Cifre despre transportul public din Londra și cu cât timp înainte trebuie făcută o strategie coerentă

“Bucurestiul avea in 2014 doar 9,86 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, fata de 23,21 mp/locuitor cat declarat Primaria Capitalei in 2012. Uniunea Europeana cerea sa avem minim 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor pana la finalul anului 2013.”

Este un citat dintr-un articol de pe Hotnews despre poluarea din București și ce-a făcut primăria (pe scurt, nimic). Stațiile de măsurare a calității aerului nu funcționează corespunzător, fiind lăsate în paragină. Practic, tot ce v-am spus în marele articol despre poluare și riscurile ei rămâne adevărat.

Acum apare o problemă suplimentară, lipsa spațiului verde adevărat a dus la apariția noroiului prin oraș, deci scene precum mai jos se pot vedea cam peste tot.

Prin comparație, citeam un raport englezesc despre transportul din Londra. Raportul, 277 de pagini de cifre concrete, grafice și concluzii trase după ani de studiu, este făcut chiar de Transports for London, agenția ce gestionează traficul în capitala Marii Britanii.

Concluzia pe care o trag eu din acest raport este că modificările în obiceiurile de transport ale cetățenilor sunt lente și de aceea acțiuni trebuie luate din timp, anticipând acum probleme ce vor apărea peste 10-15 ani. Dacă așteptăm până atunci, dacă luăm măsurile în al 12-lea ceas, va fi prea târziu; probabil vom mai rămâne încă 10 ani după aceea blocați în trafic, tușind de la noxe și negăsind locuri de parcare.

Populația Londrei este de 8,6 milioane în acest moment (e mult? abia acum a crescut din nou la nivelul din 1939) și creșterea este constantă, se așteaptă 10,4 milioane de locuitori în 2041. Aceste milioane de oameni fac zilnic 26,6 milioane de călătorii prin oraș (de exemplu de acasă până la muncă, apoi de la muncă până la un restaurant, apoi de acolo acasă – 3 călătorii).

Modificarea obiceiurilor de transport poate părea mică: din 2000 și până astăzi, cu doar 11% s-a micșorat rata de utilizare a mașinii personale în favoarea transportului public, a bicicletelor sau a mersului pe jos, însă cifra de 11% este una foarte mare pentru un oraș de asemenea dimensiuni, spune raportul TfL, și englezii sunt tare mândri de ea, considerând că sunt pe drumul cel bun.

Acum gândiți-vă ce multitudine de măsuri au luat acolo: taxă mare pentru intrarea în centrul orașului (12 lire / 72 de lei pe zi), încurajarea ciclismului prin benzi speciale în aproape întreg orasul, metrou cu 11 linii și 270 de stații, plus o super-linie în executare, trenuri pentru navetiști ce aduc oamenii până în centrul orașului de la distanțe de chiar și 100 de km de Londra, 673 de rute pe care operează 8000 de autobuze, transport pe Tamisa și altele. Dincolo de mijloacele de transport, gândiți-vă la strategia folosită: tot felul de zone și planuri tarifare diferite, avantaje pentru abonați, cea mai mare rețea de terminale de plăti contactless operată de o companie șamd. Poți plăti până și cu Apple Pay.

Revenind la cifre concrete, TfL știe că utilizarea metroului a crescut cu 19,8% din 2008 și până acum. Pentru autobuze, creșterea a fost de 6,2% pentru numărul călătoriilor și 6% pentru kilometri parcurși de fiecare persoană. Creșteri asemănătoare sunt și pentru trenurile de suprafață și diverse linii speciale.

Numărul de călătorii făcute cu bicicleta a crescut cu 10,3% între 2013 și 2014 și cu 31,9% față de 2008.

Au statistici și despre mersul pe jos: 6,4 milioane de călătorii se fac zilnic pe jos, din acele 26,6 milioane, o creștere cu 9,3%, dar cum și populația a crescut în același ritm, concluzia este că nu s-a schimbat mare lucru privind acest obicei.

Vreți mai multe statistici? Traficul de dube de marfă a crescut cu 3,4% între 2008 și 2011, dar în particular între 2008 și 2011 a scăzut, probabil odată cu economia. Camioanele de marfă au circulat mai puțin cu 3,2% și există statistici diferite pentru zonele periferice și centrul orașului.

De ce ne-ar păsa de aceste statistici? Păi nu ne pasă. Vreau doar să vă arăt în ce detaliu studiază însă londonezii aceste lucruri atunci când fac strategia de transport și cum astfel de informații îi ajută să ia deciziile corecte privind dezvoltarea orașului. Ați văzut cum arată modificările, iei acum o măsură și peste 15 ani poți trage concluzii despre ea, deci ar fi bine să știi ce faci.

Credeți că Primăria București știe ce face? Credeți că măsoară în astfel de detaliu asemenea lucruri? Eu chiar mă întreb pe ce anume își bazează rapoartele ocazionale pe care le dau publicului.

De exemplu faptul că în RATB aproape toată lumea face blatul, iar cei cu abonamente nu validează pentru că nu au înțeles de ce ar face asta are o consecință clară: cei de la RATB habar n-am câți călători au cu adevărat zilnic. Dacă toată lumea ar taxa acele bilete sau abonamente electronice, s-ar putea trage concluzii despre numărul de călători, orele la care călătoresc, traseele respective, încărcarea fiecărui autobuz; ai putea vedea ce trebuie suplimentat, la ce ore și de ce.

Aceeași problemă este și la metrou. Metrorex știe câți oameni circulă pentru că știe câte cartele vinde, dar părerea mea este că habar nu are și cum circulă aceștia. La ce ore, de la ce stație și până unde, ce aglomerație incredibilă este la orele dimineții, că uneori aștepți trei metrouri până să ajungi la ușă șamd – toate acestea sunt informații pe care, zic eu, acele taxatoare verzi nu le pot furniza, că nu sunt conectate la vreo rețea deșteaptă.

În viitor, când se vor înlocui aparatele de taxat cu unele mai deștepte, poate că se vor face și astfel de statistici. Acum însă vedeți avantajul unui sistem care impune validarea biletului și la ieșire, nu doar la intrare, că afli unde coboară oamenii și cât a durat călătoria.

O altă cifră de la TfL: costul de operare este de 12 bani (de-ai noștri) per kilometru per pasager. Sunt curios cât o fi la noi acest cost. Compania TfL operează cu un profit de 35% pe care-l reinvestește integral în dezvoltare. RATB și Metrorex sunt pe pierdere.

Concentrându-ne un pic pe biciclete, situația în Londra, oraș unde există de multă vreme benzi pentru bicicliști și tot ce le trebuie, situația stă așa:

2% din călătorii sunt făcute cu bicicleta. Pentru aceste 2%, londonezii au împânzit orașul de piste, au pus semafoare, au făcut campanii de promovare șamd. Cifra este bună, că înseamnă vreo 600.000 de drumuri zilnice unde s-a renunțat la mașină și deci la poluarea produsă de ea.

Cifra cu adevărat impresionantă este cea a transportului public, cu 37%. Și stați să vedeți cum vor fi lucrurile după ce autobuzele vor fi înlocuite cu unele electrice, nepoluante. În total, 63% dintre drumuri se fac fără mașina personală.

surse: Hotnews și Transport for London (via Gizmodo)