Cum vor arăta avioanele în 2050? Estimez o evoluție foarte lentă și poate o trecere spre avioane electrice

Pe CNN este o discuție despre cum va arăta aviația în 2050. O discuție bună, având în vedere că numărul de pasageri crește de la an la an, iar zona Asiei de Sud-Est devine cea mai aglomerată dpdv al traficului aerian.

Discuția în sine este mai interesantă prin două aspecte (se desfășoară prin Twitter și participă inclusiv un air travel blogger) decât prin concluziile ei, așa că nu e foarte edificatoare. Mi-a plăcut însă ideea ei.

De exemplu multe păreri vorbesc despre avioane mai mari, de peste 1000 de pasageri, asta însemnând costuri totale mai mici. La fel de mulți experți vorbesc fix de opusul lor, adică viitorul aviației stă în avioane mici și medii, cu consum redus, care sunt mult mai versatile pentru companiile aeriene. O problemă sau o întârziere cu un avion imens va afecta 2000 de pasageri, pe când în al doilea caz doar 300. În plus, mai multe avioane în flotă însemnă că ai mai multe posibilități de redirecționare și gestionare a cererii și ofertei.

Un exemplu în acest caz este Airbus A380, gigantul aerului, ajuns la 10 ani de la lansare. Situația stă prost pentru Airbus, care nu a mai înregistrat comenzi noi de A380, avionul este un succes doar pentru Emirates, iar articolul de pe SCMP face un rezumat bun al situației. Transportul aviatic crește, dar se pare că este foarte dificil să găsești atât de mulți pasageri are merg la aceeași oră către aceeași destinație.

În cifre, înainte de salonul aviatic de la Paris, Airbus avea 317 comenzi pentru A380, iar ei sperau la peste 2000 în acești ani. Nu știu dacă la Paris s-a comandat vreun A380, dar majoritatea comenzilor înregistrate de Airbus acolo au fost pentru avioane mai mici, cu fuselaj îngust (narrow-body) și pentru zboruri scurt curier (short-haul), precum A320Neo și A321 (din care Wizz Air intenționează să comande 110 bucăți, conform Forbes). Cum aceste avioane vor fi livrate în următorii 15 ani, poate și mai mult, putem trage concluzia că așa va arăta piața aviatică în 2030-2040, ba chiar și dincolo de acești ani, că avioanele noi au o durată lungă de viață în care investiția în ele urmează să fie recuperată.

Din acest motiv, cred că idei precum hidroavioane cu formă de tipul “flying wing” ce pot transporta 2000 de pasageri nu sunt realiste, având în vedere că pot ameriza numai în orașe de coastă. A380 tocmai vă spuneam că nu se dovedește atât de eficient în aceleași situații.

O previziune făcută însă de tot mai mulți experți în aviație este trecerea spre avioane electrice. Mișcarea ar fi extraordinară: combustibilul necesar unui avion costă foarte mult, pe când energia electrică, după cum vă spuneam cu altă ocazie, ar putea fi mult mai ieftină deoarece Soarele este nelimitat și gratuit, și ar elimina dependența de petrol, rafinarea și transportul acestuia spre aeroporturi, mai ales că acestea au destule locuri unde să pună panouri solare.

Kerosenul avioanelor, numit Jet-A1, costă 1,8 dolari americani pe galon în acest moment. Un calcul rapid spune că un Boeing 747 ce zboară de la Londra la New York consumă vreo 70 de tone, adică în jur de 32.000 de euro (o mulțime de conversii aici, nu?) pe cursă. Combustibilul se regăsește cam într-o treime din prețul unui bilet de avion, probabil mult mai mult pentru o companie low-cost.

