Pericolele de pe banda 1

În România nu se circulă pe banda 1. E banda pentru fraieri. Dacă mergi pe banda 1 practic recunoști că n-ai mașină, că nu știi să conduci, că vei fi întotdeauna cel depășit de alții mai rapizi, în timp ce persoana din dreapta îți aruncă o privire disprețuitoare ce spune “ia-ți mașină, #săracule, să vezi și tu cum e pe banda 2!”

Cel puțin așa cred unii, motiv pentru care circulă mereu pe banda 2 și, pe cei 10 kilometri din România unde există așa ceva (probabil o greșeală de proiectare, au mai făcut ăia o bandă în plus), pe banda 3. În practică, șoferii cu experiență, cei care le-au văzut pe toate și sunt prevăzători la volan, nu circulă pe banda 1 din simplul motiv că nu-i sigur acolo.

Banda 1 e banda gropilor. În plus, zona unde se termină asfaltul se erodează treptat și, întrucât majoritatea drumurilor n-au mai fost refăcute de pe vremea când Carpații erau dealuri, nu munți, apar tot felul de rupturi pe care le numim tot gropi. Pe banda 1 se adună praf, nisip și pietriș, iar noaptea căruțe. La ieșirea din București pe DN1, de exemplu, apar alte pericole, mașinile care ies de pe străzi lăturalnice direct în DN1 și fac asta ocupând cu botul jumătate din banda 1, iar când se înscriu ocupă și jumătate din banda 2 pentru a lua curba.

În oraș sunt alte pericole pe banda 1. Văd des borduri rupte care au ajuns în drum, desigur, pe banda 1, plus canale pe care constructorii sunt incapabili să le facă la nivel cu asfaltul. Pietonii acolo stau, așteptând să traverseze strada. Ți-e teamă să nu dărâmi vreun biciclist, te enervează proștii care opresc pe banda 1 pe avarie, mai face câte un autobuz stație și, deși are alveolă, oprește de fapt tot pe banda 1 șamd.

Apoi sunt cazuri ca mai jos, filmate de mine în seri consecutive când veneam de la Summer Well pe la 12 noaptea. Prima e pe DN1, unde văd ceva dubios în față, bag un claxon luminos și văd trei oameni mergând pe banda 1, pe DN1 în zona intersecției cu Aleea Privighetorilor, fix unde nu există iluminat public, cu o sticlă de ceva în mână. Eram pe banda 2 pentru că prima bandă are gropi, dar mai bine așa. A doua fază, a doua noapte, un prost stătea în curbă, unde nu-l puteai vedea, pe banda 1; așa se gândise el să traverseze un bulevard, în curbă. Este o altă intersecție unde nimeni nu circulă pe banda 1 pentru că poți găsi mașini oprite tot acolo, în curbă.

Așa e la noi. Cred că străinii care vin și conduc pe aici mulțumesc cerului la ieșirea din țară că n-au făcut vreun accident și că i-a ferit Dumnezeu de pericole prostești.

Pe mine mă enervează cei care merg pe banda 2 sau 3 pe bulevarde mari, gen Aviatorilor sau Kiseleff, și fac asta cu 40-50 la oră, deși zona e de viteză ceva mai mare. Treci, bă, pe banda 1, cum este de fapt obligatoriu prin lege! Dar apoi îmi aduc aminte că și eu, când circul pe banda 1, trebuie să fiu de trei ori mai atent la drum și mai prevăzător pentru pericole ce pot apărea de oriunde, așa că-l înțeleg. Uneori chiar nu-i vina șoferului, ci a sistemului care te-a format așa.

Cum se circulă în străinătate? Pe banda 1, evident. În Franța, pe o autostradă, a trecut unul din spatele meu pe banda 2 ca să mă depășească, s-a băgat la loc pe 1 după depășire și nici trei secunde mai târziu s-a băgat din nou pe banda 2 că mai era un camion de depășit. N-am înțeles atunci manevra, camionul era la 50 de metri în fața mea, ce rost are să te bagi între noi pentru fix trei secunde? Nu are sens, de fapt era un automatism format din ideea “am depășit și mă bag la loc pe banda 1, nu rămân pe 2”.

În Portugalia mergeam pe banda 2 din trei disponibile, pe o autostradă goală. De ce pe doi? Ca să am loc suficient și în stânga și în dreapta în caz de vreo problemă, mai ales că nu încurcam pe nimeni, că nu aveam nici o mașină în câmpul vizual. Apare din spate Poliția, cu vreo 40 km/h în plus față de mine, trece pe banda 2, aprinde girofarul și-mi face semn cu farurile, mă dau pe banda 1, ăla stinge rampa luminoasă și-și continuă drumul, că bănuiesc că patrula toată autostrada.