Cum a fost petrecerea de 4 iulie la Ambasada SUA

Iată un hot dog clasic american, ornat cu muștar Heinz și udat cu o bere Miller. Un hot-dog tradițional, dar care parcă are gust mult mai bun când îl mănânci pe sol american. Am fost invitat la Ambasada SUA pentru petrecerea de 4 iulie.

Invitația arată ca mai jos, cu o copertă frumoasă. Bănuiesc că ne-au studiat înainte și notele din școala generală, că nu intri așa ușor în ambasadă.

Și s-a făcut 2 iulie și ne-am dus acolo. De ce am sărbătorit #4iulie pe 2 iulie? Pentru că 4 iulie a fost sâmbătă, când românii sunt la nunți, iar americanii petrec probabil în familie. Pentru că e sâmbătă, personalul ambasadei a primit liber pe 3 iulie, ca să nu se piardă o zi liberă (nu-i rea ideea, nu? Și la noi Sf Maria pică sâmbătă pe 15 august, cum ar fi să primim vineri liber în schimb?), așa că iată-ne pe 2 iulie la ambasada SUA din zona Pipera.

Cum spuneam, nu intri așa oricum în ambasadă. Traficul rutier a fost închis de la o distanță considerabilă, așa că am ajuns acolo împreună cu un număr mare de alți oameni pentru a sta la linie la verificarea de securitate de la intrare. Afară, pe iarbă, cineva (adică nu știu dacă SRI-ul sau Secret Service-ul) montase o cameră video mobilă cu control de la distanță.

Mă așteptam să nu mă lase în interior cu telefonul mobil, dar mi l-au lăsat și am fotografiat cât am vrut eu. De fapt, în discursurile ulterioare ale gazdelor urma să fim chiar încurajați să folosim hashtag-ul #4iulie pentru fotografii, semn că nu degeaba SUA au inventat “social media” unde, de altfel, ambasada SUA la București face o treabă chiar bună pe Facebook.

Petrecerea s-a desfășurat în grădina ambasadei, pe gazonul dintre cele două clădiri de acolo, unde fusese amenajată o scenă mărișoară pentru formație și discursuri. De jur împrejur erau diverse corturi ale sponsorilor, plus ceva grătare pentru un picnic autentic (fără burgeri, din păcate – dezamăgirea serii având în vedere că speram să văd un burger făcut chiar de un american).

Cu sponsorii a fost cea mai mișto treabă, practic ei făcând petrecerea mult mai relaxată. Marile companii americane prezente în România au fost prezente și la ambasada SUA cu produsele lor. Jack Daniel’s, KFC, Skittles, Ford, Starbucks, McDonald’s, Subway, Coca-Cola, Pizza Hut, Domino’s Pizza, UPS, Brooks Brothers, apoi marile hoteluri ce aduseseră aici o parte din bucătăria lor, precum Sheraton (fostul Howard Johnson, încă în rebranding), Hilton, Radisson Blu și Marriott, cei din urmă făcând și uriașul tort al serii.

A fost un mic discurs de “bine ați venit” și apoi s-au cântat imnurile. Noi, românii, nu prea avem un ceremonial al imnurilor. Eu m-am oprit din băut un Miller și am ascultat imnul României și apoi al Statelor Unite, primul din respect pentru țara noastră, al doilea (cântat live de Paula Seling) din respect pentru gazde, dar mă uitam în jurul meu și numărul persoanelor care înghesuiau sandvișuri în gură sau râdeau în hohote discutând în grupurile lor micuțe era destul de mare; prin contrast, americanii prezenți s-au oprit și au ascultat imnurile, apoi au reluat discuțiile de unde le lăsaseră.

După imnuri a urmat un discurs al lui Dean Thompson, Chargé d’Affaires al ambasadei (și cel mai înalt reprezentant SUA aici, până când Hans Klemm, viitorul ambasador SUA în România, va fi oficial validat de Congres), apoi un discurs al președintelui Iohannis, apoi invitația la distracție. Momentul s-a încheiat apoteotic cu un show aviatic ținut de două avioane din grupul “Iacării Acrobatici”.

