un blog de Radu Dumitru
un blog de Radu Dumitru
►► Ofertele continuă la: eMAG・Fashion Days・Finestore・PC Garage・Flip・Secom・Altex. 📺YouTube: youtube.com/NwraduBlog ◄◄
Nu cred că v-am spus până acum părerea mea despre cutremure, dar sunt destul de resemnat în legătură cu asta pentru că nu putem avea nici un control asupra lor.
Nu există nici o tehnologie care să ne apare cumva de ele. Nu am ce să le fac. Sunt conștient că, indiferent cât de solid ar fi blocul în care locuiesc, un eventual cutremur mare m-ar putea prinde în altă parte mai subredă, într-o clădire din Centrul Vechi sau pur și simplu pe strada, sub balconul vreunuia cu multe ghivece ce mi-ar putea cădea în cap.
Sunt așa multe variabile în această ecuație încât devine imposibil de calculat, în opinia mea. Sunt convins că va veni un cutremur mare, sunt îngrijorat că aș putea muri în el, dar nu am ce face, nu am cum să mă pregătesc, nu am cum să previn – așa că fie ce-o fi.
Văd, în schimb, că multe alte persoane trăiesc în negare referitor la acest subiect.
Un lucru spus des este “lasă, că multe cutremure mici disipă energia pământului și nu mai vine unul mare”.
OK, hai să facem matematică. O creștere cu 1 pe scara Richter ce măsoară amplitudinea cutremurelor corespunde la o creștere de 10 ori a amplitudinii undelor și de 31,6 ori a energiei disipate. Adică un cutremur de 6 are unde seismice de 10 ori mai mari și eliberează de 31,6 ori mai multă energie decât unul de 5 grade.
Noi ne temem de un cutremur de 7 grade. Pentru a disipa energia acestuia prin cutremure mici, de 5, ar fi nevoie de 998,56 de cutremure. Să zicem 1000! Repet, o mie de cutremure de gradul 5 ar disipa aceeași energie ca a unui singur cutremur de gradul 7. Vă dați seama că această teorie este una cel mult optimistă.
(Mai intervine și timpul în ecuație, dar nu știu exact cum. Cutremurul de zilele trecute, cel de 5,6 grade, a durat vreo 20 de secunde, iar unii spuneau apoi pe net “băi, dar nu se mai oprea!”. Cel din 1977, de 7,2 grade, a durat 55 de secunde.)
Apoi e genul de negare care nu se bazează decât pe dorința noastră ascunsă de a fi bine în loc să fie rău. Într-un bloc cu bulină roșie lipită la intrare un om știe el mai bine cât de rezistent este:
– Nu e dom’le nici o bulină! A fost făcută o manevră atunci la expertiză ca să încadreze blocul la bulină roșie ca să ni-l reconsolideze Primăria pe gratis!
– Aha! Și de când e blocul?
– Păi e construit în 1927…
– Și expertiza asta când s-a făcut?
– În 1992!
– Și de atunci deja se făceau astfel de manevre? Ce tare!
Tăcere. Eu nu-l cred. El știe însă mai bine și rămâne convins de ce spune. Mă întreb dacă nu cumva s-a convins singur, poate că ideea a început ca o glumă și 22 de ani mai târziu i-a uitat originea și o ia de bună.
Este 2014 și Primăria nu a reconsolidat nimic. Primăria nu are bani pentru jumătate dintre șantierele pe care le-a deschis prin oraș, iar când va avea buget și pentru reconsolidare, probabil că întâi vor băga banii în acele clădiri cu statut de monument istoric, tot felul de palate și muzee din București, apoi în blocurile normale de locuit.
Nu de alta, dar oamenii care trăiesc în ele sunt deja considerați victime asumate în caz de seism. Când vor pica blocurile cu bulină pe ele, nu se va mira nimeni – de asta aveau bulină. Dacă va pica și vreun bloc nou sau vor muri oamenii în vreun beci din Centrul Vechi transformat în club, acolo va fi scandalul mare.
