Bucureștiul este pe locul 6 mondial la timp petrecut în trafic

Există câteva metode de a exprima în cifre aglomerația din trafic. TomTom face un clasament bazat pe un așa numit nivel de ambuteiaj al traficului (congestie trafic, i se mai spune), iar Bucureștiul este al 6-lea oraș din lume ca timp pierdut în trafic. Al șaselea! Din lume!

Poziția aceasta ar trebui să ridice niște semnale mari de alarmă privind nepăsarea și incompetența autorităților în a lua măsuri pentru a rezolva această problemă. Măsuri există, ambuteiajele nu s-au inventat în București, sunt orașe mai mari și mai bogate unde au apărut aceste probleme pe vremea când la noi bulevardele erau goale, cum se întâmpla înainte de ’89, orașe care apoi le-au și rezolvat.

Vreau să îți arăt cum se poate reprezenta grafic această incompetență generală.

Cum calculează TomTom nivelul de congestie a traficului: ca timp suplimentar petrecut în trafic față de cât ar trebui să dureze o călătorie în condiții normale de deplasare. Dacă o călătorie ar dura 20 de minute fără trafic (de exemplu în weekend sau noaptea) și ea durează 30 de minute, atunci TomTom spune că există un nivel de 50% de timp suplimentar.

Iată clasamentul de la care pornim:

Observă vârfurile de dimineață și seară. La acea oră, timpul de deplasare prin București este aproape dublat din cauza ambuteiajelor.

Am luat primele 15 poziții din lista lor de 174 de orașe pentru a avea context, vezi mai jos pentru ce. Cei care știu un pic de geografie deja pot sesiza că ne aflăm într-o companie atipică în acel clasament, Bucureștiul fiind un oraș diferit de cele din jurul său. Unde sunt alte mari metropole aglomerate ale lumii? Păi Londra este pe 16, San Francisco pe 31, Paris pe 32, New York pe 39, Berlin pe 67, Boston pe 95, Madrid pe 104, Budapesta pe 108.

De ce spun că suntem într-o companie atipică? Pentru că Bucureștiul este un oraș mult mai mic decât celelalte din top 15, or mai puțini oameni înseamnă mai puține mașini personale, mai puține mașini de aprovizionare, mai puține călătorii în scop de muncă prin oraș șamd. Ar trebui să avem un trafic mult mai fluent decât acele metropole, dar nu avem.

Iată graficul comparativ al populației, în ordinea din top:

După cum poți vedea, Bucureștiul este cel mai mic oraș de acolo. Estimările oficiale sunt pe la 1,9 milioane locuitori în oraș, 2,2 milioane în zona urbană sau metropolitană (câteva localități din jur), iar toate datele sunt despre zonele urbane, deoarece naveta zilnică spre periferii și localități periferice este o sursă de ambuteiaje în trafic. Varșovia ar fi singurul oraș comparabil și este cu 5 puncte procentuale mai jos în clasament decât noi.

Cum este asta posibil? Cum de în orașe de 10, 13 sau chiar 20 de milioane de locuitori, cât toată populația României, stai mai puțin în trafic decât în București? Foarte simplu, motivele principale sunt:

• lucrări de infrastructură ce avansează în ritm lent și încurcă circulația prin șantierele lor.
• carosabil blocat de mașini parcate sau mașini pe “avarie”.
• blocarea intersecțiilor de către cei ce forțează galbenul sau chiar roșul la semafor.
• rețea insuficientă de transport în comun: metroul avansează greu, autobuzele nu au bandă proprie, bugetul nu permite întreținerea parcului auto, benzi de biciclete nu avem.
• sistem ineficient de management trafic și adaptarea semaforizării în timp real. Găsiți aici situația la zi a sistemului BTMS din capitală: de la lipsa oricărui semnal timp de mai multe luni, pentru că le tăiase cineva cablul, la doar o parte din intersecții monitorizate și acum la lipsa oamenilor în dispecerat.

