

Detecția de iris are hibele ei. Telefonul te avertizează că pot apărea probleme dacă ai ochelari sau lentile de contact, dacă lumina este prea puternică sau prea slabă, dacă te afli în soare puternic, dacă… În plus, trebuie să ridici telefonul în dreptul ochilor și să-l ții așa vreo două secunde. Înrolarea ochilor nu funcționează întotdeauna, am reușit să o fac de două ori și să nu o pot face de trei ori, fără un motiv bun pentru că respectam condițiile. Odată înrolat ochiul, în vreo 80% din cazuri îmi recunoștea irisul și se debloca, dar întotdeauna a fost mai simplu să fac același lucru cu amprentă sau PIN.

Nu cred în utilitatea acestor tehnologii, ba chiar consider că Samsung a vrut să se laude cu ceva special. Cum nici n-au mers ireproșabil, le-am abandonat rapid.

CAMERA FOTO

Modulul înțeleg că este același de pe S7, folosind un senzor de 12 megapixeli și un obiectiv F1.7, o combinație foarte performantă. Am făcut câteva fotografii comparative între S8+ și S7 Edge și n-am sesizat diferențe de calitate în imaginile finale. Telefonul folosește și un așa zis sistem dual-pixel pentru o focalizare și mai rapidă.

Ce-am sesizat, însă, este o focalizare mai rapidă pe S8/S8+, huntingul în lumină slabă fiind mult redus. Mai multe, am făcut câteva fotografii în lateral, dintr-o mașină ce avea măcar 50 km/h, iar imaginile au ieșit impecabil. Stabilizarea optică pare a fi, de asemenea, de foarte bună calitate.

Iată imagini din timpul zilei. Culorile sunt ușor supra-saturate, în special roșul, dar observați elementele pozitive:

• texturile fine sunt foarte bine surprinse.
• deformare minimă chiar și cu funcția Shape Correction dezactivată.
• detaliile fine sunt foarte bine rezolvate, uitați-vă la crenguțele copacilor sau la calitatea detaliilor în imaginile de tip close-up
• separare bună a planurilor, adâncimea de câmp fiind ușor de sesizat
• HDR-urile sunt foarte bine echilibrate și telefonul face exact ce trebuie scoțând în evidență detaliile din zonele întunecate sau prea luminoase.

În lumină slabă, imaginile sunt mai zgomotoase, desigur, dar măcar înțelegi ce-ai fotografiat. Am fost plăcut impresionat să găsesc în imagini lumina unui avion de pe cer sau a unui aparat din casă.

Camera frontală a crescut la 8 megapixeli și oferă un avantaj pe care nu toate telefoanele îl pun la dispoziție: fotografiere HDR. Veți dori asta când faceți un selfie cu un apus de soare în spate.

Filmarea se face până la o rezoluție 4K cu 30 fps, Full HD cu 60 fps și există și un mod slow-motion 720p cu 240 fps și editare rapidă în telefonul pentru a obține un clip în care încetinești imaginea.

Pe total, rămân la părerea că Samsung are în continuare cea mai performantă cameră de pe piață, mai ales când iau în considerare și interfața foarte ușor de folosit, cu comenzile uzuale la îndemână, și rapiditatea în deschidere (apăsare dublă pe On/Off) și focalizare.

INTERFAȚĂ

Odată cu lansarea acestui telefon, Samsung a schimbat și diverse elemente din interfață. Multe pictograme au fost redesenate și au mai fost făcute reorganizări prin setări și programele integrate.

Cele mai mari modificări sunt, însă, pe ecranul principal. Eliminarea butonului fizic Home a dus la introducerea butoanelor virtuale, pe ecran, ce apar destul de discret în partea de jos. Ordinea lor poate fi modificată, stângacii probabil că vor dori să aibă Back în stânga, mai la îndemână.

