De ce ordonanța grațierii și amnistiei ar scăpa de justiție zeci de corupți

Ca să înțelegeți mai bine tot scandalul legat de grațiere și amnistie, lucrurile trebuie puse în context. Luați un Extraveral sau altceva de inimă întâi, că sigur vi se va ridica tensiunea. Update: puteți citi și acest comunicat DNA care spune, în mare, cam același lucru ca și articolul meu.

De ce a început discuția legată de grațiere? Pentru că există un raport al CEDO care spune că drepturile omului nu sunt bine respectate în penitenciarele din țara noastră, care sunt supraaglomerate, așa că se vorbește de grațiere pentru a scoate din închisori oameni cu pedepse ușoare.

Ca bonus, însă, ar ieși din închisoare și o mulțime de oameni ai partidului, tot felul de mari corupți și baroni locali. Iar amnistia și modificarea Codului Penal nu are legătură cu acest aspect, dar ar  ajuta suplimentar și mai mulți corupți ai partidului, așa că de fapt aici bate acțiunea PSD-ului.

Ce înseamnă grațierea? Conform proiectului de ordonanță de urgență pe care guvernul ar fi vrut să-l adopte, erau prevăzute două tipuri de grațieri (textul complet aici):

• grațierea totală a celor cu pedepse sub 5 ani, exceptând infracțiunile violente
• grațiere a jumătate din pedeapsă pentru persoanele de peste 60 de ani sau care au în întreținere copii de maxim 5 ani, indiferent de motivul condamnării

Ministrul Justiției a mințit recent spunând că grațierea nu s-a aplica și faptelor de corupție. Ordonanța îi scapă însă și pe cei condamnați pentru corupție, câtă vreme au peste 60 de ani sau copii mici.

Ce se dorește prin amnistie și alte modificări ale Codului Penal:

• se vor putea folosi la tribunal doar denunțurile făcute în termen de 6 luni de la o data săvârșirii faptelor (ceea ce nu are nici un sens, că de obicei denunțurile apar după un timp, când se strânge lațul).
• pentru a fi investigat un abuz în serviciu, trebuie să existe un prejudiciu de 200.000 de lei.
• procurorul trebuie să aibă la dosar o sesizare a acelui abuz în serviciu, nu mai poate investiga din oficiu. Cu alte cuvinte, dacă ziariștii demască un abuz în serviciu, dar nu are cine să depună plângere penală, nu ar fi investigat.
• pedeapsa pentru abuz în serviciu scade de la 7 la 3 ani.

Aici deja poate mirosiți ceva dubios. Chiar așa, toate modificările privesc abuzul în serviciu, adică infracțiunea pentru care sunt investigați cei mai mulți politicieni, primari și alți oameni legați de partid? Da, de asta e o manevră în folosul câtorva, sub motivul că de fapt ajută sistemul penitenciarelor. 2.200 din cele 7.500 de dosare în lucru la DNA privesc abuzul în serviciu.

Mai există și o prevedere nouă care solicită existența unei plângeri prealabile făcute în maxim 3 luni de la faptele respective. Uitați o consecință a acestei modificări, subliniată chiar de DNA:

Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei – spre exemplu, controalele Curții de Conturi care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

Statul nu poate controla în termen scurt activitatea unor institutii, ci uneori se descoperă probleme la controale făcute după 2, 3 sau mai mulți ani, atunci începându-se ancheta.

Cine ar avea de câștigat? Prin grațiere sau modificarea Codului Penal, cei de mai jos ar ieși de la închisoare sau ar scăpa de urmărirea penală:

• Dan Voiculescu, că are peste 60 de ani, i s-ar reduce pedeapsa și ar ieși peste câteva luni
• Adrian Severin
• Liviu Dragnea în dosarul aflat în desfășurare (și-a angajat nevasta), unde prejudiciul este de 102.000 de lei
• Călin Popescu Tăriceanu
• Gabriel Oprea
• Elena Udrea
• Nicușor Constantinescu
• Neculai Onţanu
• Marian Vanghelie
• Titus Corlățean
• Sorin Blejnar
• Vasile Blaga
• Dan Şova
• Bogdan Olteanu
• Relu Fenechiu
• Romeo Stavarache

Sunt sigur că numele nu au nevoie de prezentare. Probabil că sunt mult mai mulți. Majoritatea ar scăpa de urmărire penală pentru că denunțul este făcut la mai mult de 6 luni și, chiar și într-o condamnare, majoritatea au peste 60 de ani sau ar lua sub 5 ani.

De reținut încă un aspect foarte bine semnalat de L.C. Kovesi: scoaterea de sub urmărire penală a celor denunțați după mai mult de 6 luni înseamnă că respectivii rămân cu banii, iar prejudiciul nu va fi recuperat. Urmăriți acest interviu, e foarte bun.

Un articol din OUG spune că cei grațiați sunt obligați să-și achite despăgubirile la care au fost condamnați, dar următorul alineat îi exceptează de la regulă pe cei cu grațiere la jumătate, adică cei de peste 60 de ani cărora li se taie jumătate din pedeapsă.

De ce este așa periculoasă o ordonanță de urgență? Cu siguranță Curtea Constituțională ar invalida-o, nu? Ah, dar aici e surpriza plăcută. Un OUG se aplică imediat, iar Curtea Constituțională ar urma să fie consultată ulterior.

Chiar dacă acea OUG rămâne în vigoare un singur minut înainte de a fi invalidată de Curtea Contituțională, Codul Penal prevede că în orice caz se aplică situația cea mai favorabilă a legii pentru un cercetat sau condamnat penal, iar dacă pentru un minut legea a spus că trebuie grațiat sau că denunțul e prea vechi pentru a fi luat în seamă, pe baza ei continuă lucrurile șamd.

Chit că ulterior C.C. anulează OUG-ul, răul este făcut. Nu se poate merge înapoi.

Umblă vorba că Guvernul ar fi urmat să adopte această OUG în ședința din 18 ianuarie, cu 3 ore înainte ca Grindeanu să plece spre SUA. Hotnews a aflat asta și a publicat zvonurile. Faptul că Iohannis a venit personal acolo să le zică vreo două le-a cam stricat planurile, cei din Guvern dând-o la întors că de fapt ordonanța nu era pe ordinea de zi (deși putea fi introdusă chiar în timpul ședinței, că ordinea aceea nu-i bătută în cuie). Ordonanța a fost făcută publică după ședința de Guvern, datorită presiunii publice.

Trist record pentru Guvern. PSD a câștigat alegerile de o lună de zile, guvernul are vreo 10 zile și deja mii de oameni au manifestat în fața Palatului Victoria.

Update: conform marcajelor din fișierul Word, textul ordonanței a fost făcut pe calculatorul din cabinetul președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, deși acesta nega că ar exista așa ceva în lucru.

Conform aceluiași articol, supraaglomerarea din penitenciare n-ar fi rezolvată:

Guvernul Grindeanu susține că scopul grațierii este aerisirea penitenciarelor, dar într-o declarație dată miercuri de ministrul Florin Iordache, doar 2.500 de persoane aflate în închisoare ar fi eliberate. Dar, potrivit statisticilor, capacitatea normală din pușcării este depășită cu aproximativ 8.000 de persoane.

În plus, mulți dintre cei eliberați vor recidiva în primul an după liberare, așa cum arată tot statisticile Administrației Penitenciarelor – procentul obișnuit este de circa 50%, ceea ce însemană că până la sfârșitul anului supraaglomerarea va fi cam aceeași.