Acum spune-mi, din cele de mai sus care ar putea fi rezolvate cu un management competent, cu amenzi sau măcar o supraveghere a traficului pentru ca mârlanii să stea în banca lor, cu eliminarea corupției ce cauzează pierderi de bani, întârzieri și lucrări proaste? Toate?

Am stat o săptămână în Barcelona în februarie și nu am văzut nici o mașină, nici măcar una, parcată pe trotuar sau pe stradă într-un loc nepermis. Nu am văzut nici o mașină, nici măcar una, forțând galbenul sau blocând vreo intersecție, în cele 30 de minute pe care le făceam pe jos dimineața și seara. Concluzionez că se poate.

Sunt și cauze ce nu pot fi schimbate pentru că țin de modul nostru de viață, mai exact de modul comunist în care a fost construit orașul, cu blocuri înalte și deci cartiere foarte aglomerate.

Iată graficul densității populației în aceleași orașe din top:

S-a schimbat doar totul, cum ar zice Apple. Nu sunt foarte sigur de toate cifrele de acolo, densitatea populației se poate calcula în diverse moduri, dar vă faceți o idee: Bucureștiul este unul dintre cele mai dense orașe din lume. Pe aceeași suprafață de pământ unde în alte orașe s-ar face 2-3 case sau poate un bloc cu 3 etaje, în București s-a făcut un bloc cu 10 etaje și deci mult mai mulți oameni ce locuiesc pe aceeași amprentă de sol.

Putem totuși să ne întrebăm de ce crește atât de greu Bucureștiul. Iată o comparație cu orașe similare ca număr de locuitori din Europa:

Orașe comparabile cu al nostru au o suprafață mult mai mare, adică densitate mai mică, străzi mai lungi, trafic mai bine distribuit. Iar de zona metropolitană a acestora nici nu mai zic, sunt cazuri în care navetiștii vin de la 60-100 de kilometri distanță pentru că au la dispoziție autostrăzi și trenuri rapide sau metrouri lungi.

Mai sunt și alte tipuri de orașe, precum Barcelona sau Paris, care au o suprafață oficială mai mică decât a noastră la o populație comparabilă. Cu toate acestea, sunt mult mai jos în topul aglomerației în trafic, iar suprafețele metropolitane sunt imense, de ordinul unui județ sau chiar mai mult.

De ce nu se întinde și Bucureștiul? Limite naturale nu are, că suntem în mijlocul câmpiei, dar are limite birocratice ce pun piedici construcției de noi zone de case sau de orașe satelit mai mici, mai cochete:

• chestiunea cu terenul intravilane versus extravilane.
• lipsa infrastructurii: orașele mari au metrou ce ajunge departe în periferii, au autobuze, trenuri ușoare, trenuri regionale, autostrăzi sau drumuri ce pot susține fluxul de navetiști dimineața. De ce m-aș muta în Domnești, ca să pierd 2 ore din viață în fiecare zi la intersecția cu Șoseaua de Centură?
• tot felul de fabrici și combinate vechi, majoritatea abandonate, dar care nu sunt atrăgătoare ca priveliște, necesită decontaminarea zonei, nu-și asumă nimeni demolarea lor și extinderea suprafeței rezidențiale.
• concentrarea locurilor de muncă în anumite zone și a zonelor rezidențiale în partea opusă. Momentan se construiește în draci în zona Dimitrie Leonida, în sudul orasului, iar majoritatea locurilor de muncă sunt în nord, spre Pipera. Dacă ești din București, știi deja ce trafic este pe direcția Sud-Nord și ce-i în metrou pe magistrala M2 dimineață. Dacă nu ești din București, e greu de imaginat.

Citește cele de mai sus. Par de nerezolvat? E ceva ce n-ar putea fi îmbunătățit cu o strategie bine gândită de dezvoltare a orașului? Dar cine să o facă, Viorel Lis? Oprescu? Firea?