Parlamentarii au pus gând rău hipermarketurilor, 4 propuneri absurde intră mâine la vot final

Update 10 mai: Guvernul a trimis un punct de vedere public prin care spune că este împotriva măsurilor, dar nu poate face nimic.

“Guvernul și-a exprimat constant punctul de vedere negativ cu privire la propunerile de modificare a legii menționate mai sus, ținând cont că măsurile preconizate pot aduce atingere, între altele, principiului constituțional al economiei de piață bazată pe libera inițiativă și concurență, cât și legislației europene privind libera circulație a mărfurilor.

În formularea punctului său de vedere, Guvernul a luat în considerare opiniile exprimate de ministere și alte instituții ale administrației publice centrale de specialitate.
După cum sunt convins că știți, Regulamentul Camerei Deputaților nu conferă însă caracter obligatoriu punctului de vedere al Guvernului în derularea procedurii legislative.

La nivelul Guvernului suntem constant preocupați de această chestiune de interes major, atât pentru consumatori cât și pentru marile rețele comerciale active pe teritoriul României, dar, la acest moment, procedura legislativă de modificare a Legii nr. 321/2009 se află într-o fază care depășește competențele Guvernului”

Kaufland a trimis un punct de vedere, din care citez:

Studiile și analizele interne Kaufland România ne-au confirmat că acest demers legislativ ar putea determina o nesiguranță pe piață și nu rezolvă problemele agriculturii din România: lipsa infrastructurii adecvate de producție și de depozitare, fiscalizarea și controlul sectorului de producție (de exemplu controlul pesticidelor), lipsa asocierii între producători, lipsa unei strategii naționale cu privire la combaterea efectelor meteo. Cu certitudine, având în vedere condițiile actuale, propunerile de modificare a Legii 321/2009 nu vor putea fi puse în practică.

---

Articolul original:

Încep să cred că parlamentarii au ceva în particular cu hipermarketurile, pentru că mâine, în Camera Deputaților, se discută pentru aprobare nu mai puțin de patru proiecte diferite de lege, toate cu impact mare asupra funcționării hipermarketurilor și deci asupra noastră, că bănuiesc că ajungeți pe acolo de câteva ori pe lună.

Toate propunerile sunt absurde, după cum puteți vedea rapid mai jos. Mai știți când v-am spus despre proiectul ce dorea să elimine antenele telecom din vecinătatea școlilor, dar ar fi dus la dispariția lor din întregul oraș? Un proiect gândit pentru a fi populist și fără a se baza pe vreun studiu științific sau măcar de impact? De genul acela de absurd au acum parte hipermarketurile.

Iată despre ce vorbesc:

HIPERMARKETURILE SĂ FIE ÎNCHISE DUMINICA

Două propuneri diferite vor ca hipermarketurile să funcționeze sâmbăta doar între orele 9-14 și duminica să fie închise (PL-X 798 și PL-X 834, dacă vreți să le consultați). Sunt mici diferențe între ele, de exemplu primul proiect vizează doar magazinele de peste 2500 mp, al doilea și pe cele de peste 800 mp (adică supermarketuri de cartier ar putea intra aici), dar mesajul este același.

Expunerea de motive este hilară. Limitarea ar încuraja, se spune, cumpărătorul să achiziționeze produse în timpul săptămânii, iar în weekend se poate dedica în întregime activităților de familie și distracției. Ar fi încurajați micii producători locali să dezvolte afaceri și să aducă marfă proaspătă în oraș, în fața cumpărătorului.

Bănuiesc că, atunci când ești parlamentar cu leafă mare, cazare pe banii țării la hotel de lux și posibilitatea de a lipsi nemotivat la ședințele de plen sau din teritoriu, nu te gândești că alți oamenii au un program destul de încărcat de muncă și că drumul până acasă este lung. Majoritatea se bucură dacă apucă să petreacă ceva timp cu familia în timpul săptămânii, nu vor să meargă la cumpărături.

Practic, soluția parlamentarilor este “du-te seara la cumpărături, prin traficul mare din timpul săptămânii, și petreci cu familia doar în weekend”, în loc de “petrece în fiecare seară cu familia și în weekend du-te 3 ore la un hipermarket, că iei totul dintr-un singur loc”.

