Alba Iulia devine orașul high-tech al României prin parteneriatul cu Orange (p)

România este o țară în care Bucureștiul este un pol din multe puncte de vedere, majoritatea bune, dar la un aspect rămâne în urmă față de alte zone ale țării: tehnologie nouă, soluții inteligente pentru dezvoltarea orașelor, genul acesta de lucruri. Alte orașe, de exemplu, au deja prin stațiile de autobuz indicatoare ce-ți spun peste câte minute vine următoarea mașină. În capitală nu putem decât spera la așa ceva.

De fapt, având în vedere ce pași mari în față au făcut alte orașe, poate că în următorii ani vom vedea și în București adoptate tot felul de soluții smart city. Știți care este acum cel mai high-tech oraș din România? Alba Iulia! Orașul unirii trece printr-un proiect amplu de modernizare, numit Alba Iulia Smart City 2018, în cadrul căruia vor fi integrate o mulțime de soluții smart city (iar despre unele deja v-am spus și cu alte ocazii, veți vedea) ce sunt utile autorităților, locuitorilor, cât și turiștilor.

Totul a început cu o inițiativă a Ministerului Comunicațiilor de a cere companiilor propuneri de modernizare a orașelor, luând naștere un document numit “ghidul smart city”. Orange România a mers mai departe cu aceste propuneri și a încheiat în Alba Iulia un acord pentru implementarea lor, în două etape: punerea în funcțiune până la finalul trimestrului 1 din 2017, apoi o etapă de analiză a datelor și a utilității soluțiilor introduse, pentru a se decide care vor fi păstrate pe termen lung.

Orașul se pregătește astfel pentru 2018, când orașul așteaptă 2 milioane de turiști și 1000 de primari din toată lumea pentru sărbătorile unirii. Am încercat să le rezum mai jos pe cele ce îmbunătățesc viața celor din Alba Iulia, doar ca să vedeți ce ușor se poate integra comunitatea în buna funcționare a orașului:

TRANSPORT PUBLIC

În proiectul pilot, 15 autobuze vor fi integrate într-un sistem inteligent de monitorizare, astfel încât autoritățile vor vedea în permanență poziția, viteza și direcția lor de deplasare.

Soluția în sine nu-i ceva SF, există de mulți ani dispozitive de monitorizat flote auto. Important este să le instaleze și autoritățile locale pe mașinile de transport în comun, deoarece cu rapoartele în față reiese foarte clar situația transportului din oraș. Nu-i vorba doar să vezi cum roiesc autobuzele sau tramvaiele prin orașul tău, ci să tragi concluzii din asta:

• poți determina prin ce intersecții se trece greu și să ceri Poliției să supravegheze mai bine traficul de acolo.
• poți vedea sectoarele de drum pe care se circulă greu și să decizi dacă o bandă specială pentru transportul în comun ar fi de ajutor.
• poți adapta în timp real situația transportului prin introducerea sau retragerea de noi mașini din trafic, în funcție de cât arată harta că durează parcurgerea orașului la o anumită oră.

Acele 15 mașini incluse în programul pilot au și wifi la bord, apropo, disponibil cetățenilor. Mai dai un mesaj, mai pui o poză pe Instagram, un selfie…

REȚEA SECURIZATĂ ȘI PRIMA IMPLEMENTARE LORAWAN LA NIVEL DE ORAȘ

O premieră în România: Alba Iulia devine primul municipiu în care se implementează o rețea LoRa ce acoperă întreg orașul, un tip de rețea wifi gândită special pentru proiecte de tip smart city/internet of things cu acoperire mare.

Acronimul vine de la Long Range Wireless Network. Un dispozitiv LoRa poate transmite și la 15-20 de kilometri distanță, ceea ce înseamnă că în teren ai nevoie de doar câteva puncte de acces, numite LoRa Gateway, pentru a conecta acele dispozitive la Internet și serverele lor de control. Cu așa distanțe, un gateway per cartier ar putea fi suficient pentru a acoperi un oraș, iar tehnologia are mare viitor și în aplicații de agricultură sau coordonare machine-to-machine pe zone foarte mari.

