Învățământul cu dublu standard

Iti dai seama ca o sa aibe baiatul ala parte numai de iubire dosnica la examene. As fi tentat sa pun un pariu ca nu termina facultatea fara sa repete un an-doi, cat sa se invete minte ca profesorii sunt zei iar el un biet muritor.

La fel a fost si in cazul elevilor de la liceul din Cluj, care au fost exmatriculati sau cu note scazute la purtare pentru meme-uri facute intr-un grup secret. Meme-uri despre profesori care au ajuns, dupa cum se stie prin toata presa, la ochii profesorilor care au exmatriculat elevii si le-au scazut note la purtare. In acest caz, la fel ca in cel de care povestesti tu, s-a vazut ca profesorii au incalcat regulamentul scolar abuzand de functii.
Pacat. Acesta este invatamantul si asa stim sa reactionam.

povestea e ceva mai complicata, sunt mai multe nuante de gri, nu e totul alb-negru cum s-a tot vorbit prin presa. am acces la informatii din partea celor doua parti: oameni din Mincu (profesori) si studenti.

deci, cateva idei:
– scrisoarea avea niste puncte valide (cursurile, conditile de lucru si materialele, etc) dar continea si niste prostii inimaginabile, lucruri prost intelese si alte frustrari legate de activitatea studentului respectiv in facultate.
pe scurt: scrisoarea putea fi scrisa cu mult mai bine si cu mult mai sintetic, o mare parte din continut e inutil.

– decizia de exmatriculare a fost luata avand in vedere si alte intamplari, nu numai scrisoarea. pentru interesati e plin internetul de relatari. Intre altele o parte din semnaturi au fost falsificate (nu, nu e intoxicare din partea Mincu, informatia vine din surse fiabile)

– nu ma pot exprima daca baza exmatricularii e corecta sau nu, nu am atatea detalii ce este insa sigur (si aici sunt de acord 200% cu articolul tau) e ca cei care au decis asta au actionat ca niste ciobani. sunt niste proceduri clare si niste faze, cu o formulare bien definita ,etc;
ei practic i-au dat un mare sut in fund fara sa se chinuie prea tare sa urmeze procedura. este de altfel unul din principalele motive pentru care au fost nevoiti sa il primeasca inapoi.
Aici ai inca o data dreptate apropo de dialog, e o greseala majorta a facultatii din punctul asta de vedere.

– problema studentului este urmatoarea: din momentul asta nu mai are niciun viitor in Romania in domeniul asta. Nu a inteles cum merge sistemul asta si l-a atacat frontal, si-a facut o multime de dusmani, bravo lui pentru curaj dar daca vrei sa schimbi sistemul exista si alte cai, mai blande si mai constructive. Nu o sa intru in detaliile meseriei dar daca continua asa nu il vad gasindu-si multi clienti in viitorul apropiat.

Daca reuseste sa termine facultatea (avand in vedere cata lumea a calcat pe bataturi sper sa fie atat de bun incat sa poata sa treaca peste tot ce i se va pune in cale) va trebui deci sa lucreze pe bani foarte putini sau gratis (ca majoritatea absolventilor de la Mincu) sau sa plece afara. Bursa Erasmus nu cred ca va pupa vreodata (oricum, daca nu a luat-o pana acum presupun ca nu vrea sau nu poate) deci sunt foarte curios care va fi viitorul lui in .ro.

semnat: un arhitect care a decis acum ceva timp ca nu va lucra in viitorul apropiat in Romania.
(din motive care nu au nicio legatura cu UAUIM ci cu mediul din Romania, putin propice unor realizari de calitate sau “implinirii profesionale”)

Problema cu sistemul de invatamant din Romania e mult mai complex mai ales la facultati dar asta e alt subiect .

Dialogul intre profesori si studenti trebuie avut dar cu 2 mentiuni :

1 – studentii sa nu fie reprezentati doar de asociatia studenteasca , asociatie care ( la varf) a asuns si ea sa fie foarte corupta si sa-si caute avantaje doar pentru ea .
2- La dialog trebuie sa vina si fosti absolventi ai facultatii respective , asta pentru a combate anumite argumente din partea profesorilor , argumente precum voi ( studentii) sunteti inca mici nu stiti ce se cere la munca sau nu stiti ca materia respectiva in forma asta o sa va ajute etc .

