Orange Smart Home, episodul 2: cum funcționează senzorii, cât de utili sunt și ce scenarii poți configura

Au trecut vreo două săptămâni de când am instalat dispozitivele Orange Smart Home prin casă, așa că a venit vremea să vă spun niște concluzii despre ele și despre cum se integrează într-un sistem unitar. Am împărțit totul în diverse subcapitole, ca să fie mai ușor de citit în special după lansarea oficială, când produsele vor fi disponibile pe piață.

Sistemele Smart Home sunt o îmbinare de soluții de securitate și de confort/automatizare a locuinței, iar cel Orange nu face excepție. Începi să te simți ușor ca-n Star Trek atunci când lucrurile încep să se întâmple automat în jurul tău. Site-ul oficial este orange.ro/smarthome, iar prețurile încă nu sunt cunoscute.

FUNCȚIONARE ȘI UTILITATE

Dispozitivele funcționează excelent, mai bine decât mă așteptam. Detectează fără reproș ceea ce trebuie să detecteze, nu dau alarme false (nici pozitive și nici negative), nu pierd conexiunea cu unitatea centrală. Integrarea lor într-un singur sistem așa cum a fost făcută de cei de la Orange, este o soluție funcțională, chiar dacă uneori nu foarte intuitivă, dar în mare n-am avut probleme. În mare măsură, sistemul este de tip fire-and-forget, adică îl configurezi și apoi funcționează destul de bine fără intervenția ta ulterioară.

Asta în mare. Iată în particular pentru fiecare cum funcționează:

Senzorul de inundație – acesta se montează acolo unde te aștepți la o inundație (bucătărie, baie, lângă mașina de spălat, sub vreun calorifer). Dacă-l miști de pe poziție, face un bip-bip puternic pentru a semnala acest lucru. Alarma de inundație sună imediat ce intră apă sub el; culmea, nu la fel de puternic ca atunci când îl miști, dar sună. În ambele situații primești email sau SMS, depinde cum setezi sistemul.

În mod evident, unul este foarte util la casa omului. O clipă de neatenție cu o chiuvetă, o defecțiune la mașina de spălat sau vreun calorifer și costurile pot fi imense. Parchet umflat, vecini nervoși, văruială refăcută. Eu aș pune un senzor în bucătărie, undeva sub chiuvetă, și în baie, pe traseul natural de scurgere al apei, ca să te avertizeze când se întâmplă ceva sau e cazul să dai cu mopul.

Senzorul de fum – se montează pe tavan în camerele unde ți-e teamă de un incendiu. Poate fi inclusiv în bucătărie (eu acolo l-am montat), nu se declanșează când gătești decât dacă faci o friptură cu adevărat… incendiară (serios, foarte mici șansele de alarmă falsă). Și acesta are o mică alarmă dacă-i schimbi poziția, iar alarma de incendiu este asurzitoare, e greu să stai lângă el atunci când sună.

Bănuiesc că nu trebuie să vă spun despre incendii și cât de ușor se produs. Zilele trecute, de exemplu, ne-am dat seama cum din mici gesturi de neatenție suportul de prosoape de hârtie din bucătărie ajunsese lângă plită, iar o tigaie mare de pe ea direcționa flacăra spre hârtie. O clipă de neatenție…

Camera video – deși nu-i vreo marcă celebră, funcționează bine, iar calitatea video (un 1280 x 720 în cea mai bună setare) este bună. Include și un microfon neașteptat de sensibil, prinde sunete și din cealaltă cameră. O surpriză și mai plăcută a fost puterea LED-ului cu infraroșu pentru vedere pe timp de noapte, acesta face o treabă chiar bună pe o distanță de 2-3 metri, ceea ce este lucru mare cu un singur LED. Iată mai jos câteva capturi din cameră, iar în clipul video de la final puteți vedea mai multe.

