Ce trebuie făcut pentru salarii mai mari în social media

A apărut zilele trecute un studiu despre salariile oamenilor ce lucrează ca social media manageri și una dintre concluzii era că salariul mediu lunar a crescut de la 680 la 713 euro între 2013 și 2015. Există și un salariu maxim, unul dintre cei 213 respondenți a spus că ar câștiga 3400 de euro pe lună.

Asta cu salariul mare e irelevantă. În lipsa unei verificări care să confirme suma, o putem la fel de bine ignora și gata.

Discuția referitoare la salariul mediu este însă ceva mai mare. Puteți citi o opinie controversată pe Marketing 20, unde Alex Negrea a spus că el a cerut cândva 4.500 de euro/lună pentru un post tot în domeniu, și o discuție mai largă la Hoinaru și la Manafu; citiți și comentariile. Studiul poate fi văzut pe Refresh sau ceva mai extins ca prezentare pe Slideshare.

Nivelul salarial din România nu mă interesează ca valoare absolută, dar creșterea de doar 33 de euro în doi ani (4%) este foarte mică, mai ales că social media ca domeniu a crescut foarte mult în această perioadă, odată cu Facebook, Instagram și adopția smartphone-urilor, plus apariția a tot felul de rețele noi.

Salariile, însă, au stat pe loc. Probabil și de asta oamenii își schimbă foarte repede jobul de la o firmă la alta, că zici că de vreo două ori pe an se deschide perioadă de transferuri ca-n fotbal.

Și cum nimeni nu vine cu niște concluzii ale studiului, cu niște măsuri ce-ar trebui luate pentru a modifica ceea ce eu văd ca fiind o problemă, îmi permit eu unele. Iată niște sfaturi pentru cei ce “fac” social media pentru diverse companii:

1. Fiți întotdeauna la curent cu noutățile. Dacă Facebook schimbă înălțimea maximă a fotografiei tip portrait ce apare în news feed pentru linkuri, ar fi bine să știți din prima zi de acest lucru și să vă adaptați imediat la asta. Schimbări de algoritmi, modificări în rețele sociale, noi funcții, noi rețele – ar trebui să le știți din ziua Z și să arătați că știți asta celor de mai sus pentru a le dovedi că sunteți expert și meritați mai mult.

2. Învățați foarte bine orice ține de Analytics. Interpretarea datelor într-un mod precis și util (adică poți trage concluzii ce duc la creșterea business-ului) este foarte importantă și poate aduce mulți bani companiei cu un efort relativ scăzut. Fiți voi cei care interpretează datele, chit că vorbim doar de partea digitală sau doar de cea SM a digitalului.

3. Vă ocupați de interacțiunea social media ce ține de texte și fotografii, dar partea de advertising prin social media este externalizată către vreo altă agenție? De ce? Învață tu să faci și reclame și fii tu plătit pentru asta. FB Ads, Power Editor, AdWords, campanii, reguli, analiza lor, tips & tricks – se învață toate și nu durează mult. Treci de la Social Media la controlul operațiunilor digitale ale companiei.

4. Segmentarea și Remarketingul sunt unelte foarte potente. Dacă nu mă credeți, ascultați-l odată pe Ionuț Munteanu de la WebDigital, va fi cu siguranță un moment de “shut up and take my money”. Nu trebuie să o faceți pentru a crește veniturile companiei, deși un specialist în analytics și segmentare și remarketing poate face minuni pentru un magazin online, de exemplu. Făceți-o măcar pentru partea voastră de social media, segmentați publicul în funcție de interese și acțiuni, afișați-i mesaje sau reclame particularizate, creșteți engagementul acela prin astfel de metode astfel încâț, la final de an, să-i spuneți șefului “boss vezi că noi am crescut de 3 ori cât competitorii noștri în social media, poate-mi dai mai mult de 33 de euro la salariu anul viitor”.

Altfel spus, dacă salariile sunt mici, fă treptat trecerea spre un marketing digital, că doar nu vrei să scrii toată viața postări pentru Facebook cu pisici și “o zi bună să aveți”.

Eu am învățat toate acestea pentru blog. Încetul cu încetul, silit de împrejurări, dar mai mult de curiozitatea de a înțelege ce face o opțiune și ce pot afla din datele de trafic. Acum, dacă vreau, pot să afișez pe Facebook o reclamă doar acelor oameni care au citit vreun articol despre burgeri și să le zic “ți-a plăcut articolul ăla? Am mai scris unul, vino să-l citești!”, pot să văd câți dintre cei ce vin trimiși de site-ul X citesc mai mult de două articole, dau click pe un link afiliat sau comentează, mă uit cam la ce ore se accesează blogul preponderent de pe mobil, la ce rezoluție și cum.

Nu m-a silit nimic să învăț astea, dar acum mă descurc binișor cu AdWords și Facebook Ads, unde mai nou învârt totul direct din Power Editor. Practic, am ajuns să fac un fel de marketing digital pentru blog și doar timpul nu-mi permite să fiu și un “social media manager” mai bun, deși știu ce-ar trebui făcut. Specializarea în domeniul în care activezi, indiferent de domeniu, este sfântă.

O greșeală în această discuție este comparația cu salariile din alte țări. Evident, salariile în Marea Britanie sau SUA sunt mult mai mari, dar acolo șî cheltuielile sunt mai mari, că o chirie în Londra nu e cât în București. Iar o astfel de comparație, strict pe venituri versus cheltuieli, se poate face dacă ești dentist sau programator sau șofer de taxi, adică o muncă ușor comparabilă cu cea de aici.

În domeniul social media vorbim și de alte responsabilități, că acolo primești alte bugete pe mână și atunci e normal să fii mai bine plătit , eventual proporțional cu ele. E o discuție mult mai amplă, ține și de nivelul de trai al clienților, de bancarizare, de comerț online, de obiceiuri sociale șamd, prin urmare o comparație nu are sens.

Nu mă miră însă “scandalul” izbucnit, trăim într-o țară cu salarii mici și când unii aud de 4.500 euro/lună reacționează de parcă din portofelul lor s-ar plăti asta. Plus că e țara în care serviciile parcă nu au valoare, că nu sunt ceva palpabil, țara în care aproape nimeni nu ia și manopera în calcul și țara unde cercetarea și dezvoltarea pur și simplu parcă nu există atunci când se calculează un preț. Vă aduc aminte în acest sens de discuțiile nemuritoare de genul “haha, piesele dintr-un iPhone costă 110 dolari și nesimțiții îl vând cu 600 de dolari, ce mârlani”, de parcă toată dezvoltarea trecută și viitoare, marketingul, vânzătorii, service-ul și alte servicii nu trebuie și alea plătite de undeva; sau “o friptură costă 12 lei la alimentară, iar la restaurant mârlanii ăștia mi-o vând cu 35 de lei, deși doar o prăjesc un pic”, dacă vreți.

Soluția cea mai bună rămâne, după cum ziceam mai sus în cele 4 sfaturi, să te gândești cum poți obține tu mai mult, nu să mori de ciuda altora. Ca o idee, unul dintre șefii mei câștiga 25.000 de euro/lună și nu mi-a păsat de asta decât ca bârfă, la care am răspuns “Da? Bravo lui!” auzind-o, preocuparea mea fiind cât câștig eu și cum să câștig mai mult.