Explorăm spațiul, dar la modul realist

Este admirabil ca diverse reușite recente ii fac pe oameni să viseze la explorarea spațiului, dar unii visează prea departe.

De exemplu un miliardar rus, sprijinit de niște idei de la Stephen Hawking, vrea să construiască nave interstelare care să exploreze planetele îndepărtate din sistemul nostru solar și chiar să ajungă pe Alpha Centauri după vreo 20 de ani. Și acum îl sprijină și Mark Zuckerberg de la Facebook.

Navele ar urma sa fie unele foarte mici, un fel de module miniaturizate ce includ camere foto, sistem de ghidaj, sursă de alimentare și sistem de comunicație, iar pentru propulsie ar fi utilizate pânze solare. Adică un fel de pânză foarte subțire pe care nu vântul o împinge în față, ci chiar lumina și alte particule din spațiul cosmic.

Pânza solară este o chestie cât se poate de reală, după cum s-a demonstrat deja cu mai multe nave experimentale precum LightSail și Ikaros. Mai mult, cei din proiectul Starchip vor să le lanseze pe ale lor și, odată ce sunt în spațiu, să le accelereze puternic cu un laser proiectat de pe Pământ în acea pânză, urmând să atingă o viteză de 20% din cea a luminii.

Problemele proiectului sunt ceva mai lumești. Putem construi astfel de navetuțe, dar cum ne vor transmite acestea înapoi imagini de pe Pluto sau Alpha Centauri? Adică este suficient să treci de Marte și Pământul devine mic cât un vârf de ac pe cerul tău, deci ai nevoie de o antenă mărișoară și orientată cu precizie mare spre receptoarele de pe Pământ, plus posibilitatea de a emite cu o putere adecvată semnalul respectiv.

Sonda New Horizons, ajunsă recent la Pluto, transmite spre Pământ cu o bandă de 1 kbps. Îți dai seama cât durează până transmite un JPEG de 12 megapixeli? Plus că distanța până la Pământ este de 4 ore-lumina, trebuie să transmită “la întâlnire” cu planeta noastră. Adaugă în ecuație o sondă ce se mișcă la o viteză de 0,2c și intervin probleme de fotografiere cu claritate.

Doi la mână, sursele de energie nu sunt atât de mici. Așa departe de Soare nu mai folosești panouri solare, ci generatoare interne. Acestea sunt de obicei nucleare, că generează printr-o astfel de reacție și căldura necesară circuitelor electronice, care altfel s-ar strica rapid în vid. De ceva scuturi de protecție la fazere radiație cosmică în misiuni așa lungi nici nu mai zic, e clar că sunt necesare.

Pentru astfel de lucruri încă nu avem tehnologia. Nu-i vorba de bani, ci nu știm cum să facem acele lucruri, indiferent cât ar costa ele. Actualele tehnologii și fenomenele fizice pe care se bazează ele (comunicații radio, curent electric ssmd) fac foarte dificilă operarea în spațiu peste asemenea distanțe într-un mod util. Bănuiesc că vrem să primim și o fotografie înapoi de pe Alpha Centauri, nu doar să trimitem o piatră legată de o pânză până acolo.

Rezumând, situația este următoarea: vrem să explorăm spațiul, dar nu avem tehnologia necesară vizitării în condiții rezonabile a spațiului din afara sistemului solar, nici măcar cu sonde.