Site-ul Monitorul Prețurilor este un bun exemplu de bani cheltuiți fără rost

Portalul Monitorul Prețurilor, lansat ieri de Consiliul Concurenței, pare a fi o chestie inutilă încă din prima zi. Cred că vizita pe care am făcut-o ieri pe site pentru screenshoturile de mai jos va fi și ultima, că n-am de ce să revin. Site-ul arată la fel de intuitiv ca și o problemă de la olimpiada de matematică și este la fel de util ca o barcă în pădure.

Ideea este următoarea: portalul ar trebui să-ți arate prețurile unor alimente de larg consum la principalele magazine din zonă, încurajând astfel concurența între magazine.

În practică, informațiile date de site sunt greu de înțeles și inutile. În primul rând, procesul începe cu alegerea a minim 5 alimente dintr-o listă prost formatată și greu de parcurs cu ochii. Am ales și eu 6 chiar banale (apă plată, piept de pui, mazăre, legume congelate, iaurt de băut, unt) și haideți să vedem ce-mi arată:

În primul rând, ce vedeți mai jos este lista de rezultate pentru sectorul 4, supermarketuri. Toate acelea sunt rezultate! Fiecare “tricolor” este un magazin, fiecare culoare de fapt un buton ce deschide o listă detaliată de prețuri și produse.

Rezultatele sunt inutil de multe, că doar primele 4 magazine din listă au toate produsele alese de mine, ceea ce face restul comparațiilor inutile.

Ți se spun două prețuri: real și echivalat. Site-ul explică undeva pe o altă pagină și într-un limbaj de lemn care-i ideea din spatele lor. Primul preț este cel mai ieftin produs asemănător cu ce-ai ales tu, al doilea este, practic, prețul pe kilogram pentru a face comparația mai ușoară sau, în exprimarea lor, “Prețul Produsului Echivalat reprezintă prețul unui produs ambalat într-o cantitate diferită față de produsul ce are exact Măsura Categoriei generice (cea propusa de Nielsen), calculat la cantitatea Măsurii Categoriei generice.”

În al doilea rând, sunt două categorii de rezultate: magazinele cu cel mai mic preț și magazinele cu cel mai mic preț pentru cele mai vândute produse din “categoriile” alese de tine, că poate nu te interesează, totuși, cel mai ieftin unt sau cea mai ieftină apă.

Din păcate, comparația scârțâie. Iată mai jos o situație în care coșul cel mai ieftin este mai scump decât coșul cel mai bine vândut, ceea ce-i ilogic, e ca și cum ai spune că valoarea medie a unui șir de numere este mai mică decât minimul lor. Apropo, la categoria cash&carry doar Selgros este în sistem, făcând inutilă comparația.

Și dacă prețul celui mai ieftin coș este 24,79 lei, dar prețul echivalat al celui mai vândut coș este de 20,08 lei, unde ar trebui să fac cumpărăturile?

Răspunsul corect este că nu la Carrefour Market, unde lipsește un produs din coș! Trebuia să vă prindeți voi de asta!

Ah, produsele lipsă din coș. Absențe nemotivate și chiar misterioase. Observați mai jos că în același magazin, MI Piscului, întâi îmi spune că a găsit doar 2 din cele 6 alese de mine, apoi că a găsit de fapt 5 din 6.

Produsele lipsă sunt chiar greu de explicat. Site-ul îmi spune că n-a putut compara prețuri pentru banalități de genul piept de pui sau apă plată. Eu, care cunosc Mega Image-urile Norilor și Tineretului ca pe propria palmă, mă jur nu doar că au piept de pui și apă plată la orice oră, dar au vreo 3-4 mărci. Minim.

Apoi, ce-i cu denumirile criptice? Magazinele sunt afișate cu denumirea lor din acte, precum Artima în loc de Carrefour Market. Unde sunt MI Huedin, Voila, Monaco Tower? Ce sunt alea, adrese, denumiri colocviale, porecle?

Dacă veți spune să dau click pe hartă ca să văd unde se găsesc magazinele, nu are rost, harta nu funcționează pentru nici un magazin.

Rețelele înrolate în sistem sunt doar cele de mai jos. Lipsesc Cora și Auchan și Metro.

Asta în București. Lista de localități include și vreo alte 20 din preajma capitalei, dar în niciuna dintre ele nu mi-a afișat vreun rezultat. În Voluntari se face foamea, la fel și în Chitila.

În concluzie, pare un site făcut cu picioarele. Ideea o fi fost bună, dar s-a mers invers: “avem datele astea de la magazine, hai să le punem pe net într-un fel de comparație” în loc să fie gândit întâi modul de afișare a informației într-un mod cât mai intuitiv pentru cetățeanul de rând și apoi investigat ce date sunt necesare pentru a popula acea interfață ușor de citit.

Pare genul de proiect în care 90% din efort s-a concentrat pe programare și 10% pe experiența utilizatorului, apoi pun pariu că a fost testat chiar de cei ce l-au făcut, oameni care știau deja să interpreteze tot ce-i acolo și s-au asigurat doar că butoanele funcționează. De asta lipsește și un mesaj de genul “în localitatea aleasă n-a fost găsit nici un magazin”; cei care au făcut interfața au testat totul doar în situațiile favorabile.

Un simplu test ar fi schimbat total soarta proiectului: luau un om obișnuit de pe stradă, îl puneau în fața calculatorului și-i spuneau “ia băi nea Popescu, folosește site-ul ăsta și zi-ne ce înțelegi din el. Noi stăm aici, ne uităm peste umărul tău, ca să vedem cum te descurci”.

Apropo, imaginea de pe fundalul listei de produse are 3,85 MB și rezoluție 4288 x 2848 pixeli. Optimizare!

Îmi aduce aminte de veritel.ro, site dezvoltat de ANCOM pentru a putea compara ușor ofertele operatorilor telecom. De câte ori l-ați utilizat pe acela? Știați măcar că există?

Dincolo de asta, comparația de prețuri între astfel de magazine nu are nici un rost. Chiar magazinele recunosc că operează cu prețuri diferite în funcție de zonă și concurența locală. Un Kaufland pus lângă un Carrefour va fi mult mai atent la concurență decât un Kaufland dintr-un oraș ce nu are alte hipermarketuri.

Apoi, cum introduci în ecuație timpul pierdut și cheltuielile de deplasare? Dacă un coș mediu (echivalent sau nu, normat sau nu) este cu 3,11 lei mai ieftin la Kaufland Mihai Bravu decât la Mega Image-ul de vizavi de bloc, ce să fac, să merg 3 km până acolo? Cât mă costă asta?

Apoi, mă întreb cui se adresează. Cred că oamenii interesați de “cel mai ieftin” știau deja că la Profi și Penny găsesc produse ieftine. Pensionarii nu vor putea în veci folosi site-ul în starea de acum. Toți ceilalți vor fi fericiți dacă nu vor găsi cozi mari la supermarketul din cartierul lor, indiferent de numele său.