Micile magazine sunt obligate să instaleze POS-uri și chiar să dea cash clienților

Proiectul ce prevedea diverse măsuri absurde pentru hipermarketuri și supermarketuri a fost amânat pentru o lună, trimis înapoi în comisii pentru a fi mai bine analizat. Motivul a fost ceva mai degrabă de formă, s-a spus că exista un singur raport al Comisiei de Agricultură pentru toate cele patru propuneri și nu era clar care-i bună și care nu. Discuția se amână, deci, cu 30 de zile.

Totuși, ieri a fost votată o altă propunere despre care nu știam și care este chiar utilă nouă. Este vorba de PL-x 744, care merge acum la promulgare, și care prevede trei mari lucruri:

1. Magazinele care au o cifră de afaceri de mai mult de 10.000 de euro pe an vor fi obligate să aibă POS. Anterior plafonul era la 100.000 euro.

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi realizează anual o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro vor accepta ca mijloc de plată şi cardurile de debit, şi cardurile de credit.

Poate nu pare, dar este o măsură ce va impulsiona extraordinar de mult adopția cardurilor, utilizarea cardurilor și trecerea la tehnologii mai moderne. Se apropie vremuri bune.

2. Instituțiile publice sunt obligate să monteze POS-uri. Iată textul din proiect:

Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum și instituțiile publice, inclusiv cele care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități și alte obligații de plată sunt obligați sa accepte încasări și prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit.

Adică și Poșta Română, toate primăriile, ANAF-ul șamd.

3. Magazinele vor fi obligate să dea cash, la cerere, exact ca niște bancomate.

La acest punct sunt câteva condiții:

• suma nu poate depăși 200 de lei, deși proiectul nu spune clar pe ce anume. 200 de lei pe zi? Pe tranzacție? Îți dă 200 de lei și apoi zici “mai dă-mi 200”?
• magazinele care fac acest lucru vor avea semne prin care anunță această posibilitate
• magazinele pot reține un comision de maxim 1% din sumă, adică maxim 2 lei per tranzacție

Acestea sunt condițiile bune. În principiu, ideea e mișto. Ești la Carrefour, plătești cu cardul, la final zici “și dați-mi și 125 de lei cash, vreau să iau un loz și să plătesc întreținerea diseară”. Ești la benzinărie, plătești cu cardul și zici “dați-mi și 1 leu, să dau omului care a spălat parbrizul”. E o metodă simplă de a scoate și bani cash cam de la orice magazin în care intri ziua, dacă ai nevoie, mai ales în condițiile în care punctul 1 de mai sus mărește numărul comercianților cu POS.

Acum condițiile mai puțin bune:

Ești forțat să cumperi ceva de la respectivul magazin, nu poți intra doar să ceri bani. Este un serviciu oferit cumpărătorilor, cum ar veni, așa cum înțeleg din articolul:

Instituţiile emitente şi acceptante vor întreprinde toate măsurile necesare de implementare a sistemului de acordare pentru utilizatorii de carduri, de avansuri în numerar la terminalele de plată, odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii.

Magazinele trebuie să aibă contract cu emițătorul cardului tău. Iată citatul:

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care au încheiat cu emitenţii cardurilor un contract cu clauza privind acceptarea serviciului de acordare de avansuri de numerar, sunt obligate să acorde avansuri potrivit legii, pe toată perioada de valabilitate a contractului

Adică supermarketul de la colț trebuie să aibă contract cu banca ce-a emis cardul meu. Generalizând, trebuie să aibă contract cu fiecare bancă din țara asta pentru ca sistemul să fie funcțional. Pare imposibil ca fiecare comerciant să aibă contract cu fiecare bancă. Chestia asta pare stupidă, normal ar fi să aibă contract de eliberat cash doar cu banca ce i-a dat POS-ul respectiv, că pe acolo trec tranzacțiile, iar banca lui să se socotească apoi cu banca clientului.

De asemenea, obligativitatea magazinelor de a face parte din acest sistem este chestionabilă. Magazinele sunt obligate să dea cash doar dacă au contract cu emitenții, scrie mai sus. Dar dacă nu au contract? În același timp, vedeți și mai sus, instituțiile emitente și acceptante (adică magazinele?) trebuie să ia toate măsurile necesare pentru implementare. Dubios.

sursa foto: card payment de pe Shutterstock.