Ma deranjează și mai tare ideea că există oameni care așteaptă cu interes un cutremur mare pentru a profita de el. Oameni pentru care fiecare zi în care nu s-a întâmplat o astfel de tragedie este o zi proastă. Sunt multe case vechi, ponosite, aflate pe terenuri de mare valoare, dar care nu pot fi dărâmate pentru că au statut de monument – un cutremur va rezolva asta. Sunt blocuri ce trebuie curățate și în locul lor construite altele, sunt bani de făcut pe atâtea căi.
Dincolo de asta, ce-o fi o fi.
Galerii foarte bune de fotografii cu blocurile prăbușite și ce s-a construit apoi în locul lor găsiți pe Rezistența Urbană: unu, doi, trei și patru. Musai de văzut pentru cei ce apreciază Bucureștiul vechi și povești precum cea a blocului Wilson sau Casata.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
Îți place blogul meu?
Apasă acest buton înainte de a cumpăra de la eMAG
și vei susține acest site.
Magazine recomandate:
Copyright © 2006 - 2014 nwradu blog.
Reproducerea textelor și a imaginilor ce-mi aparțin este posibilă numai în sistem "creative commons Attribution Non-Commercially Share-alike 3.0 CC BY-NC-SA".
Termene și condiții | Politica de confidențialitate | Politica de cookies
23 comentarii
27/11/2014 la 7:04 AM
S-au incercat diverse “informari” prin scoli si cateva exercitii de actiune in caz de cutremur. Insa exista o nepasare generala, in spirit mioritic. Nici macar instruirea celor implicati nu e potrivita. Multi nu au auzit de teoria “triunghiului vital” si o resping din start. Inca ii mai invata pe copii sa se ascunda sub banca, sa stea in cadrul usii sau sa evacueze clasele fugind pe scari in caz de cutremur. Mai bine le-ar spune sa sara pe fereastra ca ar avea sanse mai multe. Daca ii intrebi in particular ce ar face ei, ar spune ca au cazi de fonta robuste…
Ar trebui sa fie macar un spot tv corect, actualizat, scurt si difuzat destul de des, din care toata lumea sa inteleaga ce ar trebui facut la momentul critic
Stefan(Citează)
27/11/2014 la 8:47 AM
populatia globului e in crestere. ocazional trebuie sa se limiteze, opreasca sau sa scada. sa nu ne mai batem capu
mircea (primul)(Citează)
27/11/2014 la 9:52 AM
Si la acest cutremur am auzit persoane care primul lucru pe care l-au facut a fost sa fuga pe scari, desi stau la etaje superioare(5,6…10).
Eu stau la parter, dar sincer daca era sa ies din apartament riscam mai mult decat daca am ramas. Asa ca m-am ridicat frumos de la serial, si m-am dus sa vad care e treaba pe retelele de socializare, bineinteles cei din Bucuresti simtise mai rapid cutremurul si deja postase:).
Multa lume zice ca esti mai in siguranta la casa decat la bloc, acuma depinde si pe ce tip de sol ai casa.
Razvan C(Citează)
27/11/2014 la 10:27 AM
Radu, ai cam sucit calculul cu gradele Richter si energia :) .
Un cutremur de 7 disipa de 1000 de ori mai multa energie decat unul de 5. Dar disiparea asta se face prin amplificarile alea, “cutremur->unde seismice->energie disipata” .
Dar tocmai din cauza acelor amplificari care se fac “pe traseu”, NU inseamna ca e nevoie de 1000 de cutremure de 5 ca sa-l anuleze pe unul de 7.
E nevoie doar ca miscarile de scoarta terestra sa nu se faca dintr-o data la un cutremur de 7, ci treptat prin mai multe cutremure de 5.
E vorba de miscarile NEamplificate, deci si diferentele dintre ele sunt mult mai mici.
