Drumul oului de la găină la raftul supermarketului

Drumul oului i-am spus eu, pentru că fabrica de ouă ar fi sunat ciudat. În practică, am mers la Avicola Găești și apoi la centrul de sortare și ambalare Toneli, de unde zilnic pleacă în jur de un milion de ouă de găină către magazine din țară, de la marile lanțuri la cele mici de cartier, plus către McDonald’s, care de aici aprovizionează ouăle pentru produsele de mic dejun.

Pare mult un milion de ouă? Nu este. În România consumul zilnic estimat este de vreo 5-6 milioane de ouă, iar dacă faci o prăjitură ai spart dintr-o dată 5-6 ouă, dacă nu mai mult. Acesta este doar un centru din multe, dar este cel mai modern și tehnologizat, așa că am avut ce vedea.

AVICOLA GĂEȘTI – unde sunt găinile

Undeva pe Drumul Național 7, aproape de Găești și în vecinătatea fabricii Arctic, se află această fermă deținută, din ce-am înțeles eu, de grupul Toneli și unde trăiesc în jur de 97.000 de găini. Doamna doctor veterinar ce ne-a făcut turul și ne-a explicat mersul lucrurilor era acolo de prin 1984, dacă am reținut bine.

Ouăle obținute acolo sunt de tipul 2, adică de la găini crescute la sol, dar fără ieșire în aer liber. Iată cum arată și cum trăiesc găinile acolo:

M-am simțit ca-n atacul clonelor atunci când am intrat prima oară în hală, pentru că toate arată la fel, dar asta pentru că sunt dintr-o anumită specie de găini cunoscută pentru plăcerea lor de a se oua zilnic. Ca talie nu sunt foarte mari, nu trec de 2 kg și n-ai ce mânca de pe ele dacă le tai, că nu sunt cărnoase, dar nici nu trebuie să fie.

Trăiesc 8.000 de găini într-o hală și sunt în total 6 clădiri, fiecare cu câte două hale în care atmosfera și temperatura este atent controlată de sisteme automate și unde se face foarte des curat pentru a nu risca îmbolnăvirea găinilor. Acestea trăiesc libere, se pot mișca pe unde vor ele prin hală, și stau înghesuite acolo, dar nu foarte înghesuite. Câteva găini au fost chiar curajoase, una îmi ciugulea halatul de hârtie pe care l-am îmbrăcat la intrare, alta mi-a desfăcut șireturile tot trăgând de ele.

Hrana este formată dintr-un amestec de cereale și soia (soia e tot cereală?) care ajunge la găini din niște rezervoare mari aflate în afara halelor, de unde prin tuburi ajunge în foarte multe “farfurii” de unde găinile mănâncă atunci când au chef. Iată partea cea mai șocantă pe care am aflat-o acolo: toate găinile din România sunt hrănite cu soia din culturi modificate genetic, exceptând găinile din hala pentru McDonald’s, care prin reguli și contract impune hrana cu soia normală, pe lângă restul cerealelor.

McDonald’s are acolo o hală de 8.000 de găini, iar ouăle de acolo sunt pleacă în niște containere special marcate către centrul Toneli de împachetare, vedeți mai jos.

De fapt, mint. Mai există și pe piață ouă de la găini hrănite cu soia nemodificată genetic. Știu asta pentru că am primit șpagă o cutie cu astfel de ouă, iar ambalajul arată ca mai jos, scrie mare pe el GMO Free. Adică fără genetically modified organism.

Toneli produce și ouă mai bogate în Omega 3 sau în seleniu, care provin de la găini servite cu hrană bogată în astfel de substanțe, și am înțeles că ar fi mai bune pentru sănătatea noastră.

Găinile intră din când în când în cuibarele pe care le vedeți în fundalul fotografiilor cu o culoare roșie, fac ouă acolo, iar aceste ouă ajung în partea din față a halei, unde angajații le pun în cofraje de plastic ce vor pleca spre centrul de sortare și ambalare Toneli.

Toneli cumpără găinile când au în jur de 14-18 săptămâni, moment când încep să depună ouă, și le țin vreo 70-90 de săptămâni, timp în care găina face ouă tot mai des și tot mai mari. Ulterior nu știu ce fac cu ele, dar la poarta fermei era un afiș că vând găini trecute de perioada de eficiență maximă cu 1,5 lei bucata.

Periodic halele sunt golite și igienizate complet, de sus până jos, deoarece trebuie eliminată orice șansă ca găinile să se îmbolnăvească deoarece le-ar afecta un număr mare de păsări. Am întrebat dacă le dau antibiotice și au spus că nu, e prea scump să le tratezi preventiv, că legea nu permite ouălor produse în acea perioadă să ajungă în consum. N-am avut motive să nu-i cred.

CENTRUL DE COLECTARE, SORTARE ȘI AMBALARE TONELI – unde se ambalează ouăle

Ei îi spun packing center și se află la vreo 5 km distanță de Avicola Găești, vizavi de halta Fusea, tot cu ieșire din DN7. Sunt două zone mari acolo: una în care camioanele ce transportă ouăle sunt spălate și igienizate înainte de fiecare drum și centrul de împachetare pe care l-am vizitat eu.

Aici se strâng ouă de la mai multe ferme din 5 județe, inclusiv de la cea despre care tocmai v-am spus. Un depozit cu aspect de frigider mare, organizat ca un labirint și în care cofrajele de ouă stau mai înalte decât mine. Probabil mai mult de un milion de ouă se aflau acolo și urmau să plece spre ambalare.

