De ce cred că acesta va fi secolul mașinilor electrice autonome

Secolul 20 a fost cel în care automobilele au devenit ceva uzual în lume. Dacă analizezi evoluția lor, au fost diverse modificări legate de confort, performanță și formă, dar în principiu lucrurile au rămas constante.

Sunt convins că la finalul secolului 21 lucrurile vor sta complet altfel. Acesta va fi secolul în care automobilele vor schimba complet propulsia de la motoare cu combustie la unele electrice și de la control manual la sisteme autonome de ghidare.

Da, mașinile electrice și autonome sunt viitorul transporturilor, zic eu.

La mașinile electrice sunt mult mai ușor de intuit avantajele, că deja le vedem pe străzi: zero poluare, combustibilul este nelimitat și gratuit, curentul electric este ieftin, sunt silențioase, sunt foarte rapide. Vă imaginați momentul când vom sta pe un bulevard intens circulat și tot ce vom auzi în jurul nostru va fi bâzâitul ușor al autovehiculelor cu motor electric? E greu acum să ne imaginăm o astfel de schimbare totală, dar sunt sigur că și pentru cei cu căruțe a fost greu să-și imagineze un viitor fără ele și străzi asfaltate.

Mașinile autonome sunt abia în primele stadii de dezvoltare. Avem cam toată tehnologia necesară lor:

• radare, lasere și camere video pentru a determina împrejurimile mașinii.
• hardware, software, comunicații și cloud pentru navigație, coordonare și orice altceva machine-to-machine.
• posibilitatea de a instala sisteme de ghidaj și semnalizare pe străzi.

nVidia a prezentat recent un SoC numit Drive PX2 făcut special pentru mașini automate. V-am tot spus că următoarea mare bătălie între fabricanții de hardware se va da în domeniul automotive, unde se vând milioane de unități și la prețuri mari, deci nu trebuie să reduci constant costurile și nici n-ai concurență de la diverși alți producători, că e un domeniu în care se cer niște certificări stricte și nu intră orice chinezărie pe piață.

Drive PX2 are 12 nuclee, iar puterea de calcul este echivalentul a 150 de Macbook-uri Pro, zice nVidia. Când a devenit “un macbook pro” o unitate de măsură? nVidia spune că poate procesa 12 camere video, lidare, radare și alți senzori suficient de rapid încât mașina să ia deciziile corecte chiar și la viteze mari. De astfel de hardware este nevoie și iată că îl avem.

Iată câteva avantaje ale mașînilor autonome, așa cum le văd eu:

• câștigi ore din viața ta înapoi. 40 de minute de navetă pe zi? 3 ore până la Galați? Totul se adună și este timp pe care-l poți petrece… la fel ca-n tren sau autocar, să zicem, citind o carte, jucându-te pe tabletă, urmărind Netflix la bordul mașinii, jucându-te cu copiii în spate, dormind șamd.
• trafic ordonat. majoritatea ambuteiajelor se produc dintr-un efect de acordeon pentru că viteza nu-i adaptată la diverse îngustări de drum sau probleme punctuale. Mașinile autonome ar discuta între ele chiar și la kilometri distanță și ar adapta viteza pentru a ajunge în modul cel mai eficient la destinație. Sau altă situație: conducând noi, lăsăm cam 50 cm – 100 cm spațiu față de mașina din față, chiar și în ambuteiaje. La o coloană de 50 de mașini pe un bulevard, asta înseamnă până la 50 de metri irosiți. Mașinile autonome s-ar putea apropia la centimetru una de alta, folosind senzorii de parcare, iar în cei 50 de metri câștigați astfel ar încăpea alte 10-15 mașini. Când se pune verde, toate mașinile s-ar putea pune în mișcare simultan, aproape ca un tren, nu cu o întârziere care-i încetinește pe cei tot mai îndepărtați.
• mai puține accidente. Știți cum poți raporta diverse probleme pe Waze? Mașinile autonome ar putea comunica între ele, astfel încât una ar putea face un broadcast de tipul “vedeți că la coordonata x.y s-a format niște polei pe banda 2 de pe sensul spre nord”, iar o mașină aflată cu 5 km mai în spate ar lua aminte și ar reduce viteza în acea porțiune. N-ar mai fi depășiri riscante, n-ar mai fi șoferi beți (doar pasageri beți) șamd.

Ce nu avem încă? Niște semnalizare specială pentru mașinării. Actualele semne rutiere sunt făcute pentru oameni. Pentru camere video și CPU-uri avem nevoie de tot felul de beacon-uri care să delimiteze benzile, care să indice cum arată o intersecție dinainte ca mașina să intre în ea, care să semnalizeze din timp lucrări sau modificări față de hărțile din cloud. Cineva va trebui să și întrețină acele hărți aproape în timp real. Avem tehnologia pentru asta, dar nu-i nimic pus în teren.

Problema principală este, zic eu, că mașinile autonome devin eficiente în trafic real abia când vor fi majoritare pe stradă. O mașină autonomă s-ar putea descurca și acum pe o autostradă, dar du-o într-o intersecție aglomerată unde nu mai merg semafoarele sau pe vreo străduță de cartier încă nedeszăpezită și nu se va descurca.

Nu se va descurca pentru că celelalte mașini din jurul ei nu sunt tot autonome. Oamenii vorbesc din flash-ul, din gesturi, lucrurile se fac la mica înțelegere; o mașină autonomă nu vorbește limba noastră.

Dacă toate mașinile implicate într-o situație neconvențională ar fi autonome, computerele lor ar discuta între ele și ar găsi cea mai bună rezolvare. S-ar stabili priorități și s-ar relua circulația.

Este o problemă clasică de masă critică. Primii utilizatori, the early adopters, vor duce greul până când vor fi suficient de mulți pentru a fi majoritari pe străzi, moment în care totul va decurge bine. Același lucru îl pățesc acum proprietarii de mașini electrice care trebuie să se descurce cumva într-o Românie fără stații de încărcare, pe când în țările vestice numărul lor tot mai mare a dus la creșterea facilităților oferite.

Cred că peste 30 de ani tendința aceasta va fi vizibilă pe străzi în jurul nostru. Nu știu cine va face trecerea întâi, poate că vor fi camioanele de marfă, poate autobuzele, poate taxiurile sau mașinile personale mici, “de oraș”, poate că din toate câte puțin, dar se va face întâi spre electric și apoi spre autonom. Peste 60 de ani mă aștept ca așa să arate situația pe șosele.