Ce-au mai prezentat operatorii telecom la MWC 2017

Cel mai interesant lucru de la standul Vodafone mi s-a părut o dronă care dădea 4G, cum s-ar zice, zonei peste care zbura. N-am înțeles rostul, la o primă vedere, dar mi-a explicat omul care avea grijă de ea.

Flying CrowdCell este gândită pentru zone unde semnalul este slab, dar slab la nivelul solului (poate ești într-o mică depresiune), în timp ce la 50 de metri înălțime semnalul este suficient de puternic pentru transfer de date. Ați făcut cu toții, cel puțin o dată, gestul de a ridica telefonul mai sus, că poate are semnal mai bun.

Așa că Vodafone poate monta un repetor de semnal pe o dronă, pe care o ține deasupra zonei respective. Și ca să nu pice de acolo după 5 minute de zbor, drona este alimentată permanent prin cablu de la sol, legată ca un zmeu de un generator. Mă gândesc, totuși, că aplicațiile potrivite pentru așa ceva sunt puține. Poate la următorul festival ținut în creierii munților…

Tot la Vodafone am văzut și câteva soluții “smart health” propuse de companie. Toți operatorii investesc în așa ceva, căutând metode de a-și integra serviciile de comunicație în cât mai multe tipuri de echipamente. Aici am văzut un exoschelet Ekso care ar permite oamenilor cu dizabilități să se miște și un dulăpior de medicamente ce analizează singur stocurile din interior, temperatura și accesul.

La Orange am văzut și o demonstrație de Mobile Connect, un serviciu prin care te poți loga pe diverse site-uri folosind numărul tău de telefon.

Sunt două moduri de funcționare: primul este cel când introduci numărul tău de telefon pe acel site, în loc de user și parolă, iar pe telefon îți apare un popup ce te întreabă dacă permiți accesul. Dacă apeși Da, telefonul transmite acest lucru site-ului, iar site-ul se deschide pe calculatorul de pe care încerci să-l accesezi.

Al doilea mod funcționează fix la fel, dar acel popup de pe telefon îți cere și un scurt număr PIN, pentru o dublă securizare.

Mobile Connect vine sub forma unui API pe care diversele site-uri pot să-l implementeze, dacă vor. În telefon ai avea nevoie de un SIM ceva mai special, dar odată întrunite condițiile, nu mai trebuie să reții parole pentru acele site-uri.

Mie mi-ar plăcea asta. Sunt câteva site-uri unde mă loghez foarte rar sau, din contră, sunt mereu logat direct și mi se cere parola doar dacă intru de pe un nou calculator sau șterg cookies-urile, moment în care descopăr că nu o mai știu și folosesc mereu procedura de recover password. Treaba asta cu telefonul ar ușura mult totul.

Deutsche Telekom a anunțat că merge cu toată viteza spre 5G, deși nu e ca și cum m-aș fi așteptat la altceva. Orizontul de timp este 2020 pentru primele implementări, iar rețeaua va fi de tipul “sliced network”, adică sub numele de 5G vor fi mai multe niveluri ce vor răspunde diferit pentru cerințe diferite.

De exemplu, unii utilizatori își vor dori acele transferuri de 1 Gbps pentru download rapid. Alții vor dori latență foarte mică pentru gaming, iar DT a demonstrat recent o latență constantă de 8 ms, cu vârfuri de 1 ms, soluții foarte utile și în diverse aplicații industriale, nu doar la jocuri. Exemplele date au inclus un muncitor dialogând cu oamenii săi din dispecerat folosind o aplicație de realitate augmentată pentru o inspecție vizuală sau manevrarea de la distanță a unor roboți ce necesită precizie ridicată.

Cum ar fi, am avut senzația că 5G va fi în primul rând util mediului industrial, asigurând o interconectare rapidă și de mică latență cu orice sisteme (și cu accentul pus pe companiile multi-naționale), nu utilizatorului de rând. Asta pare normal. În momentul de față, chiar nu-mi pasă cu ce viteză pot face streaming video pe mobil, 4G pare a fi suficient.

Totuși, din întreg discursul CEO-ului Deutsche Telekom (Tim Hottges) a reieșit dorința de a vedea guvernele țărilor ieșind în întâmpinarea operatorilor. Investițiile totale în Europa, pentru 5G, sunt estimate la 300 de miliarde de euro pentru toți operatorii existenți, așa că aceștia speră la o armonizare a spectrului utilizat în toate țările și la cumpărarea ieftină a respectivului spectru.

Până la 5G, Deutsche Telekom a anunțat că va lansa în acest an o rețea NB-IoT, adică NarrowBand – Internet of Things, o tehnologie de comunicație gândită pentru machine-to-machine, cu aplicații în special în mediul industrial. Micul comunicator NB-IoT poate fi atașat la aproape orice aparat.

Pentru noi, asta nu pare ceva ce-și doresc cu ardoare companiile românești (și oricum, România nu face parte din primele 8 țări în care va fi lansată rețeaua NB-IoT), dar înțeleg bine poziția DT: oferă astfel de servicii pentru zone puternic industrializate precum cele din Germania, Olanda, Polonia, Slovacia și alte țări, unde există mii, poate zeci de mii de fabrici, de puncte industrializate ce-ar putea fi eficientizate prin interconectare de genul IoT șamd. Germania, Olanda, Polonia, Ungaria, Austria, Slovacia, Croația și Grecia (!) sunt primele 8 țări în care va fi implementată rețeaua.

Despre România nu s-a zis nimic. Adrian Seceleanu, de la ZF, a întrebat dacă se vinde Telekom România, iar CEO-ul grupului a spus că nu intenționează să vândă nimic.