Studentul ala are dreptate si nu prea. In mod normal nu te opreste nimeni ca inainte sa te inscrii la facultate sa treci peacolo, sa vorbesti cu cineva, sa vezi conditiile de invatamant, sa asisti la un curs, sa vorbesti cu studentii si profii de acolo plus cu mai multi care deja au absolvit, iar daca nu-ti convine, te reorientezi in alta parte. La noi inscrierea la facultate se face pe nevazute, iar apoi se nasc pretentii de neimaginat. De asta universitatile nu schimba modul de predare si fosilele de la catedra – studentii vin oricum, banul curge, traiasca invatamantul autohton!

Pe de alta parte, daca tot ai nimerit intr-o facultate sub asteptari, de ce sa mai stai acolo? Bagi scrisoare la minister (daca tot vrei sa faci valuri si sa stie si alti prosti unde se baga) si ai plecat in alta parte unde stii ca e mai bine. Oare crede studentul respectiv ca are mult de castigat daca iese absolvent din facultatea care o critica personal?

Alta chestie care pe mine ma deranjeaza putin . Am avut colegi ce au dat admitere la facultatea de arhitectura din Bucuresti . Pentru asta au trebuit sa se duca cu un an inainte la meditatii unde au dat o caruta de bani . De ce naiba ai face un examen de admitere unde se cer 2 materii pe care doar 10 % elevi le invata in liceu ? In 6 ani nu poti sa le bagi in programa ?

La constructii in primul an faceam geometrie descriptiva + desen tehnic , am avut colegi ce au stat primul an iar dupa s-au dus la arhitectura .

Se da următorul caz: o ţară (nu spui care) în care învăţămîntul superior (deocamdată despre asta discutăm) ar trebui să pregătească următoarea generaţie de profesionişti. Aşa ar fi frumos, doar că profesorii (o parte din ei, nu toţi) sînt nişte ramoliţi care mai bine şi-ar căuta altceva de făcut decît să mai ţină cursuri, mentalitatea lor ancestrală fiind mai pietrificată decît rocile din paleolitic. Se pune accent pe teorie, pe cîtă mai multă teorie, iară de praftică mai puţin pentru că nu estem bani pentru esperimente. Odată intrat în vizorul acestor transcedentali ai timpurilor preistorice ai două şanse: fie treci mai departe, adică eşti în graţiile lui, fie eşti picat indiferent cît de bine ai fi pregatit, adică eşti în dis-graţiile lui. Ori a considera valoarea unui student numai pe criterii subiective (alteori “patetice”, sau “pasionale”) nu consider că este un modalitate demnă de a termină o facultate. Fostă ţară comunistă, ţara despre care vorbesc a păstrat încă mentalităţi burghezo-moşiereşti, adică chiar de dinaintea regimului comunist. Odată luat în colimator, şansele sînt extrem de reduse de a mai scăpa teafăr, fără să fii bine muştruluit la examene. Posibil că asta le mai oferă o ultimă satisfacţie celor ce se cramponează să mai tragă încă o liniuţă la cursurile predate.
VAE VICTI.
Ce rămîne în urmă ? Rămîne o turmă nedumerită şi cvasi-dezorganizată, rămîn principii care au doar valoare teoretică, rămîn poveşti ce ajung să facă slavă unei facultăţi sau alteia, rămîn nişte ziduri reci şi insipide de care mulţi abia aşteaptă să se despartă de ele, importantă fiind acea fiţuică cu care să se poată prezenta la o firmă serioasă care să-i recunoască capacitatea şi valoarea, atît moral cît şi financiar. Evident, acele “firme serioase” nu sînt din ţara de care vorbesc, sînt din ţări care se respectă, unde învăţămîntul se face cu respect şi cu demnitate, unde se pune accent pe valoarea individului şi mai puţin pe înălţimea tocurilor. Totuşi acele ţări sînt privite cu invidie şi arătate cu degetul: noi de ce nu putem să facem ceva să ajungem la acelaşi nivel, şi apoi încep interminabile teorii care de care mai năzdrăvane cu despre ce-ar mai trăbui făcut în învăţămînt, discuţii doar de dragul discuţiilor şi doar pentru a trece timpul, decizii care modifică deciziile luate deja pe baza unor alte decizii anterioare… să mai continui ?!
Cunoaşteţi deja scenariul ?
Dacă da, atunci sînteţi pe drumul cel bun.

cristi: sa intelegem ca tu ca rezultat al aceleiasi facultati esti un arhitect mediocru?!? nu?

“foarte multi”. din fericire nu toti.