Metrorex recunoaște că a mințit cu seninătate publicul

Mai știți când cei din Metrorex motivau eliminarea abonamentului de 62 de călătorii lunare (50 de lei) și păstrarea doar a celui nelimitat (70 de lei) prin faptul că așa au cerut călătorii, care s-au plâns că nu știu câte călătorii mai au din cele 62 sau că îi induce în eroare?

Iată exprimarea de atunci, extrasă din comunicatul de presă:

Abonamentul lunar cu 62 de calatorii se elimina ca urmare a numeroaselor nemultumiri exprimate de publicul calator.

Iată și un citat mai larg dintr-un document înaintat de Metrorex către Ministerul Transporturilor, prin care cereau aprobarea creșterii tarifelor:

Având în vedere numeroasele petiţii înregistrate la S.C. Metrorex S.A. în ultimii trei ani cu privire la Abonamentul lunar cu 62 de călătorii, precum şi petiţiile primite prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, prin care călătorii îşi exprimau nemulţumirile în ceea ce priveşte efectuarea numărului de călătorii în perioada de valabilitate a abonamentului (fie efectuarea integrală a numărului de călătorii înainte de expirarea perioadei de valabilitate de o lună a abonamentului, fie neefectuarea celor 62 de călătorii caz ce conduce la nemulţumirea călătorilor în ceea ce priveşte plata călătoriilor neutilizate), S.C. Metrorex S.A. a analizat petiţiile şi propune eliminarea acestui titlu de călătorie

Da? Bun.

Iată ce spune pe 9 februarie domnul Marin Aldea, director general interimar Metrorex:

Este adevărat că acest titlu de călătorie era foarte utilizat și benefic pentru călători și am analizat mult până să luăm decizia de a scoate din portofoliu cartela de 62 de călătorii. Decizia a fost pur economică.

Adică a fost o minciună crasă, spusă de managementul de atunci de la căldurica scaunului unei regii autonome ce ține de Ministerul Transporturilor. Ne-au mințit spunând că alți călători au cerut eliminarea acelui tip de abonament, în loc să spună un ceva mai clar “băi, avem nevoie de mai mulți bani, la contracte păguboase nu renunțăm, așa că vă fraierim pe voi să cumpărați abonamentele mai scumpe”

Declarațiile continuă cu o lungă scuză:

Este adevărat că acest titlu de călătorie era destul de utilizat. În jur de 35-40% dintre călători îl foloseau, deci un procentaj destul de mare, în detrimentul abonamentului lunar, care aproape dispăruse din paleta noastră de oferte — ajunsese la un procentaj de utilizare de 2-3%.
[…]
De asemenea, înainte de decizia de ajustare a titlurilor de călătorie am făcut o serie de analize. Astea nu se văd, pentru că nu ai cum să le spui și să le transmiți nici în presă, nici în comunicate.
[…]
Am reanalizat veniturile; ce venituri suplimentare putem aduce înainte de a modifica tarifele, ținând cont că subvenția alocată e o sumă fixă. După ce am făcut operațiunile acestea, am ajuns la o diferență care nu putea fi acoperită. Diferența asta însemna cam în jur de 40 de milioane de lei, în 2014. Deci, din variantele luate în calcul am constatat că pentru a nu scoate din uz cartela de 62 de călătorii ar fi trebuit să măresc prețul și la titlul ăsta și la abonament cu mai mult față de cât a fost modificat. Văzând cum stau lucrurile, a fost aleasă varianta aceasta, de eliminare a cartelei de 62 de călătorii, care nu a fost bine primită în rândul călătorilor, dar poate nici nu s-a înțeles că nu am avut altă soluție.

În final, la dezbaterea publică (pentru majorarea tarifelor la călătoriile cu metroul — n. r.), după ce am adus toate argumentele, nici măcar o abținere nu a fost. Toți au votat în unanimitate — de la ONG-uri, la sindicate. Și-au dat seama că nu aveam altă soluție. Nu are de unde să știe călătorul ce se întâmplă, dar trebuia să acoperim cheltuielile astea pentru materiale, piese, tot pentru siguranța călătorului, în definitiv.

Decizia a fost să scoatem cartela, iar abonamentul nu l-am mai mărit cu 10 lei, ci doar cu 5 lei. Soluția a funcționat din punct de vedere economic. Că au mai existat nemulțumiri…bănuiam că vor exista.

Am subliniat cu bold ce-i important. Pe scurt, fragmentele cu bold spun următoarele: “călătorul este prea tâmpit ca să-i spunem adevărul. N-are de unde să știe cum stau lucrurile astea economice, îl mințim că alții n-au fost de acord și facem tot ce vrem noi. You can’t handle the truth!“.

Ultimul paragraf cu bold este la fel de misterios. Din câte știu eu, abonamentul lunar a crescut de la 60 la 70 de lei în martie 2015, odată cu eliminarea celui de 62 de călătorii, deci unde a fost acea scumpire de doar 5 lei?

Sigur, putem da vina pe minciună pe Aurel Radu, directorul general Metrorex din acea perioadă. Pe Aurel Radu îl caută acum și DNA-ul pentru a da “vina” pe el în alte probleme. Cu un salariu lunar de 2-3000 de euro, Aurel Radu strânsese în cariera sa de bugetar 5 terenuri intravilane de peste 10.000 de mp în total, 2 spații comerciale, un apartament în centrul orașului, o casă de 250.000 de euro, împrumutase pe alții cu 600.000 de euro, deținea tablouri, bijuterii și ceasuri de peste 200.000 de euro șamd.

În același timp, să nu uităm că Marian Aldea, cel care declară cele de mai sus, era și atunci în managementul companiei, iar Cătălin Homor, care preluase șefia Metrorex după ce Aurel Radu a demisionat prin aprilie 2015, este acum șef la CNADNR. De ce Ministerul permite ca doi oameni care au mințit pe toată lumea și recunosc asta cu nonșalanță să conducă în continuare companii importante pentru țară, nu știu.

Te poți întreba, pe bună dreptate, cu ce altceva ne mai mint. Metroul acela chiar se va termina în 2018, sau “nu are călătorul de unde să știe ce se întâmplă” și să înțeleagă cum e cu șantierele, așa că să-i ascundem că termenul s-a amânat pe 2023? Autostrada aia o fi de demolat toată, dar se minte și acolo că nu este?

CUM FUNCȚIONEAZĂ METROREX

În pierdere. Ce, credeați că dacă transportă 175.000.000 de oameni pe an fac și bani? Nici pe departe!

Iată situația pentru 2015:

• venituri din transport călători: 216 milioane lei
• venituri din chirii, publicitate și alte surse: 27 de milioane lei
• subvenții de la stat: 438 milioane lei

Aproape două treimi din venitul Metrorex vin ca subvenție de la bugetul statului. În 2015 Metrorex a cheltuit 683 de milioane de lei, dar din vânzarea biletelor de metrou a încasat doar acei 216 milioane lei. În subvențiile de 438 de milioane lei se regăsesc subvențiile normale, dar și cele din compensarea cu 50% a biletelor speciale de studenți și pensionari și alte subvenții pentru investiții, pe scurt tot ce include bani primiți cadou de la stat deoarece Metrorex nu încasează suficient de la călători.

Pentru 2016 situația stă la fel de prost: Metrorex cere subvenții de 360 de milioane de lei, estimează cheltuieli de 775 milioane lei, iar diferența se va acoperi din vânzarea de bilete și din alte venituri (chiria de la covrigării, publicitate șamd), dar și alte subvenții speciale, precum compensarea acelor bilete reduse cu 50%.

