Fin de Siecle, un restaurant foarte bun în Bruxelles

Când ajungeți în Bruxelles, mergeți și la un restaurant bun, cu specific local și, mai ales, cu mult farmec local. Se numește Fin De Siecle și îl găsiți la adresa Rue des Chartreux nr. 9, foarte aproape de zona Bursei/bulevardul Anspach.

Noi îl aveam notat de acasă ca destinație și tare mă bucur că am ajuns acolo. Am avut și mare noroc să găsim o masă de două persoane, ultima disponibilă, iar după noi multe alte grupuri au stat afară, așteptând eliberarea unor mese sau pur și simplu bând acolo un pahar de vin și mâncând din picioare.

Atmosfera a fost cea mai plăcută. La Fin De Siecle este agitație, gălăgie, se mișcă lumea în diverse direcții, ospătarii cară platouri spre diverși clienți și te uiți la fiecare și zici “wow, ce bine arată și aia!”. La agitație și farmecul locului contribuie și faptul că meniul nu este disponibil pe hârtie, la masă, ci este scris pe niște table mari de tot, cu creta, și te duci și te uiți la ele ca-n muzeu la tablouri (sau, dacă te cheamă Matilda și nu știi o boaba de franceză, îl trimiți pe Radu să fotografieze respectiva tablă și apoi îl întrebi pe rând “și asta ce înseamnă? dar asta? dar asta? dar asta?”, până căpiază).

Deși locul este bine recomandat și cunoscut, prețurile sunt chiar bune față de, să zicem, terasele din zona pieței centrale. De exemplu o friptură mare, cu salată și piure (acel P-D-T de pe tablă, pommes-de-terre), toate bune, gustoase, fragede, excelent făcute, este aproape 19 euro, cea mai scumpă chestie din meniu. Eu am dat pe un stoemp, adică un fel de piure cu varză, ceva specific belgienilor, cu cârnați de casă, 13 euro.

Un mousse de ciocolată a fost 5 euro. La bere sunt mai scumpi, cam 4 euro paharul și nu au multe opțiuni. Meniul este plin de bunătăți diverse, precum tocană cu Chimay, miel, iepure cu bere kriek, creveți, coaste șamd. Am mai fi mâncat din nou acolo, dar era ultima seară în Bruxelles.

Noi ne-am simțit excelent. Mie în general nu-mi place agitație mare în jurul meu, dar aici am râs și noi, am vorbit normal, ne-am holbat la alții și ne-am integrat bine în local. Am râs chiar de doi asiatici (el și ea, tineri) de lângă noi care arătau ca și cum ar fi la prima lor întâlnire și, în afară de “poftă bună” și “cum e mâncarea? Bună, dar a ta? Bună, mulțumesc” nu și-au spus nimic toată seara, mâncând în liniște și cu gesturi de palat.

Dacă vreți să mergeți la Fin De Siecle, sunt câteva lucruri de reținut:

• oamenii nu au website, nici telefon și nici nu fac rezervări, așa că mergeți un pic mai devreme decât ora uzuală pentru cină.
• programul începe pe la ora 17, Fin De Siecle servește doar cină.
• meniul este scris în franceză pe tablă, dar vă ajută chelnerii să-l înțelegeți. În caz că nu au timp, căutați pe google cuvântul respectiv, vă prindeți din poze că agneau înseamnă miel sau că scampis e crevete.
• nu se poate plăti cu cardul, ci doar cash.

Citiți mai multe despre Bruxelles și Bruges sub tag-ul Belgia.