Șefii CNADNR și Metrorex au fost schimbați

Titlul este adevărat, dar înșelător: în practică, șeful Companiei de Drumuri a fost înlocuit cu șeful Metrorex. Oricum, e de bine.

Astăzi dimineață mă pregăteam să scriu (din nou) despre mârlănia din CNADNR și cum se declară senini nevinovați de executarea greșită a unui lot de autostradă Sibiu-Orăștie, acoperindu-se cu hârtii.

Poate că vă întrebați de ce tot insist cu acest subiect, în condițiile în care n-aș putea arăta pe hartă localitățile Cunța sau Săliște, între care se află acel lot problematic. Chiar nu contează unde este. Ce contează este că avem de-a face cu cel mai mare eșec în dezvoltarea infrastructurii de transporturi, italienii de la Impregilo au încasat deja 134 de milioane de euro pentru execuția unui lot unde nu au săpat suficient pentru fundație, nu au pus un întreg strat de rezistență, cel din pietre sparte, nu au făcut drenaje de apă, nu au turnat asfalt la grosimea necesară și cu gradul de compactare necesar.

Au încasat însă 90% din valoarea contractului, iar acea porțiune de autostradă s-a stricat la nici un an de la deschidere și trebuie refăcut. Asta este situația acolo. Ceva mai dezastruos a fost doar la Bechtel/Autostrada Transilvania, unde măcar respectiva firmă nu a muncit deloc. Acolo trebuie doar construit ceva, nu întâi demolat ceva prost făcut.

Fostul șef CNADNR, Narcis Neagu, se apăra cu seninătate spunând că statul nu a semnat încă recepția acelui lot, deci acesta aparține încă antreprenorului, care va trebui să-l refacă pe cheltuiala sa. Gata, asta e tot, situația e rezolvată, la mulți ani și Crăciun fericit, ura și la gară, e totul bine!

Omul uita și aspectele practice ale problemei, adică faptul că a plătit 134 de milioane de euro “ca primarul”, fără să controleze lucrările efectuate și rapoartele primite de la italieni. Beneficiarul proiectului, adică statul român prin CNADNR, putea să mai treacă din când în când pe la șantier ca să vadă că nu se pun pietre și nu se toarnă asfalt de calitate, dar scaunul de la birou e mai călduț.

Fostul șef nu ne spunea nici cum va repara acea firmă o problemă de zeci de milioane de euro. “Să se repare”. Bine, dar cum, cu ce bani? Că nu au nici ăia, se vor declara falimentari și gata, rămâne un drum în ruină. Cam aceasta este situația acolo, chestiunile cu adevărat importante nu le discută nimeni.

Ah, iar eu, dacă aș fi la putere, i-aș lua la puricat un pic pe cei de la Impregilo și le-aș ridica dreptul de a părăsi țara până nu se face o mică anchetă. Oamenii ăia au 134 de milioane de euro în cont, luate pe fraudă, e un caz cât se poate de serios.

Mă pregăteam să zic astea, dar șeful CNADNR tocmai a fost dat afară și în locul său a fost numit Cătălin Homor, până ieri șef interimar la Metrorex. Hai să-i acordăm un pic de încredere, deși nici Metrorex-ul nu este în vreo situație bună, operând în pierdere, susținuți de subvenții, iar recent un audit al Curții de Conturi le-a dat echivalentul unor palme. Raportul spune că n-a existat nici un motiv pentru eliminarea abonamentului de 62 de călătorii (în afară de lăcomie, desigur), că există toalete în dor 8 din cele 51 de stații, că motivul invocat pentru lipsa de aer condiționat în trenuri e o prostie și că există contracte de publicitate încheiate în mod îndoielnic.

Același raport mai spune și lucruri de bun simț, de exemplu că stațiile au nume ce confuzează turiștii. Izvor ar trebui să se cheme Palatul Parlamentului, Aviatorilor – Parc Herăstrău. În străinătate am văzut multe stații purtând numele intersecției de deasupra, un fel de Aurel Vlaicu redenumit în Barbu Văcărescu/Floreasca, ca să afli direct în ce zonă este acea stație.

În plus, mai adaug eu, dacă tot ne vrem oraș turistic, este nevoie de mai multe informații despre tipurile de cartele, de semnalizare mai bună a direcțiilor de mers (la Ștefan cel Mare niciodată nu sunt sigur că stau pe peronul bun) și a cum se face schimbul de tren la Eroilor, iar pe pe panourile cu ieșirile din stație eu aș adăuga mici simboluri ale punctelor de interes de deasupra. Degeaba mi se spun numele străzilor de la fiecare ieșire (mai ales că uneori toate ieșirile sunt pe același bulevard), dacă nu se adaugă și mici pictograme sau denumiri. Am ajuns o dată la Crângași și nu știam pe care dintre cele 5 ieșiri să o iau, că au fost incapabili să scrie pe vreun panou “Piața Crângași” lângă numele bulevardului. Un exemplu bun este la Universitate, unde în pasajul subteran scrie în dreptul ieșirilor ce-i acolo, teatru, muzeu, universitate șamd, dar ar fi și mai bine ca acestea să fie semnalizate încă de la peron, ca să știi pe ce parte o iei.