Angajat fericit, companie fericită (p)

Când m-am angajat eu prima oară, acum 11 ani și câteva luni, se considera că o companie se poartă foarte bine cu angajații ei dacă le oferă și bonuri de masă pe lângă salariul respectiv. Am început să mă simt om matur, util societății, atunci când la prânz scoteam câte un bon de masă și plăteam cu el masa sau când, în weekend, dădeam 10 bonuri la supermarket ca metodă de plată. “Eu am din astea, că muncesc la unii care dau bonuri!”; parcă stăteam mai țanțoș la casa de marcat.

Firmele mai urcau o treaptă pe scara de coolness dacă respectivele bonuri erau deja precompletate cu numele tău. La mine nu era cazul. Mulți oameni și-au învățat pe de rost CNP-ul completând câte 22 de bonuri la rând.

Pe vremea aceea, un beneficiu important era să ai monitor LCD, nu din cel cu tub. În rest, cafea ne luam noi (inclusiv filtrul fusese cumpărat prin “crowdfunding”), sală de mese nu aveam, iar când pleca cineva din companie cei rămași ne băteam, aproape la propriu, pe inventarul său dacă avea un scaun mișto de birou sau un PC mai bun.

Evaluări periodice? Feedback și idei despre ce-ți poate rezerva viitorul acolo, dacă te ții de treabă? Posibilitatea de a merge la cursuri de specializare? Principii clare de corectitudine? Nu. Și, privind în retrospectivă, acestea sunt cele mai importante puncte, nu cafeaua moca.

Ce s-au schimbat lucrurile acum, nu? Cel puțin în companiile moderne poți găsi acum implementată o strategie întreagă de dezvoltare a unui mediu de lucru prietenos, confortabil, astfel încât angajatul să aibă tot ce-i trebuie în jur și să se concentreze pe munca sa și pe performanța proprie. Citeam recent că la străini unele companii oferă și locuri unde să-ți lași câinele cât timp ești la birou, pentru a sta în compania altor animale și înconjurat de jucării și atenție.

Sigur că totul are ca scop creșterea performanței angajatului, că dacă-ți vezi câinele fericit că se joacă acolo ești și tu mai fericit și mai productiv. Dar eu țin minte o vreme când angajaților li se cerea performanță înaltă fără să li se ofere nimic în plus dincolo de salariul din acte. Pe termen scurt nu conta, dar pe termen lung se cunoștea imediat, oamenii veneau și plecau foarte rapid spre locuri mai bune.

V-am mai arătat de-a lungul timpului spații moderne de lucru, săli de relaxare, beneficii din cele mai diverse șamd. Companiile moderne, indiferent de domeniu, trec deja mai departe de astfel de beneficii legate de confort și se concentrează pe specializarea angajaților, creșterea lor, analiza corectă a performanței și crearea unui mediu stabil, propice creșterii acesteia.

De exemplu, recent lanțul Lidl a primit o recunoaștere la nivel internațional pentru programele pe care le desfășoară pentru angajați, premiul Top Employer obținut simultan pentru operațiunile din România și alte 6 state europene, după ce în 2016 au implementat o strategie nouă pentru managementul resurselor umane prin care angajatul devine centrul atenției.

Premiul este dat de un institut independent olandez care face astfel de analize în întreaga lume. Mi se pare foarte mișto că, iată, practic premiul luat de Lidl dovedește că astfel de mediu de lucru și de strategie de resurse umane pot fi create în toate tipurile de companii, inclusiv în cele de retail, care au o răspândire geografică mare și cu diverse joburi, că poate anterior lumea credea că astfel de principii sunt apanajul domeniului bancar sau IT. Nu sunt, schimbări pot apărea oriunde, trebuie doar ca o companie să vadă legătura strânsă între angajat fericit și companie fericită.