Tehnologia motoarelor electrice o stăpânim destul de bine. Avem nevoie de ele pentru a împinge aerul spre coada avionului (cea mai bună explicație pentru cum stă un avion în aer este pe YouTube), iar ventilatoare știm să facem, inclusiv de putere mare. Cred că ar fi și ceva mai silențioase și mult mai eficiente, randamentul unui motor electric fiind mai mare decât al unui motor termic. Problema este la baterii, care sunt momentan foarte grele, ceea ce înseamnă că motoarele trebuie să fie mai mari și mai puternice, deci au nevoie de baterii și mai mari și tot așa într-un cerc vicios. Este nevoie de baterii mai bune, mai ușoare, mai eficiente, mai rapide la încărcare, dar până în 2050 poate că vor apărea unele.

În discuția de pe CNN, cineva amintește despre zboruri sub-orbitale, foarte rapide, care te pot duce în cealaltă parte a lumii în câteva ore. În opinia mea, 2050 este un orizont foarte optimist pentru așa ceva deoarece costurile accelerării până la așa viteze este foarte mare, iar siguranța avionului devine o chestiune mult mai complicată.

Asta cu zboruri sub-orbitale este o chestiune poate pentru 2115. Momentan nu mai avem nici măcar avioane super-sonice de pasageri, darămite hiper-sonice, iar însăși numărul mare de comenzi către Airbus și Boeing și faptul că acestea vor fi livrate pe parcursul a câtorva decenii oprește dezvoltarea avioanelor. Paradoxal, nu? Ambele companii au mii de avioane în lista de așteptare pe linia de producție, furnizorii de componente lucrează deja la maxim, iar capacitatea liniei de asamblare nu poate fi ușor extinsă – ați văzut cât de mari sunt fabricile de avioane. Cu așa multe restanțe și cu perioada uriașă de amortizare a investiției ulterior livrării lor, avioanele cu tehnologia de astăzi vor fi utilizate mult și bine de acum încolo, după cum vă spuneam.

Unde dai și unde crapă, la propriu: terorismul și toate amenințările din lume nu ajută nici ele la dezvoltarea zborurilor. În cel mai recent zbor al meu, am călătorit București-Nuremberg în vreo 90 de minute, dar la asta se adaugă minim 2 ore de drum spre aeroport, check-in, securitate, boarding, băgat bagaje la bord, și încă o oră după aterizarea efectivă până când am tras la terminal, am debarcat, ne-am verificat pașapoartele și ne-am luat bagajele. Înainte de asta, zborul București-Istanbul a durat aproximativ o oră, iar la aterizare am stat vreo 15 minute nemișcați în drumul spre terminal pentru că niște avioane din fața noastră aveau prioritate. La decolare, coada pentru intrarea pe pistă ne-a costat 20 de minute.

Altfel spus, pentru a face călătoriile cu avionul mult mai simple și rapide, este nevoie și de modificări în procedurile de:

• control și securitate înainte de îmbarcare.
• check-in și boarding, care trebuie să devină simple și rapide precum urcarea într-un autobuz.
• manevrarea rapidă a bagajelor, care acum se face cu benzi lente, trenulețe de cărucioare și oameni ce aruncă valizele una câte una în avion, iar de bagajele de cabină nici nu mai zic.
• fluxuri mai rapide pe aeroport în manevrele de taxi.

Sunt conștient că primul punct este o fantezie ce nu se poate îmbunătăți, ci doar înrăutăți pe măsură ce securitatea va deveni și mai strictă, iar răufăcătorii mai inventivi. Eficientizarea celorlalte ar putea fi însă mai satisfăcătoare decât introducerea avioanelor supersonice, care ar atrage costuri imense de dezvoltare ce se vor regăsi ulterior în biletele pasagerilor.

În concluzie, eu zic că tehnologia avioanelor progresează lent, fără modificări majore, ci doar upgrade-uri mici. Cea mai accesibilă modificare substanțială ar fi trecerea spre avioane electrice, care ar putea fi posibilă prin 2050. Dincolo de asta, însă, toate soluțiile mai avansate, mai SF, se bat cap în cap cu costurile uriașe de dezvoltare a lor și cu faptul că există mii de comenzi în backlog ce trebuie onorate și utilizate.

Dacă aveți un alt scenariu în minte, spuneți-l în comentarii.