 

O cameră video este perfectă în orice locuință. Minim una, de fapt. În primul rând, face câte o înregistrare la fiecare alertă, așa că atunci când se deschide ușa vei avea și o înregistrare video cu cine a făcut-o. În plus, poți accesa camera de oriunde prin programele de Android sau iOS sau direct pe smarthome.orange.ro, site-ul de unde controlezi totul. Eram zilele trecute la coadă la supermarket și, de plictiseală, am intrat pe camera video de acasă, ocazie cu care am văzut pisica stând pe masă și încercând să desfacă o pungă cu pâine. Acum stă sub pat, de teamă.

Ca alt exemplu, am fost în weekend la munte și am lăsat sistemul setat pe “Vacanță”. Am primit pe rând notificările de ușă deschisă, detecție mișcare și ușă închisă, am intrat de pe telefon în sistem și am văzut pe camera video că sunt ai mei și au venit să hrănească pisicile. Știam că e totul bine înainte să mă sune ei să-mi spună asta.

Camera este utilă și în alte situații. Poți supraveghea o rudă bătrână montându-i o cameră undeva în casă. Poți să te uiți din concediu, de oriunde ai fi, la ce se întâmplă în casă. Poți supraveghea bona la lucru. Poți să primești o alertă că a fost deschisă ușa de la intrare și apoi te poți uita pe cameră dacă a sosit cu bine, dacă-i însoțit șamd.

Priza inteligentă – un alt aparat care funcționează fără reproș. Se aprinde la ora la care-i spui să facă asta, se stinge și se aprinde la o simplă comandă din telefon sau din interfața web, luminează în funcție de curentul care trece prin ea și-ți arată în interfață consumul din acel moment.

Priza este principalul aparat pentru partea de confort adusă de Smart Home. Restul le poți considera pentru securitate, dar priza este cea care poate activa și dezactiva aparate la anumite ore sau în funcție de alte dispozitive, așa că merită instalate mai multe. În plus, faptul că o poți închide și deschide de la distanță te poate ajuta în multe situații, de exemplu poți aprinde vreun sistem de încălzire cu o oră înainte să ajungi acasă.

Detectorul de uși sau ferestre deschise – un sistem clasic de securitate, dar integrat în acest sistem. Eu l-am pus pe ușa de intrare și primesc o alertă la deschiderea și închiderea ei. Poți combina asta cu celelalte dispozitive pentru tot felul de scenarii mișto.

Detectorul de mișcare cu senzor de lumină și temperatură – aceasta poate fi parte și din securitate, dar și din confort. Partea de securitate e clară, îți dă o alertă că ceva a mișcat într-o casă goală, dar pe partea de confort îl poți combina în diverse scenarii de genul “aprinde veioza dacă detectezi mișcare noaptea, că poate mă duc la baie”.

Le-am filmat pe câteva în acțiune, iată-le mai jos:

CONECTIVITATE

Sunt două metode mari și late de a te conecta la sistemul Smart Home prin Internet: din orice browser mergând pe smarthome.orange.ro, unde te loghezi cu contul tău și vei intra în unitatea centrală, sau prin aplicațiile de Android și iOS disponibile.

Mie mi-a plăcut mai mult interfața web pentru că este disponibilă în română. Aplicația de Android este în engleză și n-am găsit cum se trece pe română, dar poate se rezolvă până la lansarea oficială. preia automat limba utilizată în telefon, așa că dacă ai telefonul setat în română, și aplicația va fi în română.

Update 3 februarie: dacă ai instalată aplicația, apare o opțiune de push notifications în meniul de configurare al unității de comandă, și poți primi notificări direct în telefon.

Tabloul de control este destul de bine făcut. Poți modifica imediat modurile principale de lucru (Acasă, Plecat, Noapte și Concediu) și asta e tot ce ai de făcut într-un sistem deja configurat. De exemplu în mod uzual pe Plecat și Concediu se activează senzorul de mișcare și cel de ușă deschisă, pe când pe Acasă acestea nu ar fi foarte utile, că e clar că te miști prin casă sau deschizi uși.

Dispozitivele le poți vedea grupate după tipul lor sau după camera în care sunt instalate. Odată ce le-ai conectat în sistem, le poți introduce în diverse scenarii, vă zic mai jos despre ele. Odată făcute și scenariile, chiar nu-ți mai rămâne altceva de făcut decât să umbli la acele 4 moduri de funcționare în funcție de situație.

Aplicația de Android face fix același lucru, zici că-i interfața web pusă într-o aplicație.

Tot ce ai nevoie pentru acces este de o conexiune la Internet. Nu trebuie să setezi porturi, nu trebuie să faci nimic special, doar să conectezi unitatea de comandă Smart Home la routerul casei. Accesul se face pe bază de user și parolă prin site-ul Orange, care gestionează aspectele legate de conexiune.

Pentru a beneficia de conectivitate avansată, puteți instala și o cartelă SIM Orange în unitatea de comandă. Astfel, dacă hoții vă taie cablul de Internet înainte să intre în casă, veți primi în continuare alerte și imagini prin rețeaua mobilă, că pe aia nu o poate tăia nimeni (desigur, trebuie să aveți un UPS pe unitate de control, în caz că vă pot întrerupe curentul din afara casei).

O singură observație: eu folosesc Chrome pentru conectare și totul funcționează bine. Pentru a accesa camera video direct pe IP-ul ei vei avea nevoie și de Internet Explorer într-un singur caz, cel de activare a detecției de mișcare, deoarece zonele de detecție se reglează prin ceva controale ActiveX, ca la multe alte camere video de pe piață.

Alertele vin momentan pe email, iar aici mi-ar fi plăcut să pot configura mesajele sau măcar să fie mai bine formatate (cele de la scenarii sunt). Nu contează așa mult asta, se poate schimba totul până la ieșirea din “beta”, iar tu cu câteva setări bune în Gmail te poți asigura că vei vedea întotdeauna aceste mesaje (prioritate mare, intrare în Primary Inbox etc). Update 3 feb: după cum am completat mai sus, au activat și notificările push în telefon, direct din aplicația de Android, chestiune foarte importantă și utilă.

DESIGN

O întrebare bună este în ce măsură vă strică aceste dispozitive aspectul casei. În fond, o faci mai deșteaptă, dar nu trebuie să arate ca un atelier mecanic, ci ca o casă.

Aici nu-i nimic rău de raportat. În primul rând, toți senzorii se conectează wireless la unitatea centrală prin tehnologia z-wave, care-i tot un soi de comunicație wireless gândită, ca viteze și putere, special pentru astfel de dispozitive. Nu știu care este puterea rețelei, dar într-un apartament de 3 camere nu am avut probleme cu nici un dispozitiv. Mai mult, am înțeles că unele dintre ele sunt repetoare automate z-wave, transmițând mai departe semnalul de la alte dispozitive îndepărtate spre unitatea centrală.

Bateria cu care funcționează ține multă vreme, luni întregi, așa că nu ai de tras nici cabluri de alimentare și nici de date.

Camera video este singura care are nevoie de alimentare pe cablu, că pentru date o poți conecta eventual la rețeaua wireless a casei (wireless normal, nu z-wave). Aici apare un mic inconvenient, că trebuie să-i duci cablul la o priză și probabil să-l și prelungești, dar așa sunt camerele video.

Ca aspect, senzorii Fibaro au unul plăcut:

Detectorul de inundație – este rontunjit, alb, discret, se potrivește bine în orice baie sau bucătărie. Faptul că-i rotunjit este un avantaj, dacă-l calci din greșeală cu picioarele goale ai mai multe șanse să nu te doară sau chiar să-l arunci într-o parte.

Detectorul de fum – aspect la fel de plăcut, chiar elegant cu acel grilaj argintiu de pe lateral. Se potrivește bine pe orice tavan de culoare deschisă și, de fapt, este mai mic decât majoritatea detectoarelor de fum uzuale, deși integrează și o sirenă puternică.

Detectorul de uși deschise – după un timp, uiți că există. Este alb strălucitor și deci observabil pe uși de alte culori, dar cum se montează mereu sus, lângă toc, și este și mic, începi să nu-l mai observi după câteva zile.

Priza – este chiar frumoasă, având în vedere că are acea zonă transparentă care luminează în diverse culori în funcție de curentul ce trece prin ea. Este ca un curcubeu de culori, dar fără a fi deranjantă.

Camera video – camera este mică, dar ce nu-mi place la ea este că are fața în două culori, alb și negru, iar acea bucată neagră face un contrast cu restul peretelui. Aș fi preferat să fie în întregime albă camera, dar asta este.

Detectorul de mișcare – acesta e un pic ciudat, v-am mai spus că-i zic “ochiul lui Sauron”. Arată ca un ochi, este alb și sferic și se introduce în suportul său exact ca un ochi fals. Asta nu contează așa mult, dar se aprinde în mai multe culori exact în formă de ochi. Nu-i deranjant, doar “special”, având în vedere că aproape toate detectoarele de mișcare de pe piață sunt albe și poate cu un mic LED abia vizibil. Nu și aici, uneori mă detectează pe mine, se aprinde verde și sperie pisica; o găsesc după o oră uitându-se insistent la senzor.

Pe total, însă, dispozitivele nu sunt deranjante ca aspect, sunt mai mici decât mă așteptam și se pot integra ușor în orice casă.

SCENARII

Aici stă frumusețea unui sistem Smart Home, în modul în care poate fi configurat pentru a-ți oferi securitate și automatizări în casă.

Configurarea scenariilor este simplă, se face din interfața web în câțiva pași:

1. alegi ce declanșează scenariul (deschiderea ușii, detecție fumului, o anumită oră, lumină sub un anumit nivel)
2. alegi ce se întâmplă după declanșare (pornește priza, de exemplu) și eventual după un alt interval de timp
3. alegi alte detalii (cine este alertat, cum, în care dintre cele 4 moduri de funcționare este valabil scenariul șamd)

E destul de simplu, iar wizard-ul de făcut scenarii te conduce intuitiv prin acești pași.

Ce fel de scenarii poți gândi? În primul rând, cu dispozitivele din kit (câte un senzor din fiecare tip) ești mai degrabă asigurat pe partea de securitate și primești alerte imediat ce se întâmplă ceva. Dacă vrei și automatizări și confort, ai nevoie de cât mai multe prize inteligente cu care vei putea porni sau opri aparatele conectate la ele.

Iată tot felul de scenarii închipuite de mine:

Pornești aparatul de cafea în fiecare dimineață la ora 7:20, ca să o găsești deja făcută în filtru sau espressorul pornit. Scenariul va fi activ doar în modurile Acasă și Noapte, nu și pe Plecat și Concediu, când nu ești acolo.

Pornești aparatul de cafea atunci când senzorul de mișcare detectează că te-ai trezit și ai ieșit pe hol sau ai intrat în baie. Poate nu te trezești la aceeași oră mereu, nu?

Vrei o casă încălzită? Poți face un scenariu în care, atunci când termometrul din senzorul de fum scade sub 19 grade, se comandă aprinderea prizei la care ai conectat un calorifer electric. O poți închide după 30 de minute sau o poți închide când temperatura ajunge la 22 de grade, să zicem.

Vrei să se aprindă automat lumina atunci când intri pe ușă? Nimic mai simplu, conectează o veioză sau o altă lampă de priză la o priză inteligentă și fă-o să se aprindă când se declanșează pe deschis senzorul de ușă. O poți face să se stingă automat după 15 secunde, că între timp aprinzi tu luminile prin casă.

Pune niște corpuri de iluminat direct la priză și comandă aprinderea lor atunci când se detectează mișcare prin casă. Astfel și camera video va surprinde imagini mai bune, iar tu vei intra din telefon la primirea alertei de declanșare a scenariului și vei vedea rapid imagini de calitate. Configurează scenariul doar pentru modurile Plecat și Concediu.

