Politicienii au găsit metoda de a controla milioane de români și o aplică periodic

Creșterea salariilor nu-i niciodată un lucru rău, dar observați că deja se respectă un model: o dată la patru ani se măresc salariile bugetarilor, eventual și pensiile, apoi nu se mai întâmplă nimic pentru a scoate țara din paragina în care se află de zeci de ani. Repetați la fiecare patru ani.

Sunt de acord că salariile profesorilor și medicilor sunt ridicol de mici, la fel și pensiile. Atât de mici (vorbim de sume precum 900 de lei la început și 1200-1500 de lei după câțiva ani de experiență și grade luate) încât discuția n-ar trebui purtată la modul “cum să le cerem performanță în aceste condiții“, ci “cum naiba trăiesc oamenii aceștia, din ce-și plătesc întreținerea?”

În același timp, însă, trebuie înțeles un lucru: nu există bani! Nu apar, din senin, bani în conturile statului. Creșterea aia economică de 6% sau cât o fi ea este vizibilă pe hârtie, nu musai în practică. Și chiar dacă ar fi în practică, nu este o cifră suficient de mare pentru a modifica un sistem. Dacă mâine vă crește salariul cu 6%, probabil că nu vă veți muta la vilă, ci poate veți merge la un film în plus în fiecare lună.

Ca și în fizică, banii se conservă și sunt aceiași, doar modul în care se cheltuie se transformă și variază. Dacă dai bani mai mulți într-o parte, trebuie să micșorezi suma alocată în altă parte. Fraza “lasă, că bani sunt” nu este adevărată, că România nu-i un motor care duduie, ci unul cu cilindri uzați, cu consum mare și putere mică, ineficient și neîntreținut de-a lungul anilor. Ah, iar “sonda lambda” e defectă, adică acel mecanism rațional al țării ce-ar trebui să analizeze ce intră și să decidă cum se cheltuie pentru binele tuturor.

Dacă nu mă credeți că trăim în paragină, priviți această știre despre situația autostrăzilor A1 și A2, făcută imediat după carambolul din ceață. Panourile de semnalizare sunt defecte și nu are cine să le repare, pe multe porțiuni nu mai sunt trasate benzile și e greu să te ghidezi noaptea sau pe ceață, măgarii pasc la marginea șoselei șamd. Numiți-mi un singur domeniu controlat de stat care funcționează bine; nu să exceleze, dar să funcționeze bine. Numiți-mi un sistem care, după vreun eveniment nefericit, să nu scoată la iveală putregaiul. Dacă iei o țară dezvoltată și deportezi toți oamenii din ea și o lași părăsită, după 100 de ani va ajunge la nivelul la care este România acum.

Și așa va rămâne în continuare. Majorarea pensiilor și a salariilor este o acțiune cu efect permanent, cu impact bugetar în fiecare lună de acum încolo. Nu se va putea da niciodată înapoi, că dacă tai ceva pe acolo sigur vei pierde alegerile în față unora care promit că le vor majora la loc, ba chiar crește, iar apoi vin marile sindicate, fac o manifestație și trebuie să le mărești.

Impactul este mare, peste un miliard de euro pe an, în fiecare an de acum încolo. De unde vin banii? Păi din alte părți. Profesorii vor avea bani în plus la salariu, dar școlile vor fi în continuare cu toaleta în curte, creta tot ei o vor cumpăra, frig va fi în continuare în clase. Se vor micșora alte bugete, se vor lua bani de la transporturi, de la turism, de la informatizarea instituțiilor, de la consumabilele pentru un tomograf, de la o autospecială nouă pentru pompierii din cine știe ce localitate, de la reconsolidarea unui bloc șamd.

Nu există altă metodă de a face rost de bani. Statul nu poate câștiga la loto, nu are nici ce vinde pe OLX, iar lupta împotriva corupției merge lent și prejudiciile nu sunt oricum recuperate.

Repet, nu pot reproșa nimic medicilor sau profesorilor sau pensionarilor. Normal că vor aceste majorări, chit că nu-i transformă peste noapte în bogați, că 15% în plus la salariul de bază înseamnă vreo 150 de lei pe lună la un profesor cu 10 ani de experiență. Nu știu cât înseamnă pentru un medic, dar nu va fi la nivelul din vest.

Faza mizerabilă este că politicienii fac asta drept pomană electorală, de aia se întâmplă doar la alegeri. Nu împart bani pentru că lucrurile merg bine, ci cu gestul omului care dă bani unui cerșetor, “na, să ai ce mânca!”. Probabil că fură mai liniștiți așa. “Am dat ceva și oamenilor, acum să luăm și noi.” Observați de fapt și reacția lui Dragnea când i s-a spus că votul din Senat n-a fost legal, că n-a fost cvorum, moment când a zis un fel de “adică s-a întâmplat ca la Roberta Anăstase?” Adică, altfel spus, dacă au furat alții, de ce să nu furăm și noi?

Și nu-i doar o pomană electorală, ci se profită de situația oamenilor. Unui pensionar care nu are bani de medicamente nu-i va păsa că nu se mai construiesc autostrăzi, oricum e bătrân și bolnav, n-are de gând să călătorească, n-are nici cu ce, nu-i va păsa de știrile despre cum 3 km de autostradă sunt de 5 ani în construcție și vor mai dura încă vreo 5 ani.

Este greu să le ceri oamenilor să privească situația de ansamblu și să aleagă “binele majorității” când au burta goală, iar politicienii știu asta, motiv pentru care țara va fi veșnic în paragină, iar când începe poporul să cârcotească pe la colțuri pentru că-i așa, se mai dă cadou o mărire de salarii și gata.

Amintiți-vă de ultimul discurs al lui Ceaușescu, acela când a început să-l huiduie mulțimea și a fugit de la balconul Comitetului Central. Și acolo a promis o sută de lei în plus la salariu. E metoda clasică de a ține sub control o întreagă pătură socială.

Acum, poate că mă veți întreba cum se poate ieși din această situație. Ce poți face pentru a împăca și capra, și varza. Eu nu cred că se mai poate face ceva. Soluția probabil că trebuia găsită acum mulți ani și probabil presupunea privatizarea masivă, pentru că sistemul privat este axat pe profit și eficiență și analiza performanțelor, nu pe cheltuieli motivate politic. Cine să cumpere acum, însă, o țară în paragină?

Cine să o vândă, când e mai ușor să menții un aparat de stat imens, care înseamnă de fapt bugetari al căror vot poate fi controlat și licitații multe de trucat?

La cât de greu se schimbă lucrurile la noi, chiar cred că peste 20 sau 30 de ani situația va fi foarte asemănătoare, poate cu mai multe panseluțe în intersecție și încă 5 stații de metrou în plus, dar sigur cu vreo două spitale închise din lipsă de personal sau bani. Profesorii și medicii întotdeauna vor fi mai slab plătiți decât alți salariați, chiar și după 10 cicluri de măriri de salarii, pentru că acestea vin mereu la pachet cu limitarea dezvoltării statului și devalorizarea monedei, așa că nu sunt suficiente.

Sunt niște puncte de inflexiune în aproape orice domeniu; noi am trecut de ele și ne îndreptăm constant în jos, iar la putere sunt oameni care chiar se bucură că bugetarii sunt în sărăcie pentru că astfel îi pot controla în scopuri electorale.

Steag fotografiat de mine pe peretele unui instituții.