Polițe de la IKEA pentru debara sau cămară

Am pus polițe noi în debara, unde aveam o etajeră improvizată. Plănuiam de mult timp un sistem (o altă etajeră, de fapt, dar mai mare) făcută din cornier și cu polițe tăiate pe comandă la vreun Bricostore, dar norocul a făcut să văd sistemul Algot în IKEA și am mers pe asta.

Sistemul e foarte mișto gândit. Pui pe perete doi montanți, agăți pe ei console și pe acestea agăți polițe. Polițele sunt pe diverse dimensiuni, lățime 40, 60 sau 80 cm în orice combinație de adâncime 18, 38 sau 58 cm. Sunt de plastic sau de metal, cele de metal pot ține greutate mai mare pe ele.

IKEA văd că vinde Algot ca o soluție pentru băi, dulapuri sau dressinguri, pentru că pe lângă polițe sunt disponibile tot felul de coșuri și suporturi de pantofi, dar eu cred că poate fi și o soluție excelentă pentru depozitate. O poliță de metal de 80 x 58 cm poate susține 60 de kilograme (câtă vreme montanții sunt bine prinși în perete, desigur), ceea ce mi se pare mai mult decât suficient.

Sistemul poate fi extins la nesfârșit. Consolele sunt gândite pentru a prinde o poliță spre stânga și una spre dreapta, așa că poți pune câți montanți vrei tu pentru a extinde lungimea totală. Dacă aș vrea polițe pe peretele unui garaj, probabil că tot din acestea aș pune. Mi-a plăcut că un plastic moale acoperă consolele pentru a le face să arate mai bine. Există și niște cârlige. Am luat și eu unul, n-am ce agăța de el (debaraua e pentru cutii, sticle de vin, borcane de zacuscă, aspirator și mâncare de pisici), dar l-am folosit pentru a ține presat furtunul aspiratorului de perete.

Dacă vă puneți așa ceva într-un spațiu închis precum o debara sau o cămară, nu puneți polițe din perete în perete. Trebuie să lasați suficient spațiu pentru a urca diversele cutii sau obiecte pe polița de sus, un fel de “puț” pe lângă ele prin care să ridicați marfa spre cea de sus. Nu se vede bine în fotografiile mele, dar debaraua mea are 115 cm, am pus polițe de 80 cm (care, prin faptul că nu poți da găuri chiar la colțul camerei pentru că și bormașina are câțiva centimetri lățime, ocupă de fapt vreo 87 cm cu tot cu lățimea montanților), iar prin spațiu rămas liber pot urca niște cutii de pantofi pe raftul de sus. Dacă slăbesc un pic, încap și eu acolo ca să văd ce-i pe raftul de sus, nu doar mâinile mele.

Prețuri: 20 de lei montantul de 196 cm, 15 lei consola, 80 de lei polița. Pentru dimensiuni mai mici, prețurile scad. Avantajul față de o etajeră clasică este că nu există stâlpi la colturile dinspre tine, ceea ce face accesul mult mai ușor, plus faptul că poți construit sistemul cum vrei tu.

Apropo de IKEA, am înțeles că multe dintre produsele de pe site-ul lor au denumiri greșite sau prescurtări dubioase pentru că site-ul este întreținut undeva în străinătate și orice modificare se face greu și după un timp lung de așteptare (așa mi s-a spus, după articolul acesta). Bine, dar ce scuză poate avea o etichetă precum cea de mai jos în magazin?

Serios, când vezi că iese așa ceva din imprimantă și tu trebuie să o pui lângă un produs, nu spui “băi, dar să facă cineva una în Word, dacă sistemul nostru tâmpenii din acestea printează!”?

Tot la IKEA, au limitat la doar două case, dacă am numărat bine, numărul caselor pentru sacoșa galbenă, adică produse mici.

În alte știri, un comunicat venit luni spune că al doilea magazin IKEA, cel din zona Pallady, a primit aprobare pentru PUZ. Următorul pas este depunerea documentației pentru a primi autorizația de construcție și, cu aceasta în mână, va începe construcția. Ținta de deschidere este 2018.

Același comunicat spune că magazinul va fi construit pe piloni. Îi puteți vedea, micuți acolo, în render-ul oficial. Dubios.

Tot la IKEA am văzut becurile de mai jos, Nettio. Sunt pe LED-uri și imită becurile decorative vintage, așa numitele becuri Edison. Lumină dau doar simbolic, că au 20 de lumeni. Costă 40 de lei bucată, ceea ce-i destul de mult.