Agențiile de turism sunt nesupravegheate și te pot înșela cu zâmbetul pe buze

Recenta intrare în insolvență a agenției de turism Genius Travel arată (din nou) problemele majore din acest domeniu, unde am tot mai mult impresia că lucrurile se desfășoară după ureche și că majoritatea agențiilor supraviețuiesc de pe o zi pe alta.

Au fost, din nou, sute de turiști cu planurile de vacanță stricate, ba chiar și blocați prin străinătate, așa cum s-a întâmplat și la falimentele altora. Deși pare că țara are probleme mai mari decât faptul că se strică niște concedii, n-aș vrea să fiu în situația oamenilor care au așteptat și strâns bani pentru acea vacanță timp de un an, nici în locul copiilor dezamăgiți. Majoritatea au pierdut acum și banii și concediul.

Problema cu organizarea

Agențiile sunt grupate în Asociația Națională a Agențiilor Turistice (ANAT, a nu se confunda cu ANT de mai sus), o organizație care le reprezintă interesele și veghează asupra respectării unor bune practici în industrie și alte asemenea lucruri ce dau bine pe hârtie. Cum stă situația în practică?

Anterior scandalului ANAT făcea declaraÈ›ii precum: “AgenÈ›iile noastre È™i-au îndeplinit obligaÈ›iile asumate față de turiÈ™ti, aÈ™a cum au făcut-o È™i o vor face de fiecare dată” È™i “ApartenenÅ£a la asociaÅ£ia patronală ANAT reprezintă o premiză a seriozităţii agenÅ£iei ÅŸi a calităţii serviciilor oferite” È™i, citatul meu preferat, “AgenÅ£iile de turism membre ANAT sunt de încredere, au contracte de asigurare valabile, care oferă turiÅŸtilor garanÅ£ia că nu vor fi inÅŸelaÅ£i“

Genius Travel era membră ANAT.

La 5 zile după ce clienÈ›ii Genius Travel erau blocaÈ›i din a pleca în concediu, când insolvenÈ›a era deja clară È™i scandalul era ca È™i lămurit, ANAT declară următoarele: “AsociaÈ›ia NaÈ›ională a AgenÈ›iilor de Turism (ANAT) a exclus agenÅ£ia de turism Genius Travel, pentru prejudicii morale create asociaÅ£iei, potrivit statului ANAT, prejudicii de imagine create agenÅ£iilor de turism membre ÅŸi nemembre, care funcÅ£ionează corect ÅŸi îşi respectă clienÅ£ii, prejudicii materiale create turiÅŸtilor care au cumpărat vacanÅ£e de la Genius Travel ÅŸi nu le pot efectua.”

Nici o lămurire suplimentară pentru faptul că Genius era membră ANAT când s-au întâmplat toate acestea. Comunicatul nici măcar n-a început cu “Din păcate, am fost prinÈ™i cu pantalonii în vine”.

De fapt, asta nu trebuie să vă mire. Când a dat faliment Kara Travel, care bineînÈ›eles că era membru ANAT, declaraÈ›ia a inclus È™i propoziÈ›ie: “ANAT nu are atribuÈ›ii care vizează supravegherea managementului financiar al membrilor săi“. OK, e de înÈ›eles asta, dar atunci mai uÈ™or cu declaraÈ›ii de genul “AgenÅ£iile de turism membre ANAT sunt de încredere, care oferă turiÅŸtilor garanÅ£ia că nu vor fi inÅŸelaÅ£i” dacă singurele lucruri în care excelează ANAT-ul sunt punerea de logo-uri pe uÈ™i È™i site-uri.

Concluzia este că nu există nici o organizație de stat sau privată care să țină lucrurile din turism sub un mic control, ceea ce este o problemă.

Problema cu asigurarea

Agențiile de turism sunt obligate să aibă o poliță de asigurare împotriva insolvenței. Suma necesară pentru acoperit despăgubirile este ridicolă: 10.000 de dolari pentru agențiile detailiste, 50.000 de dolari pentru agențiile turoperatoare.