Probabil își închipuie că oamenii merg la hipermarket de plăcere, nu pentru că găsesc totul într-un singur loc și varietatea este foarte mare în fiecare categorie de produse, în timp ce magazinele de cartier nici măcar nu se apropie de asta.

Prin urmare, tot ce-ar face această propunere ar fi să mute aglomerația din hipermarketuri sâmbătă și în timpul săptămânii. Ar fi și mai aglomerat traficul seara prin oraș. Ar fi și mai mare înghesuiala sâmbătă în parcările centrelor comerciale, concentrată în intervalul 9-14.

Românii s-au obișnuit cu hipermarketurile. Nu cred că putem fi schimbați așa ușor, ci mai degrabă se vor adapta noului orar și se vor înghesui mai mult. Se vor chinui mai mult, vor înjura mai mult, vor claxona mai mult. N-ar fi fost mai bine ca astfel de propuneri să fi fost făcute după un studiu de impact și analize profesioniste, nu din dorințe populiste, ca să nu se irosească timpul parlamentului?

Și încă o idee: majoritatea hipermarketurilor au niște galerii comerciale cu magazine ce profită de traficul respectiv pentru a vinde pantofi, ochelari, medicamente, pizza șamd. Noul orar probabil că ar falimenta aceste magazine deoarece le reduce cu o zi și jumătate orarul de funcționare. Înseamnă o pierdere de cam 20% din timpul cât stau acum deschise și, dacă se traduce și în pierdere la încasări, este suficient pentru a duce cam orice afacere de pe profit pe pierdere. Cu respectivele magazine ce-or avea parlamentarii?

51% DIN PRODUSE SĂ FIE ROMÂNEȘTI

Propunerile de mai sus doar ar fi creat inconveniente cetățeanului de rând și magazinelor. Cea despre care voi vorbi acum face aproape imposibilă funcționarea magazinelor și scumpește produsele de bază.

PL-X 642 se numește, intră la vot tot marți și vrea ca minim 51% din produsele din categoriile carne, legume și fructe să fie românești. Asta sună mișto la început și le va place celor bucuroși că cineva le-o trage “marilor magazine” și că încurajează producătorii români, dar nu s-a făcut nici aici vreun  studiu de impact care să analizeze dacă este posibil să fie pusă în practică.

Hipermarketurile vând cantități uriașe de carne, legume și fructe, dar totuși nu s-a întrebat nimeni dacă producătorii români pot asigura 51% din acele cantități înainte de a propune acest lucru.

Iată textul exact:

Art 10. Comercianții […] au obligația ca, pentru categoriile: carne, legume și fructe, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE

Prin excepție de la prevederile art 10, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie.

Eu sunt mai naționalist decât media oamenilor și mi-ar plăcea să văd produse românești la raft (indiferent de tipul său), ca să meargă banii în economie. Dar, în același timp, am mai vizitat câte o fabrică, am mai discutat cu vânzători de diverse și întotdeauna am rămas cu aceeași impresie: că în România agricultura nu este deloc dezvoltată. Străinii o duc la rang de artă, în timp ce noi nu avem irigații, nu avem utilaje, nu avem mici producători grupați în asociații șamd. De exemplu Olanda, o țară mică, este unul dintre marii producători de cartofi ai Europei, nu România, pentru că au investit masiv în agricultură.

Expresia “grânarul Europei” este acum doar o legendă. Un articol de săptămâna trecută spune că un singur sat din jud. Galați are o șesime din solariile din România, ca suprafață, și asta după 45 de ani de dezvoltare a agriculturii acolo. Vă dați seama cât de puține solarii avem în total?

Mai sunt și factorii geografici de luat în calcul, țările sudice au o climă ce le permite să crească legume și fructe în mult mai multe luni decât în România. N-ai ce-i face, dincolo de a încerca să-i cucerim.