Ouăle se iau cu liza și sunt duse în hala de lângă, unde este linia de sortare și ambalare. Un braț robotic ia deodată câte 6×4 cofraje, fiecare cu 30 de ouă, și le introduce în sistemul de sortare. Un alt braț robotic folosește ventuze pentru a lua deodată câte 30 de ouă din fiecare cofraj și le pune pe banda care le duce mai departe. De aici urmează pașii următori:

1. Alinierea. Ouăle își găsesc fiecare loc în micile adâncituri ale benzii și, printr-un sistem ușor de rotire și vibrare, se aliniază toate la fel, cu vârful mai îngust orientat în același sens.

2. Se verifică de fisuri. Asta se face cu ciocănele ce lovesc foarte fin ouăle și cu microfoane ce ascultă zgomotul făcut, detectând astfel eventualele fisuri, așa cum se controlau pe vremuri roțile de tren (la noi încă se controlează, alții au trecut la aparate mai eficiente).

3. Dezinfecție. Ouăle sunt expuse pentru foarte puțin timp la raze ultraviolete.

4. Cântărire. Chiar de pe bandă, fiecare ou este cântărit pentru că în funcție de asta va fi împărțit în anumite categorii de produs.

5. Detector de sânge. Se face cu lumină puternică și camere ce sesizează dacă în interiorul ouălor se află particule mici de sânge de la găină, caz în care respectivele ouă sunt eliminate.

Nu apar toate în fotografii pentru că mecanismele sunt închise și nu se vede în interiorul lor. Dacă apropiam urechea, se auzeam ciocănelele ce loveau ouăle. Toate se întâmplă cu viteză mare, oricum, se procesează sute de ouă pe minut.

Ouăle se vor duce pe două căi, în funcție de tipul lor:

• tip A: ouă de consum, cele pe care le mâncăm noi. Aici se duc ouăle intacte.
• tip B: ouă pentru industrie, adică pentru cei ce produc prăjituri, de exemplu. Aici se duc ouăle cu fisuri (sau unele intacte, dacă e nevoie), care vor fi spate și conținutul pasteurizat și pus în sticle. Bănuiesc că în altă parte există o fabrică ce produce pe bandă rulantă cozonac sau prăjitura casei, iar acolo nu stă cineva să spargă manual mii de ouă, ci le iau direct din recipiente de acest tip. Am înțeles că inclusiv legile alimentare cer asta.

Ouăle de tip A se clasifică după mărimea lor în:

• S
• M
• L
• XL – care sunt destul de rare, doar în câteva săptămâni de viață găinile produc ouă atât de mari.

Și ajungând în acest moment, ouăle de pe bandă sunt deci aliniate, verificate de fisuri, igienizate și cântărite. În funcție de greutatea lor, brațe robotice le iau și le introduc pe câteva benzi secundare, unde sunt marcate conform legii și apoi ajung la împachetare. Alte brațe le plasează în cutii de câte 4, 6, 8 sau 10 ouă sau în cofraje de 30, le închid, le etichetează și înfoliază. Angajații din capătul fiecărei benzi secundare au mai degrabă rolul de a le verifica sau de a le introduce în cutii mai mari, pentru transport.

Un alt robot mare de tot stătea singurel în țarcul său și lua aceste cutii ce conțin alte cutii de ouă și le paletiza. Paleții ajungeau în depozitul de marfă, de unde urmau să fie încărcați în camioane pentru transport.

După cum vă spuneam, ouăle pentru McDonald’s ajung aici în cofrete de o culoare specială și sunt introduce în același sistem de producție, urmând să fie ambalate probabil la câte 30 de bucăți și trimise spre centrul logistic, de unde sunt împărțite restaurantelor. McDonald’s ia de aici cam 100.000 de ouă pe lună, ceea ce reprezintă doar o mică parte din producția medie de 30 de milioane de ouă pe lună.

Iar dacă vă întrebați de unde apar ouăle bio din comerț, se pare că există o fermă în grupul Toneli care hrănește găinile complet natural, le crește în aer liber șamd, conform regulilor.

Centrul de împachetare Toneli produce ouă pentru brandurile lor proprii (Familia Toneli, Ovital) și pentru alte magazine din comerț, de exemplu Cora, Billa șamd. Am înțeles că doar Mega Image, Kaufland și Penny iau din alte surse. Vreo 20% din ouăle ce trec pe la Toneli pleacă la export spre țări din jur.

Ca să vedeți cum e la noi, drumul de vreo 200 de metri dintre centrul Toneli și DN7 este neasfaltat și plin de gropi. Pe acolo călătoresc zilnic milioane de ouă. Autoritățile locale nu l-au asfaltat, iar firma nu poate face asta, că-i caz de dosar penal, deși au investit 10 milioane de euro în acest centru și probabil își plătesc taxele clasice.

Apropo de McDonald’s, restaurantul de la Obor s-a închis, dar unul nou s-a deschis în spatele clădirii, în noul centru comercial Veranda, și are și McDrive nu are McDrive, ci o fereastră cu program extins, ca la Romană. Iar până la 10 noiembrie, primiți cadou un pahar de sticlă la fiecare cafea Grande cumpărată de la McCafe, care ajunge la o rețea de 25 de cafenele până la finalul anului.

Iată o imagine cu codurile de pe ouă, conform legii, luată de pe site-ul Toneli: