Etichetele pentru carne devin lungi cât o nuvelă

Dacă guvernul taie hârtii, Parlamentul le adaugă la loc. V-am scris acum vreo lună despre cum Camera Deputaților voia să complice situația supermarketurilor insistând ca 51% din legume și fructe să fie de origine românească, lucru destul de dificil de pus în practică în fiecare zi a anului pentru că vorbim de un necesar de mii de tone. Proiectul de lege a fost scos de pe ordinea de zi chiar înainte de vot, trimis la comisii pentru re-examinare și apoi adoptat practic pe sub mână, fără nici o modificare.

Vedem ce-o fi în viitor, după aplicare. Vlad Petreanu scrie că mai mult ca sigur Comisia Europeană va deschide o procedură de infringement împotriva României pe acest subiect.

Este o referire acolo la legea 321/2009. Această 321 este “legea comercializării produselor alimentare”, fiind importantă pentru de la micile chioșcuri-aprozar ce vând la ieșirea din metrou și până la magazine de cartier, supermarketuri și hipermarketuri. Recent a fost modificată într-un mod la fel de ilogic, de heirupist în încercarea de a fi pe placul publicului naționalist, dar fără un studiu serios de impact și fără măcar a vedea dacă noile prevederi pot fi puse în practică, lăsând la o parte efectul lor pe termen lung (citiți proiectul de modificare și comparația pe articole). Acum se află la promulgare la Iohannis, fiind ca și introdusă.

Iată un prim exemplu de ciudățenie: legea impune în domeniul alimentar termenul de plată a facturilor între comerciant și furnizor la maxim 30 de zile, cu excepția celor la alimente proaspete, care trebuie plătite la 7 zile. Șapte zile! N-am mai auzit un astfel de termen de mulți ani, credeam că a dispărut odată cu unicornii!

Mă gândesc că intenția a fost să ajute țăranul producător de legume, dar “furnizor” este un termen foarte generic și-i va avantaja pe toți.

Un alt articol elimină posibilitatea de a cere taxe de raft și alte taxe de vânzare, practic metoda prin care magazinele mari câștigau bani de la furnizori pentru a le vinde produsele. Fără el, probabil că magazinele vor recupera aceiași bani de la clienți prin creșterea prețurilor.

Legea pare făcută în așa mare grabă (și totuși a trecut de toate comisiile și acum este la promulgare la președinte) încât uită să menționeze TVA-ul în calcularea prețului.

Lipsește TVA-ul din varianta nouă, ați observat? Mă îndoiesc că va avea cineva curajul să-l pună zero, dar scăparea arată profesionalismul cu care se fac aceste legi.

Iar dincolo de acestea, mie cea mai ciudată modificare mi se pare cea a etichetelor pentru pachetele de carne. În prezent, etichetele cărnii menționează următoarele:

• Denumirea integrală a produsului
• Producătorul
• Numărul de lot
• Termenul de valabilitate
• Condiţiile de păstrare
• Adresa şi numărul de autorizare al magazinului de unde l-a cumparat clientul
• Denumirea distribuitorului
• Pret/ kg
• Preţ final
• Greutatea netă
• Codul bare

Eticheta trebuie să cuprindă, conform noii legi, și următoarele:

Art. 10-2 . – (1) Eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României va cuprinde următoarele menţiuni:
a) ţara de origine a animalului ______;
b) animal născut în ţara_____________;
c) animal crescut în ţara____________;
d) animal sacrificat în ţara_____, marca de sănătate/identificare şi denumirea operatorului economic;
e) animal tranşat în ţara________, marca de identificare şi denumirea operatorului economic.

Întrebarea mea este: unde? Unde mai încap și aceste informații? Și de ce este nevoie de ele? Pentru că, la întrebarea din urmă, mie mi se pare că se încearcă într-un fel transferarea responsabilității verificării calității cărnii către client. Marca de sănătate? Denumirea abatorului? Ce-ar trebui să mai fac înainte să cer două cotlete de porc, să verific dacă acel abator are actele la zi și măcelarul testele de sănătate?

Și apoi eticheta. Mie îmi este suficient să știu dacă este carne românească sau nu, că poate vreau să ajut economia noastră. Cu ce mă ajută o înșiruire de etape din viața animalului și unde s-au desfășurat ea? Dacă scrie acolo “a) ţara de origine a animalului Scoția; b) animal născut în ţara România; c) animal crescut în ţara România; d) animal sacrificat în ţara Ungaria, marca de sănătate/identificare a Animal Com Prod Impex; e) animal tranşat în ţara Ungaria , marca de identificare a Tranșator Super Beef Import Export”, cum mă ajută asta? Cât din preț ajunge la fiecare? De ce nu-i suficient să știu că este o carne aprobată pentru vânzare în România și atât, fără mărci de sănătate?

Oare se va aplica și la mezeluri? Să vezi acolo haos.

Unde încap toate acestea pe o etichetă? Etichetele de produse oricum sunt scrise cu font de 3 sau cât o fi ăla, că trebuie să includă o mulțime de detalii, date, logo-uri șamd. Acum se adaugă 5 țări care poate sunt de fapt una singură, dar o vom scrie de 5 ori!

Etichetele acestea sunt standardizate. Majoritatea cântarelor din magazine sunt Bizerba și folosesc etichete termice de 40 x 46 mm sau 58 x 43 mm. Le știți din magazine, sunt cele lipite peste hârtia în care se ambalează mezelurile sau fripturile, după cântărire.

De modificarea software-ului de câte ori se schimbă un atribut al cărnii nici nu mai zic. Până acum cântarul tipărea “ceafă de porc” pe etichetă, acum va trebui actualizat de fiecare dată când magazinul primește carne, că poate acum furnizorul aduce una sacrificată și tranșată la alt operator economic, cu tot cu altă marcă de identificare.

Această lege pare gândită pentru carnea preambalată, unde e timp și loc să le lipești etichete mari, dar în practică și pe acele pachete este de fapt lipită o etichetă suplimentară de preț, la fel de mică, ce are informațiile adecvate fiecărei caserole în parte. Chiar și aici, la “fabrică”, probabil vor trebui modificate acele informații noi chiar și de mai multe ori pe zi, o muncă de pomană care aduce prea puține informații utile clientului și doar crește prețul produsului.

V-am spus, legi negândite, date la repezeală și apoi puse în brațele cetățenilor, să se descurca așa cum or putea cu ele.

Închei cu tutorialul meu de friptură de vită. Este gustoasă chiar și dacă nu știi cine a tranșat-o: