Idei proaste: RATB vrea să introducă tarifarea în funcție de zonă

RATB-ul are o idee de-a dreptul proastă: tarifarea în funcție de zona până unde mergi. Știu că se poartă în alte mari orașe, dar acolo transportul în comun iese mult în afara orașului sau același bilet este valabil pe multiple mijloace de transport, din care unele ies spre alte localități periferice.

Astfel este situația în Londra, Barcelona și parcă și Paris, de exemplu. În Londra, însă, zona 1-2 corespunzătoare celei mai ieftine opțiuni este practic “orașul”. La fel și în Barcelona, cu zona 1 te plimbi peste tot.

În condițiile în care RATB-ul nu iese din București decât simbolic (doar 11 linii spre localitățile periferice), nu înțeleg rostul acestei tarifări.

Lucrurile par și mai prostești atunci când citești cum va funcționa sistemul:

“În momentul în care validezi biletul, validatorul care știe în ce zona ești, te întreabă în ce zona vrei să ajungi. Daca vrei în zona 1 apeși zona 1 și te taxează corespunzător. Când treci cu mijlocul de transport în comun dintr-o zonă în altul, sistemul te anunță. Dacă a intrat în zona 2, cine a platit pentru zona 2 merge mai departe, iar cine a platit doar pentru zona 1 coboară sau mai validează o data pentru a merge în zona 2”, a explicat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției de Trabsporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Ce face?!

Validatorul știe unde ești? Hai să zicem că asta ar fi posibil, odată ce dotezi toate autobuzele, troleibuzele și tramvaiele cu GPS, dar sistemul trebuie să funcționeze permanent, pe când acum poți vedea zeci de autobuze care indică greșit traseul pe care sunt, stația curentă sau ora, semn de fiabilitate scăzută și software găunos.

Sistemul te va anunța că ai trecut în altă zona? Cum face asta? O să dea validatorul un semnal “hei tu, ăla care ai validat acum 5 minute, vezi că trebuie să taxezi din nou!”. Iar eu mă voi duce din nou la validator, mă voi lupta cu butoanele și voi valida pentru noua zonă? Ar mai putea fi un anunț de genul “stimați călători, am trecut într-o nouă zonă, vă rugăm validați din nou”. Ca și înainte, asta înseamnă că sistemul PA din autobuze trebuie să funcționeze bine, iar oamenii să știe ce trebuie făcut.

CUM MERGE RATB-UL ACUM ȘI CE PROBLEME ARE

Ca să vedeți de ce astfel de măsuri sunt o prostie inutilă în acest moment, să vă spun cum funcționează RATB-ul acum, că poate sunteți din provincie sau nu-l utilizați.

BLATIȘTII

RATB-ul are o problemă serioasă cu oamenii care fac blatul. De nenumărate ori mi s-a întâmplat să mă urc împreună cu vreo alți 10 cetățeni într-un autobuz sau tramvai și să fiu eu singurul care validează. Singurul, nu glumesc! Ai naibii, toți ceilalți au abonamente. Să vedeți ce priviri speriate mi se aruncă din partea celor care cred că poate sunt controlor și urmează să blochez validatorul pentru verificare.

(Eu sunt genul care taxează întotdeauna, chiar și la 10 noaptea când e clar că s-au retras controlorii. Mi se pare normal că, dacă utilizez mașina RATB-ului, să plătesc cei 1,3 lei pentru asta, altfel nu pot spera la condiții mai bune)

Cum s-a rezolvat asta în străinătate? Toți călătorii se urcă doar prin față și validează de față cu șoferul. Pe celelalte uși doar se coboară. Să nu credeți că alții sunt mult mai civilizați, în Amsterdam am văzut turnicheți la celelalte uși, adică bare ce nu permit decât coborârea, nu și urcarea. Aproape 100% dintre călători plătesc biletul. La noi estimez cam 30%.

Ce-a făcut RATB-ul? Nimic. Din contră, pe unele tramvaie sau trolee au lipit anunțuri (adică o hârtie băgată într-un dosar de plastic și lipită cu scotch pe ușă) prin care călătorii sunt rugați să urce pe celelalte uși, nu prin față.

Mai mult, controlorii își fac treaba aleator. Într-o zi o controloare a dat amendă unei tinere. Apoi i-a sunat telefonul și a vorbit vreo 4 stații la mobil, timp în care vreo 10 alți oameni s-au urcat fără să taxeze; nu i-a mai păsat. Sunt cunoscute exemplele când controlorii se iau doar de oameni vulnerabili, ignorând toți țiganii sau dubioșii, cărora nu le cer biletul la control.

