Statul se joacă de-a asigurarea RCA fără a rezolva problema ei principală

Autoritatea de Supraveghere Financiară a abrogat ieri o decizie anterioară destul de importantă pentru piața RCA-urile, decizie care obliga firmele de asigurări să nu mai vândă RCA-uri în pierdere, diferența de bani fiind acoperită prin alte încasări.

Ideea e bună. Este una normală pentru o piață liberă. Să luăm aleator un exemplu de asigurator RCA, să zicem Allianz-Țiriac, care are afaceri și în domeniul asigurărilor de viață, de imobile, CASCO și ce alte tipuri or mai fi. Dacă ei vor să vândă RCA în ușoară pierdere, pentru că pe partea de asigurări de viață au profit mare și pe total firma iese bine, de ce să-i împiedice statul? În fond, e o modalitate normală, uzuală, de a câștiga cotă de piață și de a intra în concurență cu alții.

Problema este alta și statul, prin ASF, nu face nimic să o rezolve. Problema este că multe firme de asigurări vând RCA-uri fără acoperire (am mai scris: unu și doi). Dacă trebuie să-ți repare mașina, ești amânat cu lunile, nu ți se decontează cheltuielile, au oameni plătiți a căror singură sarcină este să reducă devizele, să găsească piese ieftine de origine dubioasă, să te convingă că aripa trebuie doar îndreptată, nu schimbată, și că nu știu ce piesă era stricată dinainte și nu o decontează ei.

ASF n-a făcut în continuare nimic pentru a împiedica vânzarea în piață a polițelor fără acoperire. Faptul că nu ar fi fost vândute în pierdere nu elimina procesul de mai sus, prin care beneficiarii finali ai polițelor erau manevrați ca oile și forțați să accepte despăgubiri insuficiente. Ce, strica un profit și mai mare?

Statul trebuie să intervină la alt nivel pentru a reglementa această piață. Statul trebuie să le spună asiguratorilor “vindeți RCA-ul cu cât vreți voi, chiar și cu un leu dacă așa aveți chef. Dar când aveți de reparat o mașină, o faceți în maxim 30 de zile de la înregistrarea dosarului”. Și gata. Atât ar fi suficient. Până la urmă, vânzarea RCA-ului este reglementată, dar efectul său final, scopul pentru care este vândut și cumpărat, nu; tocmai aici apare problema, tocmai aici se rupe firul.

În continuare statul nu face nimic pentru interzicerea circulației autovehiculelor înmatriculate în Bulgaria. Aceste autovehicule au o dublă problemă:

Unu, folosesc drumurile noastre, poluează în România, dar toate taxele sunt plătite în Bulgaria. Da, acolo e mai ieftin, da, suntem în UE și circulația este liberă, dar se poate introduce un sistem prin care dacă stai mai mult de 60 de zile cu mașina în România, să fii nevoit să o înmatriculezi aici. Sau un fel de rovignetă obligatorie pe toate drumurile și în toate orașele, nu doar pe cele naționale, astfel încât să nu mai fie rentabilă înmatricularea pe BG.

Doi, știți deja că în cazul în care te lovește o mașină înmatriculată pe BG, sunt șanse mici spre zero să rezolvi ceva pe RCA-ul vinovatului, că du-te să te cerți cu bulgarii. Văd zilnic parcă tot mai multe numere bulgărești în trafic și asta mă sperie.

Întreg sistemul (sau mai degrabă lipsa unui sistem bine pus la punct) încurajează cumpărarea de rable de 2 lei, înmatricularea pe Bulgaria și condusul periculos. Mă uitam pe DN21 ce slalom de depășiri făcea un Volvo obosit, înmatriculat pe BG, de s-a băgat și în fața mea la milimetru ca să nu-l ia un camion, apoi imediat a depășit mai departe, tot la limită. Trei zile mai târziu, un accident nasol prin capitală, o mașină făcută pachet pe un stâlp, șoferul mort. Puteam să pun pariu dinainte să zică știristul că probabil e vorba de un tânăr, de un BMW și cel mai probabil înmatriculat pe Bulgaria; când i-au arătat fiarele rămase de după descarcerare, fix asta s-a văzut, un BMW de vreo 20 de ani și număr de la sud de Dunăre. Când dai cu mâna ta bani grei pe taxele din România, parcă nu-ți vine să mai mergi ca zmeul.

Odată cu “modificarea deciziei”, ASF a mai schimbat o chestie: tarifele de bază pentru calculul RCA se pot modifica la minim 6 luni, nu la minim 12 luni ca până acum. De asta anterior RCA-ul se scumpea o dată pe an, că doar o dată pe an se putea umbla la metoda sa de calcul. Decizia are logică pe de o parte (firmele ce sesizează că n-au un cashflow bun pot ajusta tarifele de două ori mai des), pe de altă parte vom avea scumpiri mai mici și mai dese, decât mari și rare, întreaga problemă a RCA-urilor fiind deci ceva mai greu de observat.

sursa: Hotnews.