(Agenție turoperatoare: organizează și vinde pachete turistice, circuite șamd. Agenție detailistă: vinde mai departe pachetele și circuitele unui turoperator, fiind un fel de distribuitor/reseller.)

Dacă vorbim de niște excursii ieftine prin Grecia, de maxim 500 de euro de persoană, 10.000 de dolari acoperă despăgubirea pentru vreo 20 de persoane. Nici măcar cât pentru un autocar.

Dacă vorbim de un circuit mai complex sau un sejur de lux, să zicem 1000 de euro de persoană, cei 50.000 de dolari nu acoperă nici măcar 50 de persoane. Într-un zbor charter încap de 3 ori mai mulți și e doar un zbor dintre multele ce pleacă zilnic în această perioadă.

În perioada concediilor, probabil că agențiile au în orice moment de la câteva sute la câteva mii de persoane trimise în excursii în diverse locuri ale lumii. Probabil ați văzut cum în anumite zile pleacă și 2-3 autocare dintr-o dată, de la o singură agenție, spre o anumită stațiune.

Nivelurile actuale ale acestor asigurări sunt deci ridicol de mici. Asigurarea RCA pe care o aveți în portofel este pe o sumă mult mai mare. Asigurarea de călătorie pe care (sper eu) o încheiați înainte de a pleca din țară este pe o sumă mult mai mare decât sunt obligate agențiile să aibă pentru întreaga lor activitate. Și să nu credeți că agenția trebuie să pună toți acei bani într-un cont și să-i lase acolo, neatinși. Nu, vorbim de o asigurare, agenția plătește mult mai puțin unui asigurator care, în caz de insolevență, trebuie să aducă cei 10k/50k de dolari.

Autoritatea Națională pentru Turism (ANT)  stă pasivă și declară cu nonșalanță că jumătate dintre agențiile de turism din România nu le-au trimis dovada că au o astfel de poliță pentru 2016. Dacă asiguratorii RCA pot trimite milioane de polițe anual către ASF, n-ar putea agențiile de voiaj să trimită 4000 de polițe către ANT? Și dacă nu sunt acum obligate să facă acest lucru, de ce nu cere ANT modificarea legii?

Problema cu mârlănia

O agenție de turism nu dă faliment de pe o zi pe alta. Business-ul lor este format din multe contracte de mică valoare, împărțite pe zeci sau sute de destinații, deci nu există un singur factor care ar putea declanșa o criză puternică de pe o zi pe alta.

Nu, semnele sigur se văd din timp pentru patroni și contabili, că au acces la încasări și plăți și văd situația companiei. Pe baza lor, probabil că pot prezice foarte bine că în luna X nu vor putea onora contractele deoarece banii s-au dus deja în alte direcții.

Cu toate acestea, aproape întotdeauna agențiile de turism continuă să funcționeze cu zâmbetul pe buze până în ziua falimentului. Pe cei ce le calcă pragul cu o zi înainte de asta îi înșală cu seninătate, luându-le banii cu vorbe mieroase și promisiunea unor vacanțe de vis, deși deja știu că asta nu se va întâmpla. Știu și totuși continuă să înșele! Asta e mârlănie de zile mari.

Ce-ar putea face? Păi metodele clasice de limitare a pierderilor atunci când vezi că lucrurile o iau în jos, precum reducerea cheltuielilor, reducerea activității și păstrarea doar a acelor pachete turistice ce sunt profitabile pentru ei șamd, exact ca un business mic ce se dezvoltă pas cu pas. Te întorci la nucleul activității tale dacă nu o poți susține pe cea extinsă.

Din păcate, momentan agențiile de turism de la noi seamănă cu împătimiții de jocuri de noroc: zâmbesc și activează și la bine și la rău, inclusiv până când pierd și hainele de pe ei și tot nu renunță. Din păcate, la jocurile de noroc de obicei se pierd doar banii tăi, nu ai unor clienți de bună credință.