De ce cred că VR-ul are ceva șanse pe piață

Multă lume se întreabă dacă ochelarii și camerele VR au șanse pe piață sau vom asista la un nou balon de săpun precum cel al televizoarelor 3D, care n-au stârnit prea mult interes în practică.

Eu zic că tehnologia VR are șanse. Are aceleași șanse pe care le au și camerele video de acțiune (GoPro style) în piață și am văzut niște filme foarte mișto făcute cu astfel de camere, așa că de ce nu și filme 360 în viitor?

Am zis anul trecut că Mobile World Congress 2015 a stat sub semnul VR-ului. Da, al ochelarilor VR. Anul acesta tot sub semnul VR-ului a stat (tablete nici n-am mai văzut, iar smart watch-uri foarte puține – e altă discuție asta), dar în 2016 am văzut sistemul complet VR: ochelari tot mai ieftini, camere 360 de grade de dimensiuni mici, de buzunar, și software compatibil prin intermediul Facebook 360, YouTube 360 și integrarea Streetview în soluțiile pentru consumatori.

Așadar, avem acum cam tot ce ne trebuie pentru a face clipuri video 360 (sau VR, să le zicem). Ce facem cu ele? Păi în primul rând privim exact ceea ce dorim.

Diferența între ani este uriașă. Acum vreun an, când am pus o cască virtuală pe cap, m-am uitat la o animație slabă de tot, din aia tip Minecraft, și mi s-a făcut și rău. Dacă asta e tot ce are de oferit sistemul, nu-l văd bine, m-am gândit atunci.

Zilele trecute m-am uitat la o imagine 360 de grade de pe Marte. De pe Marte! Am văzut multe fotografii de acolo, mă fascinează ideea de a vedea o imagine reală de pe o altă planetă, dar la aceasta 360 am stat cel mai mult timp, uitându-mă cu atenție în toate părțile și unghiurile. Poți să te uiți pe rând la fiecare piatră, poți să te uiți în jos la robotul Curiosity și să vezi că una dintre roți pare cam uzată, te poți roti pe cer căutând Soarele. Trebuie să recunoașteți că este un alt tip de experiență!

Și aici vezi deja o chestiune importantă. VR nu înseamnă musai cască pusă pe cap, ci în primul rând o imagine sau o filmare 360 de grade, că de acolo pornim. Casca este opțională, dar filmul 360 îl poți explora și cu mouse-ul pe ecran și cu degetul pe ecranul telefonului (sau rotindu-l încotro vrei), iar acesta este elementul principal. Altfel spus, casca în sine s-ar putea să nu prindă, dar imaginile 360 da.

Să îți dau exemple. Uită-te la clipul de mai jos, un wingsuit base jump foarte periculos, în care “zburătorul” trece razant pe lângă stânci și copaci. Să nu-mi spui că n-ai fi vrut să te uiți și în lateral sau în jos, să vezi cum trec stâncile pe lângă el/tine, sau chiar în urma celui care filmează pentru a vedea dacă îl urmează și alții.

Clipul este superb, dar îi lipsește o întreagă dimensiune.

Acum uite un alt wingsuit jump, dar filmat 360. Trage cu mouse-ul pe ecran ca să te uiți, în orice moment, în ce direcție vrei.

Altă viață, nu?

Iată rollercosterul Silver Star din Europa Park (Germania), unul dintre cele mai înalte și rapide din Europa cu 130 km/h viteză maximă și accelerații de până la 4g. Mie mi se face teamă doar urmărind acest clip, care-i luat chiar de pe site-ul oficial. Totuși, în toate acele secunde de început, când vagonul este ridicat la înălțime și nu vezi altceva decât cerul și șina, eu îmi doream doar să pot da imaginea spre stânga și să văd cât de sus am ajuns.

Iată varianta 360, dar filmată cu cine știe ce cameră nestabilizată, nu o filmare profesionistă precum cea de mai sus. Chiar și așa, te poți uita în stânga sau dreapta, poți roti spre pasageri pentru a-i vedea urlând, poți ajusta unghiul în ce direcție am fi vrut. De ce n-ai vrea să poți face asta?

