Explicația scurtă a celor patru piloni de pensie de stat și privată

Se vorbește des în ultima vreme despre cum NN Pensii a trimis un email clienților săi, avertizându-i de posibilitatea ca fondul de pensii private obligatorii să fie naționalizat de stat. L-am primit și eu, că la NN am pensia.

Dacă mă întrebați pe mine, e urât ce-a făcut NN. A creat panică inutil, folosind un termen cu conotații puternic negative în istoria noastră (pensie naționalizare) și într-un moment în care intențiile statului în această privință sunt, cel mult, doar zvonuri, nici măcar posibilități analizate. NN a sperat că sperietura și presiunea publică va face guvernul să abandoneze astfel de planuri.

Iată un citat:

Banii acumulati la pensia ta privata obligatorie, din contributia ta si din rezultatele investitiilor realizate de noi, iti apartin exclusiv tie. Vei intra in posesia sumei acumulate pentru pensia privata la implinirea varstei legale de pensionare.
[…]
In ultimele saptamani, au existat discutii in spatiul public, cu privire la o eventuala decizie de nationalizare a fondurilor de pensii private.

Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influentate de decizii politice precum inghetarea valorii procentului din venitul brut aferent contributiei la fondul de pensii, blocarea partiala sau integrala a virarii acestei contributii sau nationalizarea sumelor acumulate pana acum in conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important sa urmaresti permanent ce se intampla cu pensia ta si sa te implici activ in demersurile de economisire suplimentara pentru un trai decent la batranete.
[…]
In eventualitatea unor masuri care ar afecta pensia administrata privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apara dreptul tau la proprietate asupra acestor bani.

Cum ar fi, sunt banii tăi, iar statul încearcă să ți-i fure prin naționalizare, dar noi vom lupta pentru tine! Evident că vor lupta. Conform datelor ASF, fondurile de pensii private obligatorii (pilon II) au adunat până în prezent 7 miliarde de euro, iar NN, cu 1,9 milioane de clienți din totalul de 4,8 milioane de înscriși, are partea leului, așa că nu vor să piardă banii.

De unde a venit discuția cu naționalizarea? Actualul guvern a aruncat cu bani în stânga și în dreapta, fără analize și simulări bine făcute, iar naționalizarea ar aduce toți acei bani la bugetul țării. Chiar și așa, statul îi va socoti în continuare pentru pensia ta, nu se șterg cu buretele. Singurii care ar ieși cu adevărat rău din toată treaba asta sunt cei de la fondurile de pensii, care ar rămâne fără obiectul muncii.

Pe 12 aprilie, NN a revenit cu o notă de presă ce spune:

Conținutul scrisorii trimise de NN Pensii către clienții săi este unul exclusiv informativ și acesta nu reprezintă un avertisment. Nevoia acestei informări a venit ca răspuns la solicitările de clarificare din partea clienților noștri provocate de discuțiile publice din ultima perioadă cu privire la viitorul sistemului de pensii.

și că apreciază declarațiile pozitive făcute de Ministerul Finanțelor și ASF privind faptul că nimeni nu caută naționalizarea fondurilor. Eu personal eram convins că orice avertisment este, în cele din urmă, o comunicare informativă, nu? Rămân la părerea că au căutat să facă un pic de presiune publică asupra statului, mai ales după ce am văzut cum a fost preluată scrisoare de majoritatea publicațiilor media.

Lucrurile au luat o turnură și mai ciudată când Dragnea l-a acuzat pe Mișu Negrițoiu de la ASF că a furnizat NN informații confidențiale (dacă zvonurile sunt false, ce informații putea transmite?!), iar acum vrea să cheme conducerea NN în Parlament pentru explicații.

Mai jos este articolul scris inițial, acum vreo două săptămâni, când mi-a explicat un consultant ce-s acei patru piloni de pensie. Poate vă interesează ca terminologie.

Zilele trecute m-am întâlnit cu un consultant financiar pentru a afla mai multe despre pensii private. Mai exact, Matilda s-a întâlnit, pe mine doar m-a silit să particip pentru a afla ce variante am pentru o pensie mai mare. Adevărul este că e un subiect delicat, acesta al banilor de la bătrânețe, pentru că în statul român n-am încredere că poate gestiona nici două mere pădurețe, darămite bani de pensii.

