Uscătorul de păr este nociv și cel mai mare neurochirurg se ghidează după știri false de pe net

Uneori simt nevoia să-i mulțumesc lui Dumnezeu că știu să citesc etichetele produselor și înțeleg niște noțiuni de bază despre aparatele din jurul nostru, deși, culmea, aceleași cunoștințe mă împiedică să fiu mare credincios, în cele din urmă.

Dacă n-aș înțelege ce scrie pe o banală etichetă de produs, aș vedea un reportaj ProTV și aș fi convins că voi muri în propria casă, ucis de electrocasnice și de routerul meu. Vă dați seama, însă, câte sute de mii de oameni văd un astfel de reportaj și rămân convinși de ceea ce s-a spus acolo?

Pentru că ProTV a rulat un reportaj intitulat “Expertii avertizeaza: suntem pusi in pericol de tehnologia din propria casa. Care este cel mai periculos obiect din locuinta”, cu interviuri cu un domn Costel Stanciu, șeful APC (Asociația pentru Protecția Consumatorilor – nu o confundați cu ANPC, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cei cu controalele) și Vlad Ciurea, profesor doctor neurochirurg.

Vă spun, după ce vedeți știrea nu vă veți mai usca niciodată cu foenul. Sigur, asta dacă n-ar fi o tâmpenie totală. Să luăm pe rând frazele, pornind de la principiul fizic că orice aparat electric generează în jurul său un câmp electromagnetic, iar unele aparate, precum cuptorul de microunde sau routerul, îl generează special pentru a-l proiecta la distanță, că de asta le-ai cumpărat. Câmpurile electromagnetice pot face rău celulelor biologice, dar numai când sunt scăpate de sub control. Cam ca orice altceva, nu?

“Expertii Asociatiei pentru Protectia Consumatorului, o organizatie neguvernamentala, sustin ca cel mai daunator aparat pe care il avem in casa ar fi cuptorul cu microunde. Acesta, spun ei, ne radiaza de fiecare data cand il pornim, cu unde electromagnetice. Adica o densitate de putere de 31 de wati pe metru patrat. Si asta in conditiile in care, un ordin al Ministerului Sanatatii arata ca pentru astfel de aparate densitatea de putere NU trebuie sa depaseasca 10 wati/mp.”

Este o femeie în reportaj care nu știu ce măsoară lângă un cuptor cu microunde, dar pe ecran îi apare 31 W. Habar n-am ce-i aia, pe bune. Cuptoarele au o incintă metalică prin care microundele nu pot trece, iar sticla de pe ușă este acoperită cu o plasă metalică ce are ochiurile așa dimensionate încât microundele nu pot trece nici pe acolo. E o fizică simplă pentru unde electromagnetice, la fel cum un elefant nu poate încăpea printr-o ușă de casă, microundele nu pot trece prin acea plasă, că sunt mai “mari”.

Testul este simplu, puneți un pahar de apă lângă cuptorul cu microunde, puneți un termometru în pahar și porniți cuptorul. Dacă ar scăpa așa multe microunde pe acolo, s-ar încălzi măcar puțin de tot și apa din pahar.

Apoi, articolul vorbește de 31 W/mp lângă cuptor, în timp ce Ministerul Sănătății impune maxim 10 W/mp. Asta înseamnă, in termeni neștiințifici, un fel de “cât de multă radiație cade pe fiecare metru pătrat de suprafață”. Limita o fi de 10 W/mp, dar trebuie precizat la ce distanță de sursa de radiație măsori asta, nu? Articolul de la ProTV nu spune nimic despre standard, iar ceva oficial de la M.S. nu am găsit, că așa e statul român, nu pune nimic online ușor de găsit, iar dacă pune probabil sunt PDF-uri scanate și neindexabile.

Cum determini câtă radiație (i-am zice degeaba densitate de flux electromagnetic, e prea lung) ai pe metru pătrat la o anumită distanță de o sursă? Simplu, iți închipui o sferă în jurul sursei, la distanța respectivă, și calculezi suprafața acelei sfere. Formula este 4 x pi x pătratul razei, că asta e suprafața unei sfere în funcție de raza ei. Consideri că sursa radiază identic în toate direcțiile, așa că împarți puterea radiată la suprafața sferei și afli cât pică pe fiecare metru pătrat.

De exemplu dacă ai un emițător de 80 Watti și vrei să afli radiația pe metru pătrat la o distanță de 3 metri de emițător, o sferă cu raza de 3 metri ar avea suprafața 4*pi*(3 la puterea a doua), adică 4*3,14*9, adică 113 metri pătrați. 80W/113mp ne dă 0,7 W/mp; atâta “pică” pe fiecare metru pătrat al peretelui sferei.

Dacă distanța la care calculăm este de doar un metru, atunci împărțim puterea emițătorului la 12,56 (4*pi) și aflăm cât pică pe fiecare metru pătrat. La 3 metri, împărțim la 113. La 10 metri, împărțim la 1256.

Cuptorul ăla are 31 W lângă el. La un metru distanță, are 2,46 W/mp, la trei metri are 0,27 W/mp, considerând că nu-i nici un perete în drum, care altfel atenuează foarte mult câmpul respectiv.

Personal nu știu ce-i cu acel cuptor de 31 W din reportaj, dar dacă stați la un metru de el vă iradiază la fel de mult ca și un telefon mobil (telefoanele emit cu între 1 și 2 W). Am bănuiala că nu folosiți cuptorul mai mult de un minut pe zi și nici nu-l purtați în buzunarul de la pantaloni, nu? Mie nu mi-e teamă de cuptoare!

“Pheonul, uscatorul pentru par iar este daunator, aparatul de ras electric. Toate aceste aparate electronice care spun producatorii ca ne usureaza viata ne afecteaza pe termen mediu. Pot aparea afectiuni ale sistemului cardiovascular, afectiuni ale sistemului nervos.”

Asta a spus Costel Stanciu, președinte APC.

Cum? Cum ne pune în pericol uscătorul de păr? Sau aparatul de ras electric? Ce îți fac ele, mai exact? Există vreun studiu sau concluziile au fost ghicite de o babă în mațe de bufniță ce băuse cafea? Îndrăznesc chiar să cred că lipsa uscătorului de păr poate face mai rău, că o sinuzită sau o meningită nu-i tocmai ușoară.

“Si in cazul sistemelor wireless Ministerul Sanatatii a stabilit ca limita nepericuloasa e tot de 10 wati pe mp. Ori din masuratori rezulta valori chiar si de doua ori mai mari.”

Și femeia cu aparatul măsoară din nou și obține 5, 7, 9 și chiar și 19 W/mp pe gadgetul ei. Faptul că routerul este pus sub o centrală telefonică și o priză pare să nu conteze pentru măsurători, dar ar trebui.

10 W/mp dintr-un router? Serios, 10 W/mp?!

Ați văzut deja din calculele anterioare că puterea pe metru pătrat este mult mai mică decât cea a emițătorului. Dacă ai 10 W/mp la un metru de router, atunci acesta ar trebui să emită 125 W în total, în cazul ideal.

Ce putere de emisie are un router? Mulți producători nu dau cifre, dar de exemplu TP-Link Archer C2, unul dintre cele mai vândute de pe piața noastră, are în specificații o putere maximă de 23 dBm în Europa și 30 dBm în SUA. dBm înseamnă decibeli raportați la miliwatt și e doar o altă metodă de a exprima puterea de tranmisie. Transformând în watt, rezultă că routerul are o putere maximă de 200 mW maxim permisă în Europa și de 1 W în SUA. (formula este “puterea în W = 1 mW * 10 la puterea dBm/10, adică 1 mW * 10 la puterea 23/10, în acest caz)

Să tragem o concluzie: routerul tău wireless emite mai slab decât telefonul tău mobil, ceea ce era lesne de ghicit, de altfel, că o rețea wifi duce câteva zeci de metri, dar telefonul bate și la câțiva kilometri. Router care să emită cu 10 sau cu 19 W? Poate în filmele SF!

S-ar putea construi astfel de routere, dar nu are nici un sens să emiți cu putere mare o rețea wireless pentru că dispozitivele care se conectează la ea nu pot emite cu aceeași putere. Degeaba rețeaua ta bate până la Ploiești și este recepționată de orice telefon sau laptop de până acolo, dacă acele dispozitive nu sunt suficient de puternice să trimită înapoi spre router date.

N-are mare sens să construiești routere wifi care să bată la distanțe mai mari decât pot face aparatele cu care dialoghează acestea. Ar fi o risipă de antene și hardware și curent electric.

“Daca vorbim 3 ore exista posibilitatea sa existe incalziri locale care pot fi periculoase. Dar ce se intampla daca vorbim 2 ani 3 ore pe zi la telefon nu poate sa ne spuna nimeni.”

Asta spune Constantin Beiu, cercetător la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Protectia Muncii “Alexandru Darabont” Bucuresti.

Cercetător! S-ar putea presupune că omul citește tot felul de buletine științifice și cercetări ale altora din străinătate, ca să fie la curent cu subiectul. S-ar putea presupune, măcar, că a observat că există de mulți ani oameni ce vorbesc câte 3 ore pe zi, chiar și mai mult, că-n unele meserii așa se întâmplă. Încă n-au murit.

Sigur, nu știe nimeni ce se va întâmpla după 20 de ani de vorbit câte 3 ori pe zi. Sau după 40 de ani de purtat telefonul în buzunar la pantaloni. Dar 2 ani câte 3 ore? Am trecut de mult de asta.

“Asta pentru ca la un simplu apel intensitatea campului electromagnetic poate sa creasca si de 2 mii de ori.”

Da, nu-i nimic în neregulă cu asta. Un telefon în standby comunică din când în când cu turnul un simplu mesaj “da, încă sunt aici” și turnul îi răspunde înapoi cu un “îhîm”. Când începe un apel, normal că avem de-a face cu câmpuri și semnale mult mai puternice, că sunt multe de transferat în ambele direcții. Vă sperie cifra 2000? Pare un număr mare? N-ar trebui, așa stau lucrurile în această tehnologie, ba chiar bine că în standby emite așa slab, că în standby stă majoritatea zilei telefonul.

Telefoanele sunt limitate ca emisie. Probabil ați mai auzit de SAR, rata specifică de absorbție, un indicator despre cât de supus este corpul nostru “radiației”. Se măsoară în W/kg, maxim este 1,6 în SUA și 2 în Europa, iar telefoanele actuale sunt în jurul valorii de 1 W/kg.

Și acum piesa de rezistență.

“S-a dovedit ca intre doua telefoane mobile s-a pus un ou pana cand acesta a fiert. Asa e si celula nervoasa, daca il punem intre doua telefoane mobile va suferi pur si simplu ca intr-un aparat electromagnetic”

Unu la mână, de ce ți-ai pune capul între două telefoane? Vorbești la două deodată?

Doi la mână, nu poți găti un ou între două telefoane. E imposibil. Știrea inițială care anunța așa ceva, prin 2006, a fost o glumă, iar inițiatorul ei a recunoscut asta. S-au făcut diverse experimente, că doar nu-i greu să pui un ou între două telefoane și să faci un apel și nici măcar nu s-a încălzit cu un grad, darămite să-l gătească.

Nu-i greu de ghicit că oul nu va fi afectat de telefoane. Un telefon emite 1-2 watti. Un ou de cât timp ar avea nevoie ca să se facă, vreo 4 minute în apă care fierbe? Un cuptor de microunde de 1000 de W n-ar putea face asta decât tot în câteva minute. Un telefon de o mie de ori mai slab n-ar putea să o facă nici într-un an, că oul acela se răcește mai repede decât îl încălzește câmpul electromagnetic în care se află.

Știți cine a zis aia cu oul pentru ProTV? Vlad Ciurea, profesor doctor neurochirurg! La un profesor doctor neurochirurg te duci ca la sfântul graal al medicinei creierului, ar trebui să fie omul care prin experiența, cercetările conduse și inteligența sa este o somitate în domeniul afecțiunilor sistemului nervos.

Ziarul Cotidianul îl numește pe acest om:

un geniu al neurochirurgiei, care şlefuieşte, cu ştiinţă şi artă, creierul uman, atinge substanţa cenuşie. Îşi iubeşte profesia cu pasiune. Cu patimă. A trudit ani în şir, a deschis porţi noi. A înfiinţat Departamentul de Cercetare în Neuroştiinţe al Spitalului Clinic “Bagdasar-Arseni”, a condus şi a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. A făcut-o cu acea curiozitate a exploratorului.

Faceți parte din „editorial board” al „Surgical Neurology”, SUA, „Springer Verlag”, Germania şi Viena, „Journal of Neurosurgical Sciences”, Italia, „Asian Journal of Neurosurgery”, Japonia, pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Sunteţi posesorul unor brevete de invenţii, autor a 23 de cărţi. Recent aţi lansat un excelent „Tratat de neurochirurgie” (volumul I), coordonat de dumneavoastră, în care amintiţi despre revoluţia totală din ultimii 30 de ani din domeniul diagnosticării leziunilor intracraniene şi intrarahidiene, despre noile metode de investigaţie neuroimagistice, despre actualităţi şi perspective.

Este cel mai bun neurochirurg al țării, un nume de seamă național și internațional. Și s-a dus la ProTV și a spus că un ou fierbe între două telefoane mobile! Că “S-A DOVEDIT!”. Cel mai bun neurochirurg al țării a văzut o glumă pe net, n-a știut că-i glumă și acum le spune altora că acest lucru “s-a dovedit”. Astfel de oameni sunt vedetele sistemului nostru medical.

Poate că acum vă spuneți “băi, la ce renume are ăla, o fi adevărat, poate chiar îți fierbe creierul!”. Luați un om, puneți-l între două telefoane și faceți un apel între ele. Lăsați-le o săptămână! Puteți contrazice apoi oricând cel mai bun profesor doctor neurochirurg al României.

Iată clipul video și articolul ProTV.

Două telefoane pot fierbe un ou, de fapt. Se poate face asta dacă, de exemplu, oul este într-un ibric cu apă care fierbe, iar telefoanele sunt puse pe lângă ibric. Sau în ibric, alături de ou, pe foc. Se poate.