Sute de mii de oameni locuiesc în sud și lucrează în nordul orașului, iar metroul nu mai face față

Din cauza aglomerației, trei femei au leșinat ieri prin stațiile de metrou sau în trenuri, iar asta a dus la o aglomerație și mai mare: aparent regulamentul interzice trenurilor să plece din stație până la acordarea primului ajutor, ceea ce a durat câteva minute.

Stația Piața Victoriei a arătat ca mai jos:

Situația metroului bucureștean este destul de rea, încărcarea fiind asimetrică. Pe sensul Unirii spre Victoriei, dimineața se călătorește într-o aglomerație cruntă, “ca sardinele”. Vara e rău; iarna, când toată lumea este îmbrăcată cu haine groase și voluminoase, este și mai rău. Sunt stații unde nu te poți urca în primul metrou ce sosește la peron, ci se stă la coadă, că oamenii știu deja cam unde vor fi ușile trenului ce va sosi în stație, și intră câți or putea. Restul așteaptă următorul tren.

În același timp, pe sensul opus, de la Victoriei spre Unirii cum ar veni, trenurile călătoresc goale. Iată o fotografie făcută de mine în altă zi la ora 8:53 pe un peron și o alta la 8:55, pe celălalt peron. Cam asta e diferența.

Situația nu-i din vina Metrorexului, care în opinia mea a cam făcut tot ce-i posibil. Dimineața trenurile vin la 2 minute, iar mai des de atât n-ar fi suficient timp pentru a îmbarca și debarca în stație călătorii. Degeaba pui mai multe trenuri dacă acestea ar sta blocate în tunel, așteptând ca trenul din față să plece de la peron.

Situația este generată de lipsa unui plan general de organizare a orașului, în paralel cu proasta gestionare și întârzierea modernizării infrastructurii de la suprafață.

În București, tot mai multe locuri de muncă se mută în zona de nord a orașului, unde s-a construit un număr mare de clădiri de birouri și șantierele duduie în continuare. În zona Piața Victoriei sunt multe clădiri de birouri, dar și mai multe s-au construit și se construiesc în continuare la Aurel Vlaicu, la Pipera și pe București Nord. În același timp, tot mai mulți oameni își cumpără locuințe la Dimitrie Leonida sau Popești-Leordeni, în partea de sud a orașului.

Practic, sute de mii de bucureșteni locuiesc în sud și lucrează în nord și fac zilnic naveta aceasta cu metroul. Situația de mai sus, cu încărcarea asimetrică a metrourilor, se inversează la orele serii, când toată aglomerația se mută pe sensul de sud.

E ok să ai o zonă “de afaceri”, să concentrezi într-un cartier toate aceste clădiri moderne și înalte, cum și parizienii au făcut La Defense. La noi n-a existat un astfel de plan urbanistic, dar majoritatea dezvoltatorilor s-au concentrat spre zona Aurel Vlaicu-Pipera. În paralel, însă, Primăria Capitalei trebuia să creeze și infrastructura necesară lor și prin asta mă refer la multe parcări, la pasaje supraterane și subterane, la centura orașului, benzi de autobuze șamd.

Duceți-vă pe la Aurel Vlaicu sau Dimitrie Pompeiu ziua ca să vedeți cum se parchează. Dacă s-ar putea urca mașinile una peste alta, s-ar urca. Mai demult vă arătam că un camion a parcat pe stația de tramvai, luând refugiul între roți înainte de a se prinde că nu rămâne loc pentru tramvai.

Vă puteți imagina ce va fi la metrou după ce magistrala spre Drumul Taberei va fi finalizată și zeci de mii de noi călători vor intra zilnic în sistem?

Și, într-o mai mică măsură, este și vina celor din Metrorex, deși nu prea văd cum ar putea corecta situația. Mă refer la următoarele care-mi vin imediat în minte:

• stația Piața Victoriei 2 (aia de pe magistrala M1, cea cu Obor și Gara de Nord) este foarte mică. A devenit un nod mare de tranzit, iar la orele de vârf se stă inclusiv pe scările ce duc spre peron.
• stația Piața Victoriei 1 (aia de pe magistrala M2, de unde e fotografia de mai sus) are peroane prea înguste pentru traficul de acolo, iar “podul” peste șine duce la o aglomerație și mai mare.
• Aviatorilor și Aurel Vlaicu și Pipera sunt alte stații care nu fac față traficului de la orele de vârf, de ajungi să stai la coadă pentru a ajunge la peron. Nu știu ce se întâmpla pe vremuri în zona Aurel Vlaicu și Pipera, dar acum majoritatea oamenilor acolo merg dimineață cu metroul.

În plus, dezvoltarea rețelei subterane este foarte lentă, magistrala spre Drumul Taberei fiind cel mai bun exemplu. Se vorbește despre inițierea licitațiilor pentru tronsoanele Eroilor – Pantelimon și pentru cel spre Otopeni – păi cred că nici peste 10 ani nu le vom vedea date în folosință. Uitați-vă pe tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu, unde de vreo 3-4 ani se chinuie ăia să facă două stații.

Rețeaua de metrou ar trebui să arate ca mai jos:

Am tras și eu niște linii pe hartă, cu magenta, cu următoarea logică în spate:

• Pantelimon este un cartier rezidențial foarte mare, plus ce vine dinspre localitățile de lângă oraș, și ar fi normal să aibă o legătură cu nordul orașului. Momentan aceasta nu există decât cu mașina, pe la Doamna Ghica și Petricani.
• Rahova este un alt cartier cu densitate mare de populație și nu are legătură subterană cu restul orașului. O magistrală SV-NE, care să unească Rahova cu Eroilor și de acolo cu Romană, n-ar strica.
• Magistrala nouă din Drumul Taberei ar trebui continuată spre Eroii Revoluției, ca să le fie mai simplu de ajuns acolo celor care locuiesc în sudul orașului.
• Pe același principiu, ar trebui unită Piața Sudului cu Nicolae Grigorescu pentru că zona aceea, spre Policolor, s-a dezvoltat foarte mult în ultima vreme.
• Am revenit la o fixație mai veche de-a mea, o legătură între magistrala spre aeroport și Aviatorilor.

Toate acestea ar fi trebuit să le avem deja. În alte țări metroul sau o formă de tren ușor ajung chiar și 100 de kilometri în afara orașelor mari pentru a aduce oamenii la muncă. La noi, singurele îmbunătățiri importante în infrastructura orașului au fost linia de 41 și cele două pasaje supraterane spre Pipera (cel peste Barbu Văcărescu și peste șina de tren). Acum câți ani au fost inaugurate acestea? Un ritm normal ar fi de una-două astfel de lucrări pe an, nu una la 5 ani.

Iată cât bate metroul londonez:

By authors of the above, modified by me – File:London_Underground_full_map_complete.svg and File:Greater London UK district map (blank).svg, CC BY-SA 3.0, Link

Și nu uitați că au făcut unul de 120 de kilometri în doar 3 ani. Uitați-vă aici la harta metroului parizian, care doar în centru are mai multe stații decât toată rețeaua noastră, sau la Barcelona, care-i un oraș comparabil cu Bucureștiul ca număr de locuitori.