Reinventarea liftului

În goana după ce-i mai nou și mai modern, producătorii de lifturi au avut niște idei tare năstrușnice. Am găsit prin București două exemple ce dovedesc perfect că vechiul buton de apelare a liftului rămâne în continuare cea mai bună soluție, indiferent de ce alte mijloace de interacțiune cu aparatele am avea în rest.

ÃŽnainte de a trece la ele, trebuie să spun că pe mine mă enervează È™i lifturile acelea la care tu tastezi etajul la care vrei să ajungi È™i pe ecran îți apare liftul pe care urmează să-l iei. Mă enervează din mai multe motive, întâi pentru că eu întotdeauna uit să mă uit pe ecran. Apăs pe “8”, aud bip-bip-bip È™i imediat apoi îmi dau seama că nu m-am uitat pe ecran ca să aflu în care dintre lifturile A-F ar trebui să mă urc, aÈ™a că mai apăs o dată.

Acest sistem are însă un dezavantaj. Dacă un grup de 5 oameni intră în clădire și primul dintre ei apasă etajul dorit, ceilalți nu o vor mai face și ei; sunt împreună, poate au venit din pauza de masă, merg cu toții la același etaj. Vine alt grup de 5 oameni, primul dintre ei apasă un alt etaj, sistemul alocă același lift. Sistemul crede că sunt două persoane în total, dar de fapt sunt zece și se vor înghesui.

Ideea este ca fiecare persoană să apese butonul, chit că merg cu toții la același etaj, astfel încât sistemul să știe câți sunt în total și, dacă sunt prea mulți, să le mai cheme un lift. În practică, e o idee stupidă, mai ales în lobby-urile mici.

Acum, alea două lifturi de care vorbeam. Primul l-am găsit în Mega Mall, unde butonul normal a fost înlocuit cu unul capacitiv. În teorie e o idee bună, se elimină o componentă mecanică predispusă la stricare după 100.000 de apăsări cu una care n-are de ce să se strice. În practică, am apăsat pe butonul acela până mi s-a înroșit degetul pentru a-l chema, că senzorul capacitiv nu-mi sesiza apăsarea. Alte trei persoane în față mea abandonaseră deja, convinși că nu funcționează butonul.

Arată cam așa:

Al doilea lift e din clădirea Skanska din zona Dimitrie Pompeiu. E un touchscreen rezistiv È™i, din nou, pare o idee bună în teorie, că poate pui acolo numele firmelor. ÃŽn practica, nu încap toate etajele pe un singur ecran, aÈ™a că dacă vrei să mergi la nivelul 4 trebuie întâi să derulezi ecranul folosind săgeÈ›ile de scroll. Nu È™tiu dacă e tot “liftul lui Schindler”, dar ce avea un buton normal?

Ambele variante mai vin cu un dezavantaj de care nu-i pasă nimănui în România: sunt foarte greu de identificat și de apăsat de către persoanele nevăzătoare. Butoanele normale au cifre în Braille pe ele, acele punctulețe în relief pe care le simți cu degetele.