Iată cum arată camerele 360 de grade lansate în februarie de LG, modelul 360 Cam, și de Samsung, modelul Gear 360. Fotografiază și filmează în toate direcțiile (au câte două obiective și compun imaginea), au microfon, pot fi puse pe trepied, sunt suficient de mici pentru a fi ținute în buzunar sau fixate pe o cască sau pe o capotă, iar de LG nu știu, dar cea Samsung are și o carcasă opțională pentru scufundători.

Iată și ochelarii, Samsung Gear VR și LG 360 VR. În cei Samsung se introduce telefonul și te uiți de fapt la ecranul său (noroc că are rezoluție mare, nu?), iar cei LG au ecran propriu, motiv pentru care sunt și mai mici și mai portabili, dar nu izolează la fel de bine ochii, adică poți vedea în jos pe lângă nas.

Samsung are un parteneriat puternic cu Facebook și tehnologia lor Oculus, iar la lansarea LG a fost pe scenă un om de la Google. Fotografiile tale 360 ar putea fi incluse și pe Streetview.

Așadar, sistemul există. Iată niște posibilități de utilizare:

• cameră 360 pentru sporturi extreme. Ai văzut cel mai bine în exemplu de sus ce înseamnă posibilitatea de a te uita în orice direcție pe un astfel de film. Imaginează-ți orice clip asemănător din surfing, schi, ciclism și ce mai vrei.
• cameră 360 pe mașină în sporturile cu motor. Cum ar fi să poți accesa un stream live de pe o mașină de Formula 1 și să te uiți în ce direcție vrei pentru că are o astfel de cameră montată deasupra? Eu aș vrea asta și cred că și pentru distribuitorii transmisiunii ar fi un motiv să ceară bani în plus.
• cameră 360 în trafic. Nu musai pe mașina personală, deși acolo ar putea surprinde și accidentele din lateral și reacția ta (sau poate un drum superb pe la munte), dar imaginează-ți astfel de camere pe tramvaie sau autobuze – ar fi martori perfecți în caz de probleme. În același mod, imaginează-ți astfel de camere montate prin intersecții, iar cei de la Controlul Traficului ar putea vedea în orice direcție.
• filme personale 360. E ziua copilului? Atârni o astfel de cameră de lustră, în mijlocul camerei, și filmezi dintr-o dată totul. Nimic din ce se întâmplă nu scapă neimportalizat.
• fotografii 360 de la diverse obiective turistice sau din spații publice. Poate fi o piață frumoasă, o plajă, un mall, ce vrei tu. Iată o imagine cu mine în coclauri. Nu ești curios să vezi ce-o fi și în celelalte direcții? Eu cu siguranță aș fi preferat să am o fotografie 360 de acolo.

Cam așa văd eu situația imaginilor 360. Merită și casca? Habar n-am. Din experiența mea, ecranele încă nu au ajuns “acolo” și le poți vedea pixelii. Sigur, nici asta nu contează prea mult atunci când imaginile surprinse sunt foarte interesante și te uiți cu entuziasm la ele, fără timp să studiezi pixelii ecranului. Mie personal nu-mi plac foarte mult ochelarii văzuți până acum, cei ai Samsung atârnă cam greu pe nas, cei ai LG nu izolează perfect ochii, dar fiind ieftini (sau chiar dați gratuit), i-aș lua.

O cameră 360 chiar aș vrea, însă. Dacă pot pune astfel de imagini pe Facebook sau YouTube, de ce nu? Important este să înțelegem că “VR” înseamnă mai mult decât “să purtăm niște ochelari caraghioși și să gesticulăm ca zombie cu ei pe nas”, înseamnă un nou tip de a avea amintiri sau de a privi filmările altora.

Alte clipuri 360:

Teoretic merge și ceva pornografie sau măcar un fel de video-chat 360:

Poate ai observat, uitându-te la clipuri, că dai multe clickuri și tragi mult de mouse. Aici sunt buni ochelarii, doar te uiți în direcția dorită și vezi ce-i acolo.

Da, știu că GoPro-ul nu merge bine în ultima vreme pe piață.