Vrei să motivezi controlorii? Dă-le 30% din amenzi sub formă de prime. Cred că ar deveni cei mai conștiincioși oameni, iar veniturile RATB ar crește înzecit.

TARIFARE PROST GÂNDITĂ

Cam pe oriunde am fost eu – și s-au adăugat câteva destinații la activ -, plata mijloacelor de transport în comun se face la oră. Taxezi biletul și timp de o oră poți utiliza orice combinație de mijloace de transport în comun.

Până la urmă, este foarte logic. O oră ar trebui să-ți permită să ajungi oriunde în oraș, iar tu plătești pentru acea călătorie.

La noi plătești în fiecare mijloc de transport. Acum vreo două luni am lăsat mașina la service și am ajuns acasă luând tramvaiul fix o stație, apoi de acolo am luat un autobuz pentru încă o stație. Am taxat două călătorii.

Ca să înțelegeți ridicolul, a fost o călătorie de 5 minute în total și de vreo 2 km ca distanță. În același timp, aș putea să iau, de exemplu, 133-ul de aici din Tineretului și, cu o singură taxare, să călătoresc tocmai până la Gara de Nord pe un traseu lung ce ajunge pe la Hala Traian, Moșilor, Calea Dorobanți și Piața Victoriei.

Exista și la noi un bilet unic RATB-Metrorex, valabil 60 de minute, care nu știu dacă mai există și cum s-ar putea cumpăra. La metrou ai nevoie de cartelă magnetică, la RATB de card RFID. Cred că nu mai există.

TEHNOLOGIE ÎNVECHITĂ

Asta e simplă. Un lucru funcționa bine în București, acel portofel electronic nominal pe care puteai pune abonament la metrou, dar și călătorii sau abonament la RATB. Dacă n-ați făcut-o deja, citiți aventura mea la RATB cu un astfel de card.

Colaborarea RATB-Metrorex a fost încheiată cu scandal. RATB-ul nu plătea banii mai departe către metrou.

Apoi, puteai cumpăra bilet RATB de pe telefon. Și contractul cu acea firmă (SimPlus?) a fost reziliat de la 1 ianuarie, dar pe 29 ianuarie au căzut la pace și a fost reactivat.

Automate de bilete? Nu sunt.

Poți cumpăra bilet de la șofer? Nu, deși aproape în orice altă țară din Europa poți face acest lucru.

Ultimele două sunt chestiuni aproape obligatorii atunci când vrei să crești turismul în București, că străinii nu au chef să descifreze cartelele noastre și să caute chioșcuri de reîncărcare.

Ah, cât de greu o fi să lipești în autobuze, dar mai ales în stații, o hartă cu traseul? Hărți sunt în toate țările văzute de mine. La noi nu se poate, la noi ajungi într-o stație și habar n-ai pe unde o iau mijloacele de transport care ajung acolo. Mai mult, nu știi exact în ce stație trebuie să mergi. De exemplu, ți se spune “ia 385-ul de la Piața Unirii”, dar la Unirii sunt vreo 7 stații separate, că-i imensă zona. La fel și la Piața Presei. Să vedeți în Londra cât de mișto sunt toate clasificate și indicate pe hartă. O fi așa greu ca și la noi să fie numite Piața Unirii A, B, C șamd, iar pe hartă să vezi că tu ești în stația F și autobuzul pe care-l cauți pleacă de la B, în partea cealaltă a parcului?

Despre mijloacele de transport în comun nu mai zic. N-am văzut nicăieri tramvaie mai proaste ca în București. Și nu ne-ar strica nici un autobuz real spre Otopeni. Știu, nu sunt bani de investiții; poate ar trebui să oprească blatul.

POLITICĂ

O mare parte din belele provin din faptul că Metrorex-ul ține de Ministerul Transporturilor, pe când RATB-ul de Primăria Capitalei. Din cauză că fiecare a făcut ce-a vrut, la metrou avem cartele magnetice, iar RATB-ul a mers pe carduri RFID.

Tot din acest motiv nu avem un sistem integrat de transport, o strategie reală de dezvoltare unitară a sa și nici măcar o simplă colaborare de genul “aceeași cartelă peste tot” sau “biletul valabil o oră”.

CONCLUZIE

Toată treaba asta cu noul sistem de tarifare pe zonă, a cărui implementare înseamnă noi validatoare, sisteme de poziționare, monitorizare, anunțuri, bilete șamd, pare o idee făcută doar pentru ca vreo firmă să mai ia niște bani foarte mulți prin acest contract, în timp ce problemele RATB-ului sunt altele și, culmea, multe ar putea fi rezolvate destul de simplu.