Vrei să simulezi că e cineva acasă? Configurează aprinderea și stingerea diverselor prize de prin casă la diverse ore și intervale de timp, conectează niște veioze la ele și fă-l să meargă doar în modul Concediu.

Te duci noaptea la baie? Poți face un scenariu care să se declanșeze când senzorul de mișcare detectează mișcare prin casă, când senzorul de lumină spune că este în beznă, iar acțiunea va fi aprinderea vreunei veioze în ce cameră vrei tu, suficient cât să arunce lumină fără a te deranja la ochi când abia îî ții deschiși. Configurează-l doar pentru modul Noapte și fără să alerteze pe nimeni, că nu e cazul.

Uneori mi-e milă de pisici că le lăsăm acasă câteva zile singure, iar noaptea se face beznă în multe camere. Știu că ele văd binișor chiar și atunci, dar nu le-ar strica o mică lumină de veghe care să se aprindă automat la ora 19 și să se stingă la 7 dimineața, în modul Concediu.

Poți porni cu întârziere anumite aparate. De exemplu vrei să pui rufe la spălat, dar nu vrei să rămână ude în mașină până la orele serii, când te întorci. Nu-i nimic, pune-le în mașină, reglează programul și activezi mașina de spălat cu o priză inteligentă și un scenariu care spune “în data de azi, pornește priza la ora 16”. Tu vii la 18, exact când se termină programul de spălat. Te poți uita pe telefon, când priza indică un consum infim înseamnă că mașina a terminat programul și o poți închide de la distanță.

În plus, poți face unele lucruri ce nu sunt musai scenarii, că le faci “manual”. De exemplu să zicem că le montezi în casa unor bătrâni și vezi că ușa de la intrare s-a deschis și închis în succesiune rapidă acum 3 ore, semn că a plecat cineva de acasă, dar de atunci nu s-a întors. Poate ar fi cazul să-i suni pe mobil și să verifici că sunt bine. La fel și pentru copii, poți vedea ușor că au sosit acasă de la școală, la ce oră și eventual te uiți și pe camere ca să vezi ce fac.

După cum vedeți, majoritatea scenariilor la care mă pot gândi eu folosesc senzorii pentru a detecta o situație și prizele inteligente pentru a răspunde cu o acțiune. Poți face și combinații de senzori între ei, de exemplu dacă se deschide ușa să se activeze senzorul de mișcare, iar dacă este detectată mișcare să fii avertizat, dar în practică nu văd de ce n-ai ține de la început ambii senzori activi.

Prin urmare, singura limitare reală este că depinzi de prize și de ce aparate poți conecta la ele. Ar fi fost mișto să poți comanda luminile din tavan, dar asta e dificil cu orice sistem smart home, chiar și cele proiectate pe comandă și montate de specialiști au nevoie de relee și întrerupătoare comandate wireless sau pe alte fire, ceea ce oricum înseamnă ceva intervenții prin pereți sau tavan, adică o lucrare mai complicată. Dacă vrei să apeși un buton și să pornească iluminatul ambiental, șemineul și să iasă televizorul singur din vreun dulap, e nevoie de și mai multe relee și motoare și sisteme mecanice. Alea sunt genul de sisteme care costă multe mii sau zeci de mii de euro.

Cel Orange este un sistem Smart Home pe care îl poate instala și configura și folosi oricine fără a avea nevoie de ajutor și doar cu un minim de cunoștințe tehnice (au și suport tehnic disponibil gratuit, un mare bonus față de alte soluții DIY de pe piață). Ți se cere să urmărești niște instrucțiuni clasice, iar cel mai complicat moment este când ți se cere să apeși de 3 ori rapid câte un buton pentru a înrola senzorii. Este un do-it-yourself simplu , dar de calitate, iar privindu-l astfel nu-i poți reproșa nimic important.

Dacă ați ajuns până aici, citiți și primul articol, cu instalarea lor, este la fel de lung! :P