Concentrați-vă forțele spre proiecte B2B, sunt cel mai ușor de adus în piață

La început de martie a avut loc prima etapă dintr-un nou Innovation Labs, programul anual prin care echipe cu diverse idei de proiecte și startup-uri sunt puse față în față cu mentori și investitori, prezentându-le de ce ideea merită să treacă mai departe și să câștige concursul.

Nu mai știu al câtelea an este de  când urmăresc programul. Cred că am văzut sute de proiecte și prezentări, dintre care un număr mult mai mic păreau a fi de viitor. În general, echipele și proiectele se împart în două categorii, dar o a treia despre care vă zic imediat pare a găsi succesul în mod constant.

Primele sunt cele ce prezintă idei ușor banale, de genul “o aplicație care arată cea mai apropiată gogoșerie și te unește cu alți fani ai acestor preparate” sau “o aplicație care-ți arată toate ofertele de meniul zilei din jurul tău, calculând și câte numărul de calorii pe suta de grame sau pe leu cheltuit”.

Nu zic că-i ceva în neregulă cu ele, dar cei ce le propun au impresia că nevoile lor sunt identice cu nevoile tuturor oamenilor din jur. În practică, oamenii merg unde mâncarea e mai gustoasă sau servirea mai rapidă, iar de instalat aplicații noi în telefon nu prea au chef să audă.

Chiar și așa, experiență câștigată prezentând un astfel de proiect este importantă. Înveți să ții o prezentare, să condensezi informația în câteva minute, să faci un plan de afaceri, să răspunzi pe loc la întrebări încuietoare șamd. Am văzut tineri de 20 de ani făcând asta, pe când eu la 20 de ani o rupeam pe Counter-strike.

Al doilea tip de proiecte sunt cele pentru care se vede că echipele s-au documentat temeinic înainte de a veni acolo. Cum ar fi, cineva a avut o idee bună, iar apoi a și cercetat dacă piața, lumea, societatea, companiile au nevoie de acea idee. Acestea sunt echipe care-și urmăresc proiectul cu o tenacitate care mă uimește (și mă bucură), oameni care cred cu adevărat că dezvoltă ceva util și profitabil, chiar dacă poate în runda finală juriul nu-i de acord cu ei.

Pe unii îi văd mai mulți ani la rând, le văd evoluția. Îi văd la mai multe astfel de programe de accelerare (Innovation Labs, sponsorizat de o companie mare precum Orange și bine dezvoltat deja la nivelul țării, este cel mai mare, dar sunt și altele), îi aud spunând despre cum au contactat deja trei sau patru posibili parteneri și aceștia sunt interesați, cum au atras deja investiții de 250.000 de euro și vor alți 300.000 pentru a continua, cum astăzi prezintă în București, iar mâine cumpără bilete de avion și zboară în cine știe ce altă țară ca să țină un pitch în fața altora.

E ca viața unei vedete, tot cu scenă și microfoane și efecte vizuale în spatele tău, dar fără autografe și fani care să te recunoască pe stradă. Dacă lucrurile merg bine, însă, beneficiile financiare (sau sentimentul reușitei, că pe unii asta îi motivează în principal) pot fi la fel de satisfăcătoare. Dacă prinzi și un domeniu în care se rulează mulți bani (sănătate, fitness, auto etc), cu atât mai bine.

A treia categorie, cea mai puțin speculată, dar cea în care se poate reuși cel mai rapid: proiecte ce rezolvă nevoi ale companiilor, nu ale persoanelor fizice. Aici poți face cel mai rapid bani, aici mi-ar plăcea să văd tot mai multe proiecte.

Știți care-i culmea? Că acestea proiecte rareori iau premiul cel mare, probabil pentru că adresează niște nișe sau probleme punctuale cu care mai greu impresionezi un juriu mixt, dar important este ca o singură persoană de acolo să îți audă ideea și să-ți spună, apoi: “stai așa, compania mea ar avea nevoie de ce propui tu, hai să ne întâlnim și să discutăm mai în detaliu!”

Un exemplu bun este proiectul Retail Business Analytics de la echipa Fullscreen Digital. Pornind dintr-un astfel de context, echipa a devenit partener Orange, pentru care a dezvoltat o soluție de Retail Business Analytics. Ce face aceasta? Citez dintr-o prezentare: “Retail Analytics is looking at the intrinsic mechanism of decision making in order to generate actionable insights for any retail business“. Greu de înghițit de un juriu, dar, prin alte cuvinte, ei obțin și analizează date utilizând diverse tehnologii precum cea wifi pentru a detecta cum se mișcă și cum acționează clienții în spații comerciale.