Văd uneori, prin străinătate, moșnegi ce abia se țin pe picioare, dar călătoresc pe alte continente, vizitează locuri frumoase, își urmăresc hobby-urile acum că au timp de asta. Vreau să fiu ca ei, nu să mă gândesc dacă să plătesc întreținerea sau medicamentele din pensia dată de stat, că de ambele nu prea am bani.

Eu am mers la acea întâlnire cu ideea că, dacă tot avem acum așa mulți bani de nu mai știm ce să facem cu ei, ar trebui să cumpărăm apartamente și să le închiriem și să facem bani din asta pe termen lung. De locuințe va fi mereu nevoie, faptul că momentan dăm spre închiriere un apartament de 2 camere cu 500 de euro pe lună (410 după taxe, dar na, preferăm cu contract declarat) este un start bun și, în plus, dacă ai nevoie de mai mulți bani pentru ceva, poți oricând să vinzi un apartament.

Dar, după cum mi-a zis consultanta, e bine să nu-ți pui toate ouăle în același cont. Imobiliarele sunt o idee bună de investiție. Pensia privată poate fi o alta, paralelă. Bursa poate fi o altă idee, banii la saltea o alta, fondurile de investiții o alta șamd. Dacă ai cum, diversifică-ți portofoliul, ceea ce este un sfat pe care oricum îl știam de la Warren Buffet.

Iată ce-i cu cei patru piloni, după cum am înțeles eu.

PILONUL 1 – Pensia de la stat

Aia clasică. Ce mi se pare interesant aici este că nimeni nu știe cum se calculează ea, mai precis, iar modul general de calcul se poate schimba oricând, după bunul plac al celor care fac legile în țară.

Nu există nici o metodă de a simula ce pensie vei avea în funcție de ce salariu ai și vei avea în prezent. Mai mult, ca PFA poți alege dacă să cotizezi 10,5% sau 29% la pensie și nimeni nu-ți poate spune cu cât va fi mai mare pensia dacă, anual, dai avea diferență de puncte procentuale statului în loc să-i cheltuiești pe MDF sau alte activități plăcute.

Sistemul de stat oricum nu pune banii tăi deoparte pentru pensia ta, ci folosește contribuția ta de acum pentru a plăti pensionarii de acum. Peste 35 de ani, când ies eu la pensie, banii de la salariații de atunci vor trebui să-mi plătească mie pensia. România stă prost la acest capitol deoarece populația este în scădere și îmbătrânește. Momentan sunt 9 pensionari la 10 salariați (și nici așa nu-s bani destui pentru plata pensiilor, că salariile sunt mici și contribuțiile și mai mici); în 2050… cine poate ști?

Iată statisticile ONU privind România în 2050, luate din articolul meu mai vechi:

PILONUL 2 – pensia privată obligatorie

Asta e pensia aceea pe care am ales-o în 2007, când a fost marea disperare cu înregistrarea la o companie privată. Conform legilor din acel moment, statul urma să vireze 2% din salariul tău brut către pensiile private obligatorii, iar acest procent urma să crească în fiecare an cu câte 0,5%. Cum ar fi, în 2017 ar fi trebuit să fie de 6,5% sau 7%.

Cândva în trecut, guvernele au limitat această creștere anuală cu câte 0,5%, iar în prezent daor 5,1% din salariu ajunge la fondul ales de voi (considerând că ați ales unul, că poate erați prea tineri sau prea bătrâni).

Mai mult, se aude că statul român ar avea nevoie de bani și ar putea naționaliza aceste fonduri, luând cu japca banii pentru a-i folosi în pomeni electorale lucrări inutile iepurași colorați autostrăzi prost construite lucrări întârziate sisteme informatice inutile diverse scopuri bune. Pilonul 2, cum ar fi, ar dispărea, iar contribuția de acolo s-ar considera tot la stat. Eu sunt înscris la NN, că asta am ales pe vremea aceea (agentul care făcea înrolările mi-a dat 50 de lei șpagă); s-ar putea ca numele să însemne Nimic-Nimic, se pare.

Pentru pilonul 2 nu plătești nimic în plus. Pur și simplu o parte din banii pe care statul ți ia din salariul brut ajung și în administrarea fondului privat, iar la pensie vei beneficia de pensie din două surse.

PILONUL 3 – pensie privată facultativă

Aici te înscrii dacă vrei tu, pe principiul “eu îți dau niște bani acum, lunar, iar fondul mi-i dă înapoi după vârsta de pensionare”. Banii îi dai tot unui fond de pensie care-i investește în ce plasamente consideră că e mai bine pentru a-i spori în beneficiul tuturor părților, așa că la final beneficiezi nu doar de pensia ta, ci și de randamentul investiției făcută de fond.

Pilonul acesta are și el niște condiții. Contribui lunar cu ce sumă doriți voi (s-ar putea să fie niște limite minime și maximă, am uitat), iar de bani beneficiezi abia după vârsta de 60 de ani și dacă ai avut minim 90 de contribuții lunare (7 ani și jumătate de contribuție).

Pilonul 3 are câteva șmecherii la mijloc. Tu decizi cu ce nivel de risc vrei să fie investiți banii respectivi; riscul mare poate aduce și câștiguri mai mari, dar și pierderi. Exact ce înseamnă asta nu știu. De exemplu, nu știu care-i diferența de ROI pentru fiecare nivel de risc, că dacă e 1%, atunci nu merită riscul. Dacă e 20%, poate merită.

O altă șmecherie este că banii dați către un pilon 3 pot fi considerați cheltuială deductibilă de către stat, adică îi spui angajatorului că faci asta și el o scade din salariul brut, nu din cel net. Există o limită, 400 de euro pe an pentru această deducere.

Mai este o problemă. Ca să primești o pensie facultativă lunară, trebuia ca suma cu care ai contribuit până în acel moment să fie mai mare decât o limită stabilită de ASF. Dacă nu este depășită acea limită minimă, vei primii toți banii strânși până atunci, într-o singură tranșă. Problema este că ASF încă nu a stabilit această limită, așa că momentan nimeni nu beneficiază de pensie privată, ci eventual primește banii înapoi.

Probabil că în viitor ASF va stabili o limită. Până ajungem noi la 60 de ani, mai e timp.

Sunt și beneficii, majoritatea fondurilor îți vor plăti pensie mult mai repede dacă ajungi invalid, iar dacă mori, banii din fond rămân familiei. OK, sunt și beneficii, dar nu pentru familia ta.

PILONUL 4 – asigurări de viață cu componentă de pensie

Aici vorbim deja de diversificarea investițiilor tale, după cum ziceam mai sus. Pensie ai deja, că cei mai mulți bagă întâi bani într-un “pilon 3” și apoi, dacă mai au și alți bani, plătesc și un “pilon 4”.

Pilonul 4 e o altă denumire, dar domeniul nu este la fel de bine reglementat de stat precum celelalte de deasupra, ci fiecare fond/asigurator îți spune ce condiții are legat de câți bani dai lunar, ce fac cu ei, ce taxe apar, ce-ți promit, în ce condiții șamd.

Pe scurt, însă, sistemul e cam acesta: plătești o sumă lunară, iar o parte din bani se duce spre o asigurare de viață ce poate avea și componente de sănătate sau invaliditate, o altă parte din bani se duce spre un fond de investiții ce încearcă să crească acea sumă.

După ce ajungi la bătrânețe, vei beneficia de un soi de pensie lunară din urma componentei de investiții din pilonul 4. Ce beneficii ai pentru restul banilor dați acolo? Nici unul, dar până atunci te-ai bucurat de protecția unei asigurări de viață. Sună a CASCO pentru om, dar și cu o componentă de investiții.

Pilonii 3 și 4 înseamnă bani cheltuiți din propriul tău buzunar, iar în plus așteptați-vă la diverse taxe și comisioane de administrare, retragere șamd. Totuși, dacă fondurile obțin un randament bun, s-ar putea să merite. Aceiași bani, puși lunar într-un cont de economie la bancă, aduc o dobândă ce nu acoperă nici măcar inflația.

Trăgând linie, am plecat de la întâlnire convins că, da, e bine să investești bani în diverse direcții și mecanisme, nu toți într-un singur loc. Pilonii par o metodă de a avea bani abia la bătrânețe, un fel de metodă de economisire cu reguli bine stabilite de stat (cel puțin la 3) și posibilitatea de creștere a lor prin investiții. Dacă vă interesează să investiți bani acum cu beneficii peste 3 sau 5 ani, nu par a fi metoda potrivită.

Dacă vă interesează randamentele, căutați un consultant care poate simula diverse sume, taxe și comisioane în funcție de cât îi spuneți voi că puteți băga lunar. Sumele minime încep de pe la 50 de lei, nu vorbim de milioane.