Apoi, a dispărut butonul de deschidere a listei de aplicații instalate, aceasta apărând cu un swipe în sus. Prin urmare, a apărut o a cincea aplicație ce poate fi pusă în zona de pictograme persistente de jos, modificare pe care din nou o consider foarte bună. Dacă vrei, poți însă să aduci butonul Apps înapoi.

Există câteva programe preinstalate sau pregătite pentru instalare, precum Office, Skype, Onedrive și Facebook. De la Samsung, lista include 8 programe, inclusiv un browser propriu.

Telefonul dispune în continuare de Edge Panel, cu care poți avea acces rapid la anumite contacte sau programe sau informații. Dacă nu le doriți, pot fi dezactivate complet.

 

Mai sunt și alte artificii prin interfață, de exemplu pe ecranul Always-On apare butonul Home și poți aprinde telefonul cu o apăsare pe acesta, ceea ce ajută când nu vrei să cauți butonul lateral. Există și posibilitatea de a adăuga Secure Folder, adică o zonă unde ai acces doar cu parolă, plus tot ce oferă pe partea de securitate software-ul Samsung Knox. Pentru cei ce n-au contactele și toate celelalte informații în cloud-ul Google, telefonul oferă posibilitatea de a transfera astfel de date la inițializare, prin cablu, motiv pentru care sunt și toate acele adaptoare în cutie.

Sunt o mulțime de alte unele și posibilități al căror cost e inclus în prețul telefonului, dar aici în România nu le vom utiliza prea curând: Samsung Pay pentru plăți cu mobilul, control pentru case inteligente sau electrocasnice Samsung inteligente și integrare cu alte servicii.

BIXBY

Am lăsat la urmă noul asistent virtual Bixby pentru că nu sunt foarte multe de spus. Bixby include patru componente. Prima este cea de comenzi vocale, care va fi operațională după lansarea oficială, așa că acum nu am ce testa. Partea vocală va funcționa în engleză și coreeană inițial, iar Samsung promite o integrare mai bună cu programele proprii, de genul “arată-mi fotografiile de ieri” și se deschide galeria foto.

Bixby Cards apare la o apăsare pe butonul fizic din lateral (o apăsare lungă va deschide partea de comenzi vocale) și înlocuiește ecranul de știri ce anterior era făcut în colaborare cu Flipboard. Bixby Cards este chiar util, adunând în același loc informații meteo, agenda zilei, cele mai recente fotografii din galerie și câteva știri. În funcție de felul tău de a utiliza telefonul, Bixby va afișa acele informații în altă ordine, deși după atâtea zile nu pot spune că am văzut mari modificări.

Bixby Vision folosește camera foto pentru a detecta obiecte și a-ți arăta informații despre ele. Vision nu-i foarte performant și nu detectează precis ceva, bazându-se pe căutare de imagini în Pinterest, Vinino și alte astfel de servicii.

De exemplu, dacă orientați camera spre niște pantofi, nu vă așteptați ca Bixby să recunoască exact modelul, ci doar să vă arate alte imagini cu pantofi. Se poate chiar și mai dubios, l-am orientat spre un Fiat Punto și am primit imagini cu Ferrari și avioane:

L-am orientat spre o sticlă de vin și am obținut informații detaliate despre aceasta, prin Vivino, ceea ce-i un lucru destul de cool.

Există și posibilitatea de a recunoaște text și de a-l traduce dintr-o limbă în alta, ceea ce este de foarte mare ajutor pentru turiști când sunt puși în fața unor meniuri sau panouri informative pe care nu le înțeleg. Interfața este însă greoaie, iar programe asemănătoare există de mult de la Google și Microsoft.

Vă spun mai multe despre Bixby cu altă ocazie, că poate îi activează și comenzile vocale în zilele cât mai țin telefonul, dar momentan nu m-a impresionat prea tare; n-a avut cu ce. Cred că mai trebuia lucrat la Bixby, dovadă și multele threaduri de pe net care vor o soluție pentru a lansa Google Assistant printr-o apăsare pe butonul Bixby.

(3522 de cuvinte! Merită un share :P)