Problemele sunt însă mult mai mari decât un simplu “aprovizionați mai mult de la români”. Iată câteva gânduri rapide:

Ce fac magazinele dacă producătorii români nu livrează destulă marfă? Închid de tot hipermarketurile, ca să nu riște amenda prevăzută de același proiect de lege? Se va auzi, dintr-o dată, prin microfoane un anunț de genul “stimați clienți, în prezent în raionul de fructe cele românești sunt doar 48% din cantitate, așa că închidem întreg hipermarketul, lăsați coșurile unde sunteți și îndreptați-vă ordonat spre ieșire“?

Cum ar fi, pe lângă faptul că vor să schimbe orarul, ne vom înghesui acolo de la prima oră, că seara s-ar putea să găsești închis întreg hipermarketul pentru că aveau prea puțini ardei românești la raftul de legume?

Cum socotești proveniența? După producător, după materie primă? Cel mai bun exemplu este laptele, care are parte de o discuție asemănătoare zilele astea, și unde foarte bine zicea un producător într-un interviu TV că într-o zi ia lapte de la fermieri români, în ziua următoare ia din Ungaria, că vaca românească se mai odihnește și ea.

Ce faci cu produsele complexe? Mezelurile din ce țară se socotesc că sunt, dacă unul din ingrediente nu este românesc? Dar o tartă făcută cu grâu românesc, dar cu fructe din Italia?

Dar dacă nu vreau mezeluri românești? Dacă la acest capitol am mult mai multă încredere în normele și tradiția unor producători externi decât în cum fac fabricile de aici mezelurile și cremwurștii?

Cum împiedici explozia prețurilor? Carnea, legumele și fructele românești vor deveni cruciale în orice hipermarket, iar cererea mult mai mare le va scumpi. Vor fi scumpe și pentru client, deci. Acesta va cumpăra din cele 49% care vin din import, cantitate ce va fi însă limitată de prezența celei românești, pe care nu are voie să o depășească, deci se vor scumpi și cele din import. Un cerc vicios în care prețurile vor crește constant.

Produsele românești trebuie să concureze cu cele străine prin calitate și preț, adică prin agricultură mai eficientă, dar nu prin forța legii.

Și sigur, cum ziceam la început, hai să avem mai multe produse românești. N-am nimic împotrivă! Dar este genul de măsură cu impact pe o piață de miliarde de euro, măsură ce pare scoasă din burtă, fără nici un studiu. Expunerea de motive are o pagină și încă un paragraf și spune că “astfel se va stimula producția, se vor crea locuri de muncă, vor crește încasările la buget“, deși nu există date pentru a susține afirmațiile. “Cetățeanul va ști că va găsi tot timpul în hipermarket un măr românesc și nu doar unele aduse din import“. Dar un studiu care să arate cât de mult îi pasă cetățeanului de acest aspect este? Sau care să arate cum se vor scumpi acestea?

Nu este! Doar un alt proiect făcut “din încheietură”, bazat pe o idee avută de cineva fără a verifica dacă-i bună sau rea cu date concrete, cu studii de piață, cu sondaje, cu informații detaliate despre agricultura românească și posibilitățile ei de a aproviziona marile magazine. Nu de alta, dar până și piețele sunt pline de legume și fructe din import; nu cred că agricultura românească stă bine.

Și acum situația este următoarea. Guvernul nu susține propunerea legislativă. Consiliul Concurenței nu o susține pentru că știe că ar fi inclusiv împotriva principiilor UE pentru o piață liberă. Ministerul Finanțelor Publice nu o susține. Ministerul de Justiție nu o susține. Comisia pentru Agricultură nu o susține.

Toate cele de mai sus nu contează. Proiectul intră marți la vot în Camera Deputaților, cea decizională, unde este foarte posibil să treacă dacă deputații cred că asta le va aduce susținerea publicului, fără nici cel mai mic gând dacă ceea ce votează este și posibil sau adecvat. Ca și în cazul antenelor telecom, nu înțeleg cum Parlamentul României poate lua decizii bazat pe ce visează cei ce le propun, fără a cere studii de impact sau opinii de la specialiști în domeniu.

Toate aceste proiecte ar trebui amânate și rediscutate abia după ce se fac niște studii de piață, de impact, după ce vedem statistici și estimări privind nu doar vânzările de legume și fructe, ci și traficul, disponibilitatea oamenilor de a merge la cumpărături în astfel de condiții șamd. Nu-i genul de lege ce se poate face impulsiv, ci fix invers, cu multă gândire și sânge rece. România cheltuie milioane de euro pe tot felul de studii de fezabilitate pentru infrastructură sau alte proiecte, dar pentru așa ceva nici măcar n-au fost întrebați niște analiști sau căutate niște cifre privind producția națională de legume?

Agricultura românească nu se va impulsiona printr-o lege ce forțează cetățenii să mănânce numai castravete românesc, că nu suntem în Coreea de Nord, ci prin complet alte măsuri de creștere a producătorilor mici și mai ales prin educarea lor privind asociațiile, investițiile în utilaje, în calitate șamd.

SUPERMARKETURILE TREBUIE SĂ-ȘI DESFĂȘOARE ACTIVITATEA LA MINIM 5 KM DE ORAȘ

Ați citit bine, o altă prevedere a propunerii PL-X 834 impune nu doar orarul limitat, ci și distanța de oraș.

Supermarketurile sunt obligate să își desfășoare activitatea în afara orașelor, la o distanță de minim 5 km de marginea acestora.

Iar supermarket este magazinul de minim 800 mp, adică ar afecta chiar și Mega Image-uri și Lidl și alte supermarketuri mari de cartier sau de mall, nu doar ceea ce numim hipermarketuri. Nu știu dacă realizați ce înseamnă 5 kilometri dincolo de marginea orașului. De exemplu Bucureștiul se termină la podul peste Centură pe DN1, iar de acolo încă 5 km ne duc fix în dreptul aeroportului Otopeni. Acolo ar trebui să fie cel mai apropiat supermarket.

Cel mai apropiat supermarket de zona mea ar fi în sud-est, dincolo de Popești Leordeni și de Centură, pe drumul spre Oltenița.

Proiectul acesta (care, repet, va fi aprobat sau respins marți) are multe alte probleme, dincolo de cele evidente:

• ce se întâmplă cu actualele spații comerciale? Hipermarketurile au construit niște centre comerciale mari în oraș sau pe la marginea sa, dar cu siguranță în interiorul limitei de 5 km. Le abandonează pe toate? Nici măcar primul Metro Cash & Carry, acela care acum este Țiriac Auto, nu este la mai mult de 5 km de marginea orașului, chiar dacă este la 20 de km de centrul său.
• cum ajung cumpărătorii la așa distanțe? Cei cu mașini vor sta mult timp în trafic. Dar cei fără mașini ce fac? Autobuze nu sunt, trenuri nu sunt. Te bazezi pe câte un traseu pre-orășenesc și cari sacoșele?
• același proiect prevede și micșorarea orarului de funcționare, iar cele două prevederi ar putea face ca mai multe lanțuri să se retragă din România. Înainte de a spune “dă-i dracului de străini”, nu uitați că angajează zeci de mii de oameni și contribuie mult la buget. De exemplu numai Kaufland are peste 23.000 de angajați, Carrefour peste 9000.
• în harta de mai sus, dacă după un an Corbeanca devine oraș, se închid toate supermarketurile și se mută cu 5 km mai departe?

De ce vor inițiatorii legii să ne chinuie astfel? Dacă magazinele de cartier și piețele ar fi așa de bune, lumea ar cumpăra deja în prezent predominant de acolo și hipermarketurile ar sta goale. Faptul că nu-i așa arată că problemele sunt altele. Dar oamenii care stau la hotel de lux și au indemnizații cât să mănânce zilnic la restaurante de top nu cred că mai știu asta.

Inițiatorii acestui proiect au vrut să intre pe procedura de urgență, dar n-a fost aprobat. Senatul l-a respins. Marți se votează în Camera Deputaților, care e camera decizională și practic poate face ce vrea.

România, anul 2016. Toate problemele societății  au fost deja rezolvate, mai rămăseseră acestea de mai sus, ce par a fi decise de bunul plac și ideile inițiatorilor, nu de specialiști în domeniu. Aici ne învârtim.

Sursa foto: Processed Cold Meat Products de pe Shutterstock.