În Alba Iulia, de exemplu, se vor monta momentan doar 6 astfel de gateway-uri în oraș, că-i suficient, formând ceea ce se numește LoRaWAN, o rețea Wide Area Network.

Acesta de mai jos este un gateway. Nu-i ceva impresionant, o cutie cu o antenă, probabil trebuie instalate pe un stâlp sau pe acoperișul unui bloc, dar acoperă 15 kilometri:

LoRa sacrifică în bandă ceea ce câștigă în acoperire, rata de bit fiind undeva între 0,3 și 50 kbps, transmisia făcându-se pe o frecvență de 868 MHz. Rata aceea de bit este suficientă pentru multe dintre aplicațiile pe care le enumăr mai jos, precum iluminatul stradal inteligent și contorizarea de la distanță a apei și sistemele de măsurare a calității aerului. Rețeaua este implementată chiar de Orange România.

Odată instalată, primăria poate deschide rețeaua LoRaWAN și altor start-up-uri sau firme interesate. De exemplu, ar putea fi citite de la distanță diverse contoare, ar putea fi monitorizate diverse alte funcții ce țin de serviciile publice sau la fel de bine o firmă ar putea veni și cere acces pentru a monitoriza de la distanță vendomatele de cafea instalate prin oraș, din care un mic senzor ar putea transmite o alertă atunci când se termină cafeaua.

Pe lânga LoRaWAN, în oraș vor fi montate și hotspot-uri wifi “clasice”, în diverse puncte din oraș precum în gară, autogară și în cetatea Carolina, disponibile locuitorilor și turiștilor. Li se mai adaugă și hotspot-uri din autobuze și cele din unitățile de învățământ, rezultând o acoperire destul de întinsă în oraș, în folosul oamenilor și al celorlalte servicii.

ILUMINAT STRADAL

Soluții de reglare inteligentă a iluminatului public vor fi instalate pe 100 de stâlpi din oraș. Sistemul în sine este făcut de compania brașoveană Flashnet, un dezvoltator de soluții de management al energiei electrice pe care deja le-a instalat în orașe din țări precum Bahrain, Ungaria, Arabia Saudită, Rusia, Polonia, Indonezia și, în România, Brașov și Cluj.

inteliLIGHT se numește soluția montată în Alba Iulia de Orange și Flashnet, folosește infrastructura existentă pentru iluminat, dar “modernizează” stâlpii cu un sistem automat de reglare și monitorizare de la distanță. Senzorii raportează către server consumul electric al fiecărui stâlp și eventualele defecțiuni, dar reglează și intensitatea luminoasă în funcție de situație, de exemplu prin aprindere lentă, în ritmul apusului de soare, sau diminuarea luminii la ore și în zone unde nu este necesară. Comunicația este securizată, iar fiecare controller de iluminare are suficientă autonomie pentru a funcționa în continuare dacă rețeaua este întreruptă.

Cei de la Flashnet spun că astfel se obține o reducere de 35% a costurilor cu energia electrică și în total de 42% prin gestionarea mai bună a mentenanței sistemului atunci când este nevoie de ea. Și nu va mai fi nevoie ca locuitorii să anunțe primăria că s-a ars becul de pe strada lor; sistemul va ști asta în secunda doi după apariția problemei, ba chiar probabil poate anunța singur pe cei ce fac mentenanța.

Controllerele inteliLIGHT sunt suficient de deștepte, apropo, ca să coordoneze și alte echipamente din vecinătate, dacă se interconectează, indiferent că vorbim de supraveghere video sau de puncte de încărcare a vehiculelor electrice. Software-ul de pe server poate susține un număr practic nelimitat de lămpi, se poate integra cu soluții cloud, poate utiliza hărți publice gen Google Maps sau Open Streetmap, funcționează și de pe mobil astfel încât un administrator să fie anunțat imediat de pe probleme.

Același sistem poate fi întâlnit și în orașe precum Dubai sau Mecca, de exemplu.

Dacă mă întrebați pe mine, acesta este cel mai important pas către un smart city. Odată ce conectezi în rețea iluminatul public, ai practic control asupra oricărui punct din oraș și poți extinde de acolo sistemul în orice direcție, mai ales că are la bază energia electrică. În plus, oferi o bază de dezvoltare ulterioară pentru alte companii ce pot instala noi soluții smart city.

MANAGEMENTUL APEI

Pe lângă cele de mai sus, managementul apei pare ceva simplu, o soluție de măsurare a consumului și comunicării datelor către un server. 50 de puncte din oraș vor fi monitorizare pentru un management mai bun al sistemului public de distribuție a apei. Se vor instala tot felul de contoare inteligente în diverse puncte de agregare și în clădirile orașului, conectate la noua rețea LoRaWAN din Alba Iulia, fiind monitorizate și gestionate de societatea locală de apă, APA CTTA.

Faptul că sunt 50 de astfel de puncte duce și la alte avantaje: se pot detecta eventuale pierderi de apă și identifica rapid probleme dacă, la un moment dat, consumul instantaneu este prea mare.

CIVIC ALERT

Aplicația Civic Alert o știți deja, este disponibilă publicului de mai multă vreme și, din ce-am citit pe net, are la activ suficiente cazuri rezolvate cu succes. Sistemul presupune că utilizatorul raportează în aplicația o problemă (o groapă, un semafor nefuncțional, un morman de gunoaie, un vehicul abandonat șamd), eventual însoțită de o fotografie relevantă, iar cei ce-au dezvoltat aplicația o transmit autorităților din zona respectivă.

Practic, dacă toți am utiliza un astfel de serviciu, iar la celălalt capăt autoritățile ar avea deschiderea necesară pentru rezolvarea problemelor, cred că s-ar îmbunătăți mult starea orașelor. O puteți instala pe telefon, funcționează în toată țara.

În particular pentru Alba Iulia, autoritățile și-au dorit o integrare mai adâncă în respectiva aplicație, așa că problemele raportate de cetățeni vor apărea și pe site-ul primăriei, împreună cu informațiile despre soluționarea ei. Mi se pare o metodă foarte bună pentru a vedea că sesizarea ta a fost luată în evidență.

CLASA DIGITALĂ

Aici se lucrează pe două planuri ce au devenit oarecum uzuale pentru Orange: se introduc hotspot-uri wifi în trei licee și universități, cu tot cu filtrare anti-malware și restricționarea conținutului, ușurând accesul profesorilor și a unor eventuale manuale digitale la Internet.

Pe structura acestor soluții de comunicație se vor construi soluții de clasă digitală. La liceul “Horea, Cloșca și Crișan” se va introduce un catalog digital, ca părinții să vadă de acasă notele și absențele odraslelor, plus table interactive pe care profesorul va putea preda folosind manuale digitale (inclusiv animații, clipuri video șamd), tabla permițându-i să facă adnotări, sublinieri, desene șamd pentru a crește nivelul explicațiilor oferite.

Orange oferă acces și la manuale digitale și tot felul de lecții digitale prin programul Digitaliada. În Alba Iulia soluția de clasă digitală pune la dispoziția profesorilor și a elevilor un catalog virtual, cu note și absențe ce pot fi consultate de părinți de la distanță, o suită Google Apps for Classroom și alte proiecte din Google Education, plus sesiuni de training pentru profesori în vederea certificării acestora (peste 30.000 de elevi au beneficiat deja de astfel de soluții prin țară).

MONITORIZAREA POLUĂRII

Pentru acest aspect soluția v-am mai prezentat-o de două ori pe blog: este uRAD Monitor, proiectul câștigător de la Innovation Labs și concurent acum și la Chivas The Venture, dezvoltat de Radu Motișan.

uRAD Monitor este un aparat cu mai mulți senzori ce măsoară și transmite către server mai mulți parametri, ajutând astfel nu doar la măsurarea respectivelor valori, ci și la realizarea unei hărți virtuale a poluării din oraș, de unde se pot trage (sau s-ar putea trage, la o adică) tot felul de concluzii privind impactul unui șantier, al unei intersecții aglomerate sau a unor zone industriale.

Am corespondat un pic cu Radu Motișan pe tema aceasta și mi-a spus că aparatele sunt montate pe autobuze din oraș, în partea de jos, expuse direct la aer, și pot comunica prin wifi și LoRa. Este vorba de modelul A3 al dispozitivelor create de el, un model ce măsoară temperatura, umiditatea, presiunea, compușii organici volatili, concentrația de CO2, de formaldehidă, de pulberi în suspensie PM2.5 și radiație ionizantă.

Majoritatea celor de mai sus sunt clare. Pulberile PM2.5 reprezintă praf și alți compuși cu o dimensiune mai mică de 2,5 microni, adică o dimensiune atât de mică încât pot trece prin membrana plămânului în sânge și de acolo se depun în diverse organe. Alături de alte particule numite PM10 sau PM0.1 (tot după dimensiunea în microni, iar valoarea lor poate fi extrapolată din măsurătorile PM2.5), aceste pulberi fine reprezintă în mare parte ceea ce numim “poluare” și influențează în mod direct speranța de viață din acel mediu. Valoarea lor în aer este limitată de UE la anumite praguri, e treabă serioasă aici.

Formaldehida și compușii organici volatili sunt diverse substanțe eliberate în medii industriale, dar și rezidențiale, de tot felul de vopseluri, tonere de imprimantă, fum de eșapament, de țigară, de diverse procese chimice din industrie. Tot de poluare țin, tot riscante pentru sănătate sunt, așa că bravo celor din Alba Iulia că le măsoară în timp real și nu din puncte fixe, ci cu autobuze ce parcurg tot orașul.

Graficul de mai jos arată cum scade nivelul de PM2.5 din aer pe timpul nopții, odată cu traficul rutier, într-un punct de măsură din Alba Iulia:

INTERACȚIUNE CU CETĂȚENII

Primăria din Alba Iulia are un website ușor de navigat și actualizat la zi. Interacțiunea cu cetățenii este însă după la un nivel superior prin dezvoltarea unei aplicații de mobil “e-alba iulia” cu mai multe roluri: pentru turiști arată informații despre ce-i de vizitat inclusiv cu ajutorul unor beacon-uri de proximitate montate prin oraș de către Zoniz, iar pentru locuitori oferă o interacțiune digitală cu primăria. Se pot integra și alte organizații, de exemplu universitățile își pot promova facultățile către liceeni ce trec prin zona respectivă.

Aplicația va permite, de exemplu, efectuarea unor sondaje de opinie în rândul oamenilor. Nu știu exact cum va fi gestionată această funcție, că e treaba primăriei ce și cum întreabă, dar tehnologia permite multe. De exemplu, s-ar putea face periodic sondaje de tipul “pe o scară de la 1 la 7, cum evaluați curățenia din oraș?”, dar la fel de bine aplicația ar putea detecta că stai într-un anumit cartier și să te întrebe “ce părere ai de un sens unic pe strada X?”.

La baza ei, platforma Orange pentru smart city este construită pe un principiu open data și permite interconectări diverse. Asta înseamnă că alte companii pot dezvolta ulterior soluții smart city utilizând toată infrastructura instalată anterior, folosind-o ca o bază pentru extinderi viitoare, odată făcuți acești primi pași în acest domeniu.

Sună mult mai bine totul decât ce avem noi aici, nu? Tare mi-ar plăcea să prezint astfel de lucruri și despre București.