Analiza respectivă a fost suficient de bună pentru ca Orange să-i ia ca parteneri și să le implementeze soluția în câteva magazine de-ale lor. Tot susținută de Orange, au ajuns în mallul ParkLake, iar site-ul oficial al companiei Fullscreen Digital precizează la clienți și alte malluri mari din România, plus câteva hipermarketuri. O idee bună, o companie interesată de ea care apoi a funcționat ca rampă de lansare pentru alte proiecte.

Uitați cum arată. Fără să ceară nimic clienților, îți spune cât timp stau în magazin, în ce zone, pe unde intră, cât de des revin samd:

Mai nou, Fullscreen Digital a lucrat și pentru proiectul smart city de la Alba Iulia, cel implementat tot de Orange. Pentru ei, au dezvoltat o soluție mai complexă ce se va numi City Analytics. De la un Innovation Labs la a face ceva ce poate fi grupat sub titlul “city analytics” e o cale lungă, dar au parcurs-o în doi ani.

La Innovation Labs 2017, Orange acordă echipelor participante acces la API-ul City Analytics din Alba Iulia, dacă vor să dezvolte soluții pe baza acestuia. Cum ar fi, următorul nivel. Lista completă de tehnologii puse la dispoziția participanților este lungă.

Un alt proiect ce rezolvă mai degrabă nevoile unor persoane juridice, nu fizice, este uRADMonitor, despre care v-am mai spus cu alte ocazii. Sunt dispozitive ce măsoară poluarea din mediul înconjurător, temperatura, presiunea și alți indicatori ce pot realiza diverse hărți calitative pentru orașe.

Când am văzut prima oară o prezentare a lui Radu Motisan, acesta deja trăsese tare pe toate planurile posibile, inclusiv crowdfunding prin Kickstarter (dacă țin bine minte), dar prin prezența la Innovation Labs a început colaborarea cu Orange, mai întâi în Cluj, unde a instalat soluția în autobuzele cu hotspoturi WiFi Orange, aceștia atrăgându-l apoi în proiectul pilot smart city Alba Iulia, unde a montat 15 dispozitive pe autobuzele transportului în comun. Primăria are acum acces în timp real la parametri privind poluarea și alți indicatori din oraș, măsurați permanent de acele autobuze pe traseul lor.

Sunt două exemple de succes, dar sper să apară mult mai multe din simpla analiză a temelor propuse în fiecare an. Operatorii telecom investesc în o mulțime de companii mici cu proiecte interesante, iar Orange nu face excepție, ba chiar din contră, plus că are forța necesară să dea de muncă acelor companii mici în toate țările în care activează.

(Apropo, hackathon-ul din București al Innovation Labs a avut loc, dar anul acesta se desfășoară, în premieră, o etapă și în Alba Iulia. Echipele se pot înregistra până pe 6 aprilie, hackathon-ul are loc pe 8-9 aprilie)

Smart city este un domeniu de mare viitor. Nu-l băgați la pachet cu termeni minori precum “smart watch” sau “smart TV”. La smart city vorbim de implementări pe scară largă a unor tehnologii ce pot reduce cheltuielile comunităților respective cu milioane de euro pe an, deci bineînțeles că se vor face investiții masive și bănoase pentru cei ce aduc soluții în domeniu. Smart city poate acoperi orice de la monitorizarea traficului la eficientizarea iluminatului sau la managementul deșeurilor, fiind mii de posibilități, loc pentru toți cei ce vor să propună soluții în domeniu.

Apropo de asta, oricine are propuneri sau sugestii despre cum ar trebui să arate un smart city sau, de altfel, orice legat de smart health, smart retail șamd, le poate propune în Smart Urban Territories pentru a câștiga niște premii. Dacă-i o idee bună, poate îi folosește asta ca o rampă de lansare, cum au avut cei de mai sus.

Smart agriculture? Conceptul doar a scos ușor nasul în lume, nu-i ceva de care să auzi zilnic. Și totuși, suntem tot mai mulți pe planetă, iar de mâncare va fi mereu nevoie. Cine o poate produce cât mai eficient va avea profituri tot mai mari, iar eficiența poate crește acum doar cu ajutorul tehnologiei. După smart city, agricultura va fi al doilea mare domeniu de interes în următorii 10-20 de ani, așa că aici sunt soluții de propus și bani de făcut. Infrastructura e deja ca și instalată (tot la acest Innovation Labs, Orange oferă echipelor acces la rețeaua LoRaWAN, o rețea ce acoperă zone mari), mai este nevoie doar de idei și muncă pentru a le vedea puse în practică.

Trăgând linie, dacă vă gândiți la un proiect, un start-up pe care l-ați putea pune pe picioare, concentrați-vă pe soluții B2B de orice fel. Mi se pare o piață mult mai ușor de accesat decât să anunți că dezvolți o rețea socială care-i va face și pe cei de la Facebook să tremure de frică sau să dezvolți soluții pe care să încerci să le vinzi apoi din ușă în ușă fermierilor în loc să lași Orange sau vreo altă mare companie să facă asta pe o piață mondială.