Cum subvenția vine de la bugetul de stat, nu de la cel local (Primăria București varsă anual subvenții de aproximativ 200 milioane lei spre RADET și RATB, dar nu și spre Metrorex), sunt curios ce părere au cetățenii întregii țări despre faptul că ei plătesc metroul bucureștean.

E corect să punem problema așa? În fond, taxele plătite de mine la Sănătate sau Pensie se duc spre spitale și pensii din toată țara, nu de aici din București. Statul decide cum cheltuie bugetul și în ce zone și pentru beneficiul cărora orașe face autostrăzi, de exemplu, sau orice altă investiție.

În același timp, însă, metroul chiar este o chestiune ce privește mai ales bucureștenii. Așa cum RATB-ul, străzile, bulevardele și orice altceva ține de transport este administrat și plătit din bugetul primăriei, probabil că cinstit ar fi ca și Metrorex-ul tot de acolo să primească subvenții. Probabil că doar trenurile CFR-ului ar trebuie administrate la nivel statal, că vorbim de un sistem ce trebuie conectat și gândit la acea scară, dar orice altceva ce înseamnă transporturi, nu.

Primăria București nu are bani și pentru Metrorex. Primăria București nu are bani nici pentru RADET, cu datorii de miliarde acumulate acolo, nici de RATB, unde se canibalizează autobuze pentru a le repara pe altele, iar parcul auto a fost redus cam la jumătate. Primăria București nu are bani de nimic, din varii motive.

Cât ar trebui să coste o călătorie cu metroul pentru a nu mai fi nevoie de subvenții? Păi din calcul iese cam 4,42 lei, hai să zicem 1 euro. O cartelă de 2 călătorii ar costa deci 2 euro (și un abonament lunar să zicem că ar fi 60 de euro), un preț sub cel din străinătate, unde de multe ori metroul este inferior ca aspect și confort, dar cu o rețea mult mai bine dezvoltată. Ar putea bucureștenii să plătească 1 euro/călătorie? Ar putea, dar s-ar băga rapid placa “întâi să avem salarii ca-n străinătate”, de parcă prețul trenurilor, mentenanța și restul cheltuielilor Metrorex ar fi mai mici din acest motiv. Plus că salarii ca-n străinătate ar avea atunci și angajații Metrorex, deci n-am mai vorbi de 1 euro/călătorie, ci ceva mai mult.

Sigur, discuția este doar teoretică, bună așa între noi. În practică, nici un guvern nu-și va asuma eliminarea subvențiilor și scumpirea călătoriilor pentru că ar pierde voturile oamenilor. Astfel de decizii sunt întotdeauna greu de luat când prima grijă este la propriul scaun călduț.

PE CE CHELTUIE METROREX BANII

Pentru 2016, Metrorex a estimat cheltuieli de 775,6 milioane de lei. Principalele direcții în care se vor duce banii sunt:

Dap, grosul se duce pe salarii, 324 de milioane, plus 23 de milioane de lei în bonusuri. Celelalte cheltuieli includ electricitatea, mentenanța materialului rulant la Alstom (în jur de 150 de milioane de lei pe an), pază, curățenie, piese de schimb șamd.

Salariul mediu lunar este de 5.028 lei, dar cred că acesta include taxele. Dacă este așa, rămân vreo 3.500 de lei în mână, în medie. Nu mă pronunț dacă-i mult sau puțin, îmi este imposibil să mă gândesc dacă-i un salariu corect pentru a munci în subteran toată ziua, în aerul de la metrou. Dar poate ar trebui să-i plătească mai bine pe cei de la IT, că în jumătate din timp site-ul oficial este căzut, și nici nu-mi trece prin cap să-l compar cu cel al Londrei sau al Barcelonei, care recent și-a actualizat aplicația de Android pentru a fi compatibilă și cu smartwatch-uri.

surse: Agerpres pentru interviu, Ministerul Transporturilor pentru buget 2016 și explicare necesitate scumpire abonament (DOC). via Cristina, mulțumesc!