un blog de Radu Dumitru
un blog de Radu Dumitru
►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄
SpaceX a reușit a doua aterizare verticală a unei rachete Falcon 9, dovedind încă o dată că tehnologia are viitor și că aceste rachete pot fi reutilizate pentru mai multe lansări spațiale, micșorând astfel costurile lor.
Prima aterizare a avut loc pe 21 decembrie, când racheta s-a întors de la 200 km altitudine și a aterizat în picioare, la punct fix, pe sol. Vorbim de o rachetă de câțiva zeci de metri înălțime și doar 3,7 metri în diametru.
A doua aterizare a avut loc zilele trecute, în ocean, pe o barjă autonomă aflată sub acțiunea valurilor. Este a șasea încercare de aterizare pe ocean și prima care reușește, după ce anterior au avut diverse probleme precum viteză prea mare, picioare rupte sau răsturnarea rachetei din cauza vântului.
Miza este, desigur, ca racheta să aterizeze la punct fix pe sol, însă până acolo trebuie să demonstreze în continuare că o pot controla și că nu reprezintă un risc pentru zonele pe deasupra cărora trece la revenire.
Glumele acelea despre cum alte țări vor avea OZN-uri, iar aici la noi încă nu vor fi asfaltate străzile, sunt tot mai aproape de realitate.
Racheta Falcon 9 a lansat capsula Dragon cu câteva tone de provizii pentru Stația Spațială Internațională, unde capsula a andocat acum vreo 24 de ore.
Dragon on final approach to being captured by the @Space_Station crew. https://t.co/XbCVPGwLuR pic.twitter.com/j8onSDe27o
— SpaceX (@SpaceX) April 10, 2016
SpaceX-8 over #Africa coming in for the approach. @SpaceX @Space_Station pic.twitter.com/NMx6bvHlTN
— Tim Kopra (@astro_tim) April 10, 2016
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
Îți place blogul meu?
Apasă acest buton înainte de a cumpăra de la eMAG
și vei susține acest site.
Magazine recomandate:
Copyright © 2006 - 2016 nwradu blog.
Reproducerea textelor și a imaginilor ce-mi aparțin este posibilă numai în sistem "creative commons Attribution Non-Commercially Share-alike 3.0 CC BY-NC-SA".
Termene și condiții | Politica de confidențialitate | Politica de cookies
16 comentarii
11/04/2016 la 4:36 PM
Racheta costă 50M, combustibilul 200k. Plus să zicem 1M pentru recondiţionare și deja e reducere de cam 50:1 a preţului pe kg transportat. Asta tehnologie disruptivă. Nu ma vorbim că rachetele celorlalţi care sunt din start mult mai scumpe.
nea_caisă(Citează)
11/04/2016 la 5:12 PM
Din ce am inteles miza e chiar aterizarea pe apa fiindca nu mai este necesar sa parcurga distanta pe orizontala pentru a reveni la punctul de plecare. Am inteles ca pentru aterizarea la sol cantitatea de combustibil e foarte la limita.
Robi(Citează)
11/04/2016 la 5:20 PM
Mi-a placut tweetul NASA: We caught a #Dragon! Cargo spacecraft captured at 7:23am ET by #Canadarm2 on @Space_Station: https://www.nasa.gov/nasatv
Am urmarit stirea in presa locala si am fost uimit de numarul mare de oameni care comentau la articole si spuneu ca e o facatura, ca nu e adevarat, ca la ce naiba ne ajuta chestiile astea… Am vrut sa raspund multora dar am invatat ca nu e vine sa te certi cu prostii.
Cristian(Citează)
11/04/2016 la 5:24 PM
“Miza este, desigur, ca racheta să aterizeze la punct fix pe sol” – Nope, miza este ca sa aduca inapoi racheta imediat ce modulul superior a intrat pe traiectoria dorita.
Cu cat aduci mai repede inapoi racheta, cu atat mai putin combustibil folosesti si implicit, economisesti bani.
http://www.crescentavalleyweekly.com/wp-content/uploads/2016/01/img_1271-1.jpeg
Tudor(Citează)
11/04/2016 la 6:10 PM
Eu sunt mai greu de cap si nu ma prind, dar banii astia cheltuiti pe misiuni in spatiu nu erau mai utili daca erau cheltuiti aici, pe planeta noastra? Momentan aici locuim si nu vad ca in viitorul apropiat sa putem locui pe alta planeta.
Madalin(Citează)
11/04/2016 la 6:32 PM
Banii cheltuiti pe facut roti rotunde nu erau mai bine folositi la omuletii care împing o sanie pe pamant?
add(Citează)
11/04/2016 la 6:39 PM
Eu nu inteleg cum pot exista astfel de intrebari. Oare spiritul asta de explorare si inovatie lipseste in unii oameni? Daca inaintasii nostri ar fi gandit asa nu mai aveam mai nimic.
Ma gandesc doar la sistemul GPS. Unde eram fara aceste rachete care sa lanseze sateliti in spatiu. Inca navigam dupa busola? WTF? Cum poti intreba asa ceva?!?
Cristian(Citează)
11/04/2016 la 6:48 PM
Ia sa vedem, de unde sa incep. Pot sa fac si eu misto si sa adaug la ce a zis “add”:
Bani cheltuiti pe avioane nu erau mai bine folositi la carute si cai? Plm, te grabesti sa ajungi din punctul A in punctul B? “Nu vad in viitorul apropiat sa ne mutam din punctul A in punctul B. De ce sa ne obosim in a dezvolta mijloacele de transport?” Herpa-derp!
1. Progresul tehnologic ne este necesar pentru a avansa ca specie in Universul actual. Daca America de Sud ar fi progresat tehnlogic mai rapid decat Europa si ne-ar fi “colonizat” ei pe noi? Azi am vorbi azteca aici cu totii. Asta se intampla cand esti prea preocupat sa prinzi radacini intr-un anumit loc si sa nu progresezi din punct de vedere tehnlogic: Te inghit cei care au progresat.
2. Timpul nostru in sistemul solar este limitat. Da, 5 miliarde de ani, dar este limitat. Nu poti sa stai sa freci buha 5 miliarde de ani si cu o zi inainte sa devina soarele nostru o giganta rosie sa zici “Buey, tre sa plecam acum. Dar n-am dezolvtat nicio metoda sustenabila de calatorit in spatiu ca eram prea preocupati sa cheltuim banii pe planeta noastra. Shit, n-avem cu ce pleca, suntem morti.”
Tudor(Citează)
11/04/2016 la 10:57 PM
“Problema este ca nu aduc nimic nou, lucrurile astea le-au mai explorat si altii,”
Really? Tu cum vrei sa trimitem oamenii pe o baza stabila pe Luna/Marte? Cu un modul pe care nu-l testezi deloc?
Acel modul gonflabil recent adaugat la ISS e primul pas pentru o serie lunga de teste si module ulterioare prin care sa putem trimite mai multe module cu o singura racheta + cat de sustenabile sunt pe termen lung sau ce trebuie schimbate la ele pentru a fi mai sigure/ieftine.
Tudor(Citează)
11/04/2016 la 6:47 PM
Prieteni eu am intrebat, vroiam un raspuns concret nu mistocarii, inteleg si eu ca vor sa exploreze. Problema este ca nu aduc nimic nou, lucrurile astea le-au mai explorat si altii, deocamdata cam astea sunt limitele noastre. Deci?
Madalin(Citează)
11/04/2016 la 9:18 PM
Costurile, asta e raspunsul. Si profitul. Lansares de sateliti pe orbita e o chestie uzuala: GPS, internet, telefonie, spionaj, sateliti meteo. Toate ne impacteaza direct si imediat. Iar cel care o face cel mai ieftin are cei mai multi clienti si cel mai mare profit. Ca vor fi si clienti guvernamentali care fac cercetare, trimit pachete cu mancare pe SSI (cum primesti tu cu cfr-ul) si alti cai verzi pe pereti, bravo lor ca o fac. As mai scrie exemple de folosire sateliti meteo si cum impacteaza pretul legumelor pe care le mananci sau cum ti-ai putea urmari coletul comandat prin gps daca ar fi mai ieftin, sau cum satelitii au ajutat in ultimii ani oamenii de rand, dar nu-mi vine sa cred ca nu gasesti si singur un exemplu sau o situatie.
cris(Citează)
11/04/2016 la 7:30 PM
Aterizarea vazuta de pe corpul rachetei https://twitter.com/SpaceX/status/718605741288894464/video/1
Inregistrarea lansarii cu coloana sonora de la centrul de control si telemetria https://youtu.be/_ZXu_rYF51M
petrescs(Citează)
11/04/2016 la 7:44 PM
Smooth.
Raul(Citează)
11/04/2016 la 8:33 PM
Uite o lista de chestii dezvoltate ca urmare a programului spatial:
– calculatoare (de birou si PC-uri)
– telefoane mobile
– ceasuri digitale
– tehnologie GPS
– camere IR
– chirurgie laser
– materiale termoizolante
– TV prin satelit
– teflon
– ultrasunete
– velcro
– sisteme de purificare a apei
– cartografiere
– supraveghere meteo
Da o privire pe https://spinoff.nasa.gov/ si vezi “cateva” tehnologii dezvoltate de NASA implementate in viata curenta.
Wideshot(Citează)
11/04/2016 la 9:18 PM
Intr-adevar, o stire!
Extraordinar!
Radu, ai fost inspirat!
Nicu(Citează)
12/04/2016 la 3:57 PM
Frumos intr-adevar….
Rd(Citează)