Oricum e cazul sa ne relaxam, cica placile astea doua de se tot freaca in zona Vrancea sunt de fapt in curs de sudare, si in vreo cateva sute de mii de ani se calmeaza treaba :D
Mahorcu(Citează)
27/11/2014 la 11:24 AM
@Stefan: amesteci complet lucrurile. Nu am auzit pana acum indicatii sa alergi pe scari in timpul cutremurelor. Ce afirmi tu aici este complet eronat! Celelalte precizari pe care le faci sunt toate adevarate: te ascunzi sub banca/masa cand cladirea in care esti este facuta pe structura de otel si cel mult te trezesti in cap cu ceva instalatii de ventilare sau tavan fals. De asemenea, te ascunzi sub cadrul usii (dar nu orice usa) atunci cand acolo exista o grinda de rezistenta care pica ultima in caz de cutremur. Asta e valabil in blocurile comuniste. Teoria cu “triunghiul vietii” e valabila la cladirile mici si usoare (nu se aplica la sutele de tone de beton armat ale unui bloc comunist). Referitor la scoli, faza cu bagatul sub banci era buna, insa doar pentru bancile acelea vechi comuniste cu schelet de otel. Abia daca puteai sa le impingi. Fii sigur ca sub ele erai mult mai in siguranta decat cu “triunghiul vietii”. Intre timp au disparut acele banci, dar nu de peste tot. In plus, degeaba faci spoturi tv pentru ca masurile de siguranta difera de la o cladire la alta.
Danyzus(Citează)
27/11/2014 la 12:11 PM
Ce-i triunghiul vieții?
nwradu(Citează)
27/11/2014 la 11:40 AM
@Danyzus – Macar de ar fi informarea corecta in scoli iar elevii care mi-au descris ce au fost invatati se tineau de glume. Chiar daca masurile de siguranta sunt diferite, e bine sa fie stiute. Si raman la parerea ca un spot tv ne-ar putea spune mai mult decat ca unele cutremure dauneaza grav sanatatii.
Stefan(Citează)
27/11/2014 la 12:33 PM
@nwradu: Triunghiul vietii e tehnica inventata de unii seismologi, probabil studiind efectele multor cutremure, in care au dedus ei ca e bine sa te pozitionezi ghemuit langa un obiect de mari dimensiuni (dulap, pat, alt obiect solid), astfel incat corpul uman sa fie incadrat intr-un triunghi imaginar format de podea, latura obiectului respectiv (pe inaltime) si o linie imaginara ce uneste cel mai inalt punct al obiectului si podeaua (sa zicem la un unghi de 45 grade). S-a ajuns la concluzia asta dupa ce scormonind prin resturile caselor darmate la cutremur au observat ca langa obiectele mari si solide de obicei ramane putin spatiu. Spatiul acela l-au numit triunghiul vietii.
Danyzus(Citează)
27/11/2014 la 12:35 PM
Adica daca esti in dormitor si te prinde cutremurul si ai sifonierul in fata patului, te pui la podea langa tablia patului astfel incat sifonierul sa cada pe pat, sa ramana sprijinit de pat, si in triunghiul ala care s-a format tu sa stai bine-mersi :) .
Mahorcu(Citează)
27/11/2014 la 12:37 PM
@nwradu
Triunghiul vieţii:
http://www.fotonsas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3&Itemid=8
http://adevarexplicat.blogspot.ro/2010/04/triunghiul-vietii-in-caz-de-cutremur.html
http://www.observatorulph.ro/social/32225-triunghiul-vietii-aberatia-care-nu-te-salveaza-la-cutremur-opinia-specilistilor-de-la-isu
http://isubucuresti.ro/local/triunghiul-vietii/ – cu o minunată “Error 404”
După cum vezi, părerile sunt împărţite.
Concluzia apaţine cititorului. Sau “crezătorului”…
:-)
Hypher(Citează)
27/11/2014 la 1:32 PM
@Hypher: ah, știam teoria, dar nu sub acest nume. Pare rezonabilă, si eu bănuiam ceva de genul acesta, dar tot de noroc ține. Dacă-ți cade o cărămidă în cap sau ești pe partea greșită a mașinii, tot nasol este.
nwradu(Citează)
27/11/2014 la 1:19 PM
Daca vrei sa darami o casa monument istoric stiu eu o varianta testata cu succes.
Cristian(Citează)
27/11/2014 la 1:53 PM
Majoritatea locuim in blocuri comuniste sau mai noi. Daca voi vreti sa-mi spuneti ca la cutremur mai degraba ati sta ciuciulica langa sifonier(presupunand ca aveti unul din lemn masiv si nu rumegus presat de la Ikea) decat sub o grinda de beton armat proiectata sa sustina zeci sau sute de tone, sunteti inconstienti. Poate mai aveti si ghinionul sa va cada valiza lu tata de lemn din armata in cap si sa fiti singura victima la un cutremur de 5,7.
gogu(Citează)
27/11/2014 la 4:00 PM
triunghiu vietii e in formula unu sa nu intre aia ca strutii in pamant cand se rastoarna. in rest, cum ti-o fi norocu.
mircea (primul)(Citează)
27/11/2014 la 4:30 PM
@gogu: dar văd că toți presupunem că ne va prinde în casă cutremurul. Eu aș vrea să aud niște detalii și despre metrou, despre Centrul Vechi șamd.
nwradu(Citează)
27/11/2014 la 7:08 PM
@ radu sunt curios sa aud si in caz de incendii in aceleasi locuri indicate de tine.
s4finla(Citează)
27/11/2014 la 7:13 PM
In California unde este cel putin un cutremur lunar , mobila e prinsa de perete ,direct sau cu un cordon din material textil, tv la fel. Toate cladirile pana la etajul 4 sunt pe structura de lemn , ce e mai inalt e pe structura de metal. Apoi sunt kituri in caz de cutremur , lanterna, apa , radio, ceva medicamente, alimente uscate care stau 10 ani vidate.
s4finla(Citează)
27/11/2014 la 7:54 PM
Legat de triunghiul ala, sper ca va imaginați ca e valabil cel mult la clădiri parter, pentru ca în rest dacă se prăbușesc planșeele vor cădea unul peste altul, triunghiurile devenind o grămadă de moloz.
Legat de comentariul lui “s4finla” ca in California clădirile de 4 niveluri sunt din lemn, țin sa-l informez ca o clădirile din lemn nu e mai sigura decât una din beton, ci doar putin mai ieftina. Partea cu dulapuri prinse de pereți nu este neapărat pentru cutremur, este foarte probabil ca un dulap înalt plin doar pe sfert sa cada pe tine daca tragi putin mai tare de usa. Toata mobila de la Ikea are sisteme de fixare de perete, ceea ce mi se pare foarte normal si ar trebui sa fie implementata ca sistem de siguranță pentru toți producătorii de mobila.
catalin(Citează)
27/11/2014 la 10:11 PM
Radu, legat de supravietuirea in cladiri inalte, metrou sau alte locuri dificile in caz de cutremur, incendiu sau alte cataclisme, sunt filmulete super interesante pe youtube. si Bear Grills are o serie “Urban survival” foarte buna.
de exemplu e un tip care zice ca dupa 9/11, cei care lucreaza in cladirile inalte ar trebui sa fie pregatiti la birou sa faca rapel sau base jumping. Suna SF, dar iti poate salva viata.
gogu(Citează)
28/11/2014 la 12:10 AM
Radu, doar ca idee, Primaria are bani de reabilitari, doar ca prefera sa ii bage in alte chestii. Problema e complexa, ca sa incepi ai putea sa cauti mini-documentarul “primiti cu cutremurul?” https://www.youtube.com/watch?v=Vp2HrNoC3I0
in alta ordine de idei, se mai reabiliteaza din cand in cand, nu am idee cat de bine (vorbim totusi de constructori si muncitori romani). o marte parte din cei care locuiest in acele cladiri sunt cazati temporar in “blocurile gemene” din Piata Natiunilor Unite.
Alta idee: eu astept sa vad cum se comporta cladirile facute in ultimii 10 ani la primul cutremur peste 6 Richter. Sunt convins ca o sa avem niste surprize interesante si vom pierde o parte din populatia de corporatisti.
stefan(Citează)
28/11/2014 la 1:06 PM
@nwradu
Aşa cum s-a scris şi mai sus.
Triunghiul vieţii poate avea sorţi de succes în anumite condiţii. Practic este similar cu crearea unei celule de minim spaţiu vital pentru cazul în care totul o ia la vale şi tu ar trebui să poţi supravieţui primei cauze, sperând că salvarea ta ulterioară este “iminentă + rapidă”. Dar nici atunci nu poţi fi sigur.
Ştii desigur exemplele din ’77… La Nestor, parcă – unde peste căderea blocului s-a mai adăugat şi incendiul mocnit timp de câteva zile, şansele de supravieţuire au fost mult diminuate.
La fel şi în cazul grinzii structurale de reazem, parte din structura de rezistenţă a clădirii, sub care e aşezat de cele mai multe ori un boiandruc de uşă, în care să te poţi adăposti.
La Japonezi – că deh, de la ei răsare soarele şi în cazuri din astea, există o recomandare prin care, în afara indicaţiilor de adăpostire sub birouri etc. pentru a fi ferit de eventualele corpuri desprinse din tavan, să încerci să ajungi la ultimul etaj al clădirii respective, deoarece şansele tale de a rămâne în viaţă în caz de prăbuşire, cică cresc spectaculos, chiar dacă ulterior este nevoie de acţiuni de salvare. Una e să muţi 300 de tone de moloz până ajung la tine, alta e să “decopertezi” doar câteva…
Dar tot la ei, la clădirile înalte, există şi “dampere” sau sisteme de amortizare a amplitudinii şi pentru modificarea perioadei de oscilaţie induse în structura clădirii, prin folosirea unor bazine sau tancuri umplute parţial cu apă, tehnologic plasate la nivelele cele mai înalte, tocmai pentru a limita posibilităţile de intrare în şi efectele oscilării în rezonanţă cu oscilaţia indusă de undele seismice a structurii de rezistenţă a clădirilor. Plus că gradul de seismicitate inclus în calculul de rezistenţă al structurilor – majoritatea de tip uşor sau para-elastic, este altul faţă de cel utilizat la noi.
La noi la Bucureşti de exemplu, problema este amplificată şi de tipul solului pe care este aşezat oraşul. Argila din straturile “superficiale” ale solului bucureştean are o mare hibă. Datorită apei conţinute în aceste straturi, la momentul unui cutremur de intensitate mai mare, după perioada de incidenţă – când undele sunt relativ variate ca formă, frecvenţă, amplitudine şi tip, acest strat din sol are tendinţa de a se lichefia şi astfel de a amplifica amplitudinea oscilaţiilor şi implicit de “eficientizare” a transmiterii a energiei către suprafaţă. Deci, suntem cam ca pe role… :-(
Toate sfaturile de mai sus empirice, fiind bazate pe rezultatele observaţiilor culese numai din experianţa evenimentelor anterioare de gen la scară locală sau planetară. Practic nu există o soluţie salvatoare certă. Şi nici ponderea norocului nu cred că are prea mult de a face cu subiectul. Căci, vorba ta, mergi pe stradă şi îţi pică o scrumieră sau un ghiveci “scăpat” de la un etaj/ balcon pe sub care treci şi nu mai apuci cutremurul despre care vorbim…
:-)
Hypher(Citează)