Necunoscând pe nimeni pe acolo (l-am mai întâlnit doar pe Răzvan Pascu, dintre bloggeri), am dat și noi niște ture pe la corturile sponsorilor, de parcă am fi explorat ce oferă un hotel all-inclusive. Am băut un Gentleman Jack (Single Barrel-ul “tocmai se terminase”) și apoi un Jack Daniel’s Tennessee Honey, proaspăt intrat pe piața noastră, am luat o cafea cu frișcă de la Starbucks, un cookie proaspăt de la Dawn – American Bakery (care a fost super bun, păcat că nu sunt prezenți și pe piață noastră), încă o bere Miller, iar undeva lângă grătare am mâncat niște coaste excelente, din acelea fragede și cu un gust superb de la marinata în care probabil au fost ținute, plus că puteai turna pe ele și un sos ce le complementa superb. Serios vorbind, noi facem grătare bune, dar tare am impresia că americanii ne-ar bate oricând într-o competiție de grătaragii. Țin minte niște emisiuni pe un post culinar cu un tip al cărui nume nu l-am reținut niciodată, un negru mare, care gătea niște chestii la grătar ce păreau atât de bune încât întotdeauna schimbam canalul salivând și chiar ofticat că la noi nu se ung aripioarele cu cine știe ce sos șamd.

Mai erau, cum vă spuneam, KFC, McDonald’s, Pizza Hut și Domino’s împărțind felii, hostese foarte înalte la Skittles. Ursus dădea bere și m-am simțit bine văzând și o marcă românească acolo, gata să fie încercată de atâția americani prezenți, deși tehnic vorbind și ei sunt deținuți de SAB-Miller. Cu Jerry’s Pizza nu prea am înțeles-o, credeam că sunt o marcă 100% românească; oare erau acolo doar pentru că servesc pizza americană? Dacă-i așa, pot fi mândri de reușită. Dacă nu voiai bere Miller sau Samuel Adams, puteai încerca un vin, aveau Kendall-Jackson, un vin din California pe care l-am văzut o dată și în Auchan la noi, la categoria “din import”.

Ford venise cu mai multe Mustang-uri, inclusiv cel nou, fiind prima oară când acesta este văzut în România. Ford are câteva zeci de comenzi pentru noua mașină, toate de la oameni care au comandat-o înainte să o și vadă. Acum că am văzut-o eu, pot să vă spun că au făcut o alegere foarte bună, Mustang-ul inspiră putere. Badass, acesta e cuvântul care l-ar caracteriza.

Pe lângă noul Mustang, mai erau și unele vechi aduse acolo. Mă uitam la un model 1966, superb ca și celelalte, și încercam să-mi imaginez oare ce mașini se produceau în Europa, ca să nu zic doar România, în același an.

Am văzut mai mulți politicieni și câțiva jurnaliști și analiști politici și reprezentanți ai unor ONG-uri. Nu-i mai enumăr acum, nu contează. Dintre vedete i-am remarcat pe Andi Moisescu, Andreea Esca și Lucian Mândruță, apoi erau prezenți și diverși CEO de la marile companii din România, plus ceva sportivi. Cel mai tare păreau că se distrează soldații americani, care după uniforme păreau să aparțină diverselor forțe prezente în România, probabil invitați aici de pe distrugătoare din Marea Neagră și de la baza de la Deveselu. U.S. Marines chiar păreau mari și împunători. Spre sfârșitul serii toți râdeau, mâncau din diversele produse americane de care probabil că nu au parte în misiunile lor și-și făceau selfie-uri pe scenă.

Am plecat pe la ora 22. Închei spunând că am fost foarte onorat de invitație și, dacă voi fi invitat și la anul, îi rog de pe acum să pregătească și niște burgeri. Aș face oricând un episod Turul Burgerilor la ambasada SUA.

Această fotografie este făcută de Dragoș Asaftei, mare maestru fotograf.