Un avion s-a prăbușit din cauza zgârceniei și a regulilor idioate

Am senzația că oamenii de la bordul avionului Flydubai prăbușit zilele trecute în Rusia la Rostov au murit din cauza unor strategii economice și a unor legi ciudate, nu musai din cauza furtunii sau a unor erori de pilotaj. 62 de persoane au murit după ce pilotul, la capătul a două ore de așteptat deasupra aeroportului, a mai încercat o aterizare în furtună.

Evenimentele au fost următoarele: cursa Flydubai FZ981 din Dubai spre Rostov a încercat să aterizeze pe furtună, a abandonat încercarea, a survolat orașul timp de 2 ore înainte de a încerca din nou, moment în care aterizarea a eșuat și avionul a explodat la contactul cu solul, un pic lângă pistă.

Înainte de asta, însă, uită-te la fotografiile cu locul accidentului. N-a mai rămas nimic din avion! A explodat la impact în bucăți ce pot fi ridicate cu mâna, iar din pasageri nu știu ce a mai rămas pentru identificare. Cum a ajuns așa un Boeing 737-800, un avion destul de mare, despre care se presupune că a aterizat fără combustibil mult în rezervoare, nu știu, dar este genul de tragedie ce ar trebui să schimbe multe reguli.

sursa: CNN.

Emergencies Ministry members work at the crash site of a Boeing 737-800 Flight FZ981 operated by Dubai-based budget carrier Flydubai, at the airport of Rostov-On-Don, Russia, March 20, 2016. REUTERS/Maxim Shemetov

Emergencies Ministry members work at the crash site of a Boeing 737-800 Flight FZ981 operated by Dubai-based budget carrier Flydubai, at the airport of Rostov-On-Don, Russia, March 20, 2016. REUTERS/Maxim Shemetov

Acum, unde este problema: avionul ar fi trebuit să fie redirecționat spre alt aeroport și gata, nu să încerce aterizarea în condiții meteo nefavorabile. A așteptat timp de 2 ore o fereastră de aterizare, timp în care ar fi putut ajunge la alt aeroport. De ce n-a făcut-o? Probabil din două motive:

• companiile low-cost au niÈ™te politici destul de restrictive în astfel de situaÈ›ii. Aterizarea pe un aeroport costă, la fel È™i “parcarea” aeronavei acolo pe timp de noapte, realimentarea È™i restul serviciilor. Tarifele cerute de aeroporturile destinaÈ›ie sunt bine negociate È™i calculate, dar dacă aterizezi pe un alt aeroport probabil că ai de plătit mult mai mult decât aveai bugetat, plus că apare o întreagă încurcătură legată de următorul zbor. Companiile low-cost au un turnaround time (timpul dintre curse) cât mai mic, pentru ca aeronava să stea cât mai puÈ›in timp la sol È™i cât mai mult în curse, producând bani.
• Rusia s-ar părea că are o lege dubioasă ce spune că, dacă o aeronavă nu poate ateriza la destinaÈ›ia ei oficială, atunci nu-i este permis să aterizeze nicăieri în Rusia. Nu È™tiu motivul, poate È›ine de securitate, imigraÈ›ie, mârlănie È™amd…

Din cele două motive de mai sus poÈ›i înÈ›elege de ce pilotul Flydubai s-a simÈ›it obligat să aterizeze chiar È™i pe o vreme nefastă. De ce avionul a lovit solul cu aÈ™a viteză încât avionul a explodat (după două ore de “cerculeÈ›e” probabil că-È™i consumase toată rezerva de combustibil), nu È™tiu, poate că a greÈ™it manevra sau instrumentele i-au indicat greÈ™it altitudinea la care se află. Cu toate acestea, totul putea fi evitat dacă zbura spre alt aeroport.

Iată cum este situația cu turnaround time-ul acela:

• pe 18 martie aeronava s-a prăbuÈ™it
• pe 15 martie, aeronava care a efectuat respectiva cursa a aterizat la Rostov la ora 01:00 È™i la 2:20 a decolat din nou spre Dubai.
• pe 11 martie, aeronava respectivă a avut acelaÈ™i orar, aterizare la 1 noaptea, decolare la 2:20 înapoi spre Dubai

Probabil că și piloții de pe zborul ce s-a prăbușit aveau de făcut aceeași cursă înapoi spre Dubai. Asta înseamnă că pasagerii următori erau deja în aeroport, cu biletele în mână, iar pierderea zborului ar fi făcut necesară plata despăgubirilor către aceștia, pierderea renumelui companiei șamd, pe lângă restul taxelor generate de devieri și întârzieri.

Update: situaÈ›ia este È™i mai nasoală, de fapt. Dacă avionul ateriza în altă parte, pe un aeroport din afara Rusiei, ar fi trebuit apoi să decoleze din nou spre Rostov, că ar fi fost destul de complicat să ducă acei pasageri acasă cu un autobuz, distanÈ›ele sunt mari. Apare însă o problemă legată de orele de zbor – un echipaj nu poate zbura prea multe ore fără odihnă obligatorie È™i este foarte posibil ca echipajul să fi trebuit schimbat. Adică o altă aeronavă aducea un alt echipaj Flydubai pe aeroportul unde ar fi aterizat primul zbor, acest echipaj ar fi preluat avionul È™i pasagerii pentru a-i duce la Rostov, iar toate acestea ar fi dus la costuri È™i mai mari È™i întârzieri masive.

Sigur, căpitanul aeronavei poate face orice. Putea să ceară aterizarea de urgentă într-un alt loc, iar compania ar fi plătit taxele mai mari și încurcăturile cu zborurile și asta ar fi fost totul. În lumea reală, astfel de decizii nu sunt așa de simple, dar ar fi fost posibil. Chiar și legea rusească n-ar fi fost o problemă, Rostov este destul de aproape de Donețk, Ucraina (170 km) (după cum mi-a atras atenția Cezar că Donețk este în ruine, iar până al Kiev era ceva de ocolit) Odesa, Ucraina sau Tbilisi, Georgia, chiar și spre alte aeroporturi din Rusia, în caz de urgentă, că în cele două ore de survol s-ar fi putut ajunge în multe alte aeroporturi rezonabile. Căpitanul aeronavei știa, însă, că s-ar fi certat rău cu șefii săi dacă le cauza astfel de cheltuieli și asta nu l-ar fi ajutat în carieră.

Trebuie să așteptăm să vedem ce spun cutiile negre. Acolo se va vedea mai bine ce manevre s-au făcut și ce-au discutat piloții între ei despre aterizare. Cert este că 62 de oameni au murit pentru că soluția mult mai sigură, aterizarea pe un alt aeroport neafectat de furtună, n-a fost aleasă.