un blog de Radu Dumitru
un blog de Radu Dumitru
►► Ofertele continuă la: eMAG・Fashion Days・Finestore・Dyson・Flip. 📺 YouTube: youtube.com/NwraduBlog ◄◄
Update: am extras câștigătorul, este “brontozaurel“. Mulțumesc tuturor pentru participare, s-a dovedit una dintre cele mai frumoase discuții de pe blog, plină de amintiri superbe. Am rămas la final cu convingerea că ne schimbăm mult și de obicei în bine, iar fiecare dintre voi a avut o poveste mișto de spus.
Este luna aniversărilor. PC Garage împlinește 9 ani de la înființare și aniversează asta și cu un concurs pe acest blog. Premiul este un laptop Asus X551. Pe 6 octombrie vor avea și oferte speciale pe site, așa că vizitați-i neapărat în acea zi.
#acum9ani, În 6 octombrie 2005 eu încă eram student, de fapt fix atunci începeam anul 5 de Electronică. Mă învârteam într-o lume a compresiei și codării audio și video, problemele zilnice aveau legătură cu laboratoarele și examenele parțiale, iar distracția pe seară era legată de berării și clubul Temple de la Unirii. Era o viață bună și destul de simplă, mi se pare acum, comparând-o cu stresul și responsabilitățile din prezent.
Nu exista blog – cred că pe vremea aceea nici măcar nu mă gândeam la posibilitatea unuia. Nu exista Facebook, nici Twitter, iar netul avea 32 kB/sec, dacă nu mă înșel. Eram activ pe forumul Linkmania și jucam Counter-strike; cred că unii dintre voi mă știu de atunci. MU Online nu m-a prins niciodată. Aveam un AMD Sempron la 2800 MHz cu 128 sau 384 MB memorie RAM și o placă nVidia TNT 2 care mergea destul de greu. Conduceam o Dacie 1310, mergeam la târguri de joburi, încercam să agăț fete.
Pe vremea aceea cel mai cool mall era Plaza România, care astăzi este pustiu. Băsescu era în primul an de președinție, iar Antena 3 abia se înființa. Nici măcar nu eram parte din Uniunea Europeană, abia în 2007 urma să se întâmple asta.
Concursul despre care vă spuneam are ca premiu un laptop Asus X551. Pentru a vă înscrie lăsați-mi mai jos un comentariu în care să-mi spuneți cum ați evoluat voi în acești ultimi 9 ani. Unde erați atunci, unde sunteți acum, indiferent la planul la care vă referiți. Cel mai amuzant sau interesant comentariu primește laptopul, iar dacă sunt mai multe voi trage la sorți un câștigător. Ideea concursului îmi place, mi-ar plăcea să vă aud povestea.
PC Garage a început acum 9 ani într-o garsonieră din Militari, fondatorul livrând comenzile cu un Tico. În 2006 erau deja 20 de oameni, în 2007 echipa s-a dublat la 40 de oameni, iar în 2009 s-au unit cu FIT Grup.
Astăzi sunt o echipă de peste 80 de oameni, au un sediu mare în zona Timpuri Noi, sunt în top 3 magazine online IT&C și sunt bine axați pe componente PC, gaming și sisteme complementate de asamblările premium foarte cerute de clienți, au crescut mari pe partea de video-review-uri și tutoriale pe YouTube.
Urmăriți clipul de mai jos, vizitați pagina aniversară PC Garage, dați un share acestui articol ca să afle și alții de concurs și să le urăm la mulți ani.
Au și un infografic la această adresă și pun pariu că nu mulți dintre voi știu de Garage Mall, magazinul lor cu diverse alte produse.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
Îți place blogul meu?
Apasă acest buton înainte de a cumpăra de la eMAG
și vei susține acest site.
Magazine recomandate:
Copyright © 2006 - 2014 nwradu blog.
Reproducerea textelor și a imaginilor ce-mi aparțin este posibilă numai în sistem "creative commons Attribution Non-Commercially Share-alike 3.0 CC BY-NC-SA".
Termene și condiții | Politica de confidențialitate | Politica de cookies
85 comentarii
02/10/2014 la 8:23 AM
Acum 9 ani aveam net de 128k de la RDS, mergea ca uns pe langa dial up-ul colegilor. Eram singurul din clasa care nu isi mai cumpara de mult filme de la Unirii ci si le downloada singur de pe DC++. Am ratat o oportunitate de business majora, ca aveam CD writer si le trageam tuturor filmele pe gratis.
Flo(Citează)
02/10/2014 la 8:29 AM
Tocmai am recitit ca acum 9 ani ii timiteam tatalui meu un mail din Budapesta de pe contul yahoo. Lucram pentru un om care aducea masini din strainatate, aproape de Budapesta, eram un pusti. Pregateam masinile pentru revanzare, le curatam in interior, meticulos. Ii scriam cu un umor sec, negru ca tocmai a sarit o bucatica de metal de la flex in ochii mei dar sa nu sa se panicheze ca mai am oricum un ochi, si eventual mai putea sa se agite sa-mi mai faca un frate ca se pare ca apar riscuri mai serioase cand ai un singur copil. Azi ii trimit o poza pe whatsapp care am impresia ca explica tot ..nici simtul umorului nu-l mai am la fel ca acum 9 ani..
Adam Sz.(Citează)
02/10/2014 la 8:30 AM
“În 2006 erau deja 20 de oameni”
Siiigur ca da. LOL
In 2006 erau asa: patronul care era de fapt angajat la un distribuitor local, sotia lui si vreo 3 angajati dintre prietenii (pe atunci) apropiati. Si cam atat!
Mihai(Citează)
02/10/2014 la 8:32 AM
in ultimii 9 ani am reusit sa termin facultatea, sa ma angajez, sa ma insor, sa cumpar un apartament in rate pe 30 de ani, sa cumpar o masina ieftina la mana a doua si sa fac un copil. cred ca ultimii 9 ani au fost cei mai frumosi :)
Ionut B.(Citează)
02/10/2014 la 8:38 AM
Acum 9 ani eram angajat la stat, primul meu job, pe un salariu de cateva sute de lei bune. Munca usoara, mutam hartii, mediu de lucru decent. Si eram inscris la master in ASE, invatam cu motanul langa mine.
PC-ul cred ca era ceva cu Pentium 4 si memorie Rambus, placa video un Gecube 9800XT parca si ma jucam Baldur’s Gate 2 probabil. Sau poate primul Nevewrinter Nights. Internetul cred ca mi-era ceva de la RDS pe cablu cu limita de trafic de 500 mega pe luna, a fost si o discutie pe atunci pentru ca brusc se facusera 2.5Gb din cauza tampeniei RDS. S-au potolit cu pretentiile cand li s-a explicat ca traficul raportat de ei depasea limitele fizice ale cablului folosit.
Acum sunt printre putinii colegii de facultate si master care chiar are treaba cu relatiile economice internationale. Televizorul, telefonul si PC-ul si laptopul sunt la zi, ma plimb pe la mare cand vreau, apartamentul meu e curatel si upgradat cu parchet si termopane si de toate.
Dar eu sunt mai putin naiv si mai mult cