Se interzice activitatea firmelor în clădirile cu “bulină roșie”

O știre care a trecut un pic neobservată zilele trecute: conform unei legi recent aprobate, în clădirile încadrate în risc seismic de clasa 1 și 2 nu se va mai da autorizație de funcționare firmelor ce închiriază sau sunt proprietare ale spațiilor respective.

Proiectul de lege 444 modifică OUG 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor astfel:

2. La articolul 2, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (61 ), cu următorul cuprins: „(61 ) Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente.”

Ideea este să forțeze proprietarii să reconsolideze clădirile cu bulină roșie, aceștia neavând motiv să facă acest lucru atâta vreme cât de acolo fac bani. Ideea nu-i rea, dar în opinia mea nu este suficientă pentru a forța reconsolidarea clădirilor.

În plus, în teorie asta înseamnă că toate firmele ce-și desfășoară activitatea la parterul unor blocuri sau chiar și la alte etaje din zone precum Centru Vechi, Nicolae Bălcescu, Piața Romană, Bd Carol și multe alte zone din capitală trebuie să se mute.

În aceste zone găsim firmă lângă firmă. În Centrul Vechi știți deja ce este, iar aproape toate clădirile sunt cu bulină roșie; bucurați-vă cât puteți de zonă și rugați-vă să nu vă prindă acolo marele cutremur care, fără îndoială, va veni cândva, că nu scăpați. Pe restul bulevardelor parterurile sunt ocupate de buticuri, covrigării, haine, parfumuri, agenții de turism, centre xerox și multe alte afaceri. Nu mai au voie.

Asta în teorie. În practică e ceva mai dificil, pentru că legea nu este însoțită și de niște norme de aplicare care să spună cum trebuie dați afară respectivele firme de acolo: când le expiră chiria? De la 1 ianuarie? De la publicarea în Monitorul Oficial? Există o perioadă de grație?

Bănuiesc că deja orice firmă în cauză își caută un sediu. Fără autorizație de funcționare nu mai poți exista, riști amenzi și întreruperea forțată a activității, cu sigiliu pe ușă. Cei care acum urmau să închirieze spațiu într-o clădire cu bulină probabil că se opresc și caută altceva. Eu așa aș face.

Pe total, există riscul ca o grămadă de afaceri să sufere din acest motiv, iar reconsolidări să nu aibă loc oricum.

Puteți vedea clădirile cu risc seismic prin site-ul PMB.ro, meniul Servicii > Alte informații de interes public > Lista clădirilor expertizate tehnic în clase de risc seismic. Puteți vedea proiectul de lege pe site-ul Camerei Deputaților, acum fiind în proces de finalizare.

V-am mai spus, printre rânduri, că am stat trei ani cu Matilda într-o clădire cu bulină roșie. Blocul era superb, apartamentul la fel: coloane de marmură la intrarea în apartament, că era la parter și scara blocului arăta foarte bine la parter, tavane înalte la 4-5 metri, 4 camere, hol mare, curte interioară, era ideal și pentru firme și pentru locuit.

Valoarea de piață era mică, l-am vândut aproape pe nimic. Dacă ar fi fost reconsolidat, apartamentul s-ar fi vândut de 4-5 ori mai scump, adică spre 250.000 de euro, având în vedere că era într-o poziție centrală. Prin 2008 atât fuseseră prețurile chiar și pentru neconsolidate, dar asta e altă discuție.

De ce nu se consolida blocul? Pentru că trebuie ca toți proprietarii să fie de acord cu asta, iar reconsolidarea costă și trebuie să te muți vreo doi ani de acolo, că nu se poate trăi atât timp cât totul devine un șantier imens în care se montează alte grinzi de rezistență și se desfac toți pereții.

O parte dintre vecini trăiau în negare. Unul mai guraliv spunea că nu-i adevărat, blocul nu are de fapt bulină roșie, ci atunci când s-a făcut expertiza a fost o manevră, au vrut oamenii să fie încadrat așa cu gândul că-l va reconsolida primăria pe gratis. “Doamne, ce prost!“, îmi spuneam întotdeauna, mai ales după ce la un moment dat am intrat la subsol și am văzut cum tavanul subsolului este bombat în jos, ca o poliță subtire pe care ai pus o greutate mult prea mare.

Pe alți proprietari îi durea în fund de toată situația. Închiriaseră apartamentele către vreo trei cabinete de avocatură, altul era plecat în SUA permanent șamd. Vin bani buni din chirie, cum să reconsolidezi timp de doi ani? “Păi da, dar apoi vin bani buni tot restul vieții, nu până la cutremur!“, le puteai spune, dar nu le păsa.

Cei mai mulți însă nu aveau chef de complicații cu reconsolidarea. Majoritatea erau bătrâni care băgau celebra vorbă cu “eh și dacă vine cutremurul o să mor și gata, că și așa sunt bătrân“. Da mamaie, dar eu n-aș vrea să mor, eu sunt tânăr! N-aveai cu cine.

În plus, majoritatea bătrânilor nu voiau să se mute. “Unde să stau 2 ani?” Îți dă primăria apartament într-un bloc social! “Cine-mi mută mobila?” Costă 400 de lei mutarea asta, nu-i sfârșitul lumii! “Dacă fug ăia cu frigiderul meu și dacă nu am loc de toată mobila din 4-5 camere în apartamentul temporar de 2 camere?“Hai mamaie, că nu-ți ia nimeni frigiderul! “Cine știe cât durează de fapt lucrările?” OK, aici nu aveai ce să le zici, în România se întâmplă diverse lucruri dubioase.

O altă problemă mare era legată de costuri. Primăria are fonduri pentru reconsolidat clădiri cu risc seismic, dar bugetul ajunge pentru doar câteva clădiri în fiecare an și întâietate au mereu cele speciale, adică monumente, case memoriale sau palate vechi. Nu le poți reproșa alegerile, dar le poți reproșa că nu au buget mai mare.

Există un sistem prin care proprietarii pot face reconsolidarea și apoi achită în timp, prin rate, costurile. Costurile acestea sunt mari, a fost acum ceva vreme un reportaj pe la televizor și o femeie spunea că i-a fost reconsolidat blocul și are de plătit câte 500 de euro lunar, timp de 20 de ani. Am văzut și un anunț de vânzare apartament în care se spunea cam același lucru, că fusese reconsolidat și aveai de preluat o rată aproape la fel de mare precum dacă ai fi cumpărat un apartament într-un bloc nou. Pur și simplu nu pare rentabil.

Așadar, nu se întâmplă nimic. Sunt multe opreliști, puține soluții și nu poți forța oamenii. Trebuie să fie de acord toți locatarii, nu majoritatea. Dacă o babă nebună nu vrea să semneze de frică să nu-i fure cineva frigiderul când va fi mutată, întreg blocul rămâne neconsolidat.

Într-un fel, este o consecință a sistemului românesc de locuit la bloc, unde aproape toți locatarii sunt proprietari. Compară asta cu Germania și țări mai vestice, unde majoritatea locuiesc cu chirie și întreg blocul este al unei singure persoane. În acest al doilea caz, proprietarul are tot interesul să reconsolideze și să-și protejeze toate proprietățile.

Situația, însă, este cum este. Noua lege poate că va forța proprietarii de clădiri mici să le reconsolideze (sau să le vândă unora care au banii pentru reconsolidare) și poate Centrul Vechi are o șansă de supraviețuire. Blocurile de pe Magheru, Elisabeta, Carol, zona Romană și altele nu au însă cum să iasă din situația aceasta, e prea complicată.

Fotografiile de mai jos le-am făcut zilele trecute în Centrul Vechi. Mai jos din balconul de la etajul 1 rămăsese doar podeaua, iar bucăți din ea cad periodic în capul trecătorilor:

O clădire foarte frumoasă, observați ce model complex avea pe fațadă, lăsată neîntreținută pe strada Franceză. La parter e un restaurant, așa că de ce i-ar păsa cuiva de reconsolidare. Observați și cum a fost montat aerul condiționat, distrugând o fațadă pe care străinii se opreau și o fotografiau nu pentru că ar fi frumoasă, ci pentru a le arăta altora în ce stadiu de neglijare sunt lucrurile aici.

Mă întreg dacă aceste clădiri renovate de pe aceeași stradă au fost și reconsolidate, sau doar astupate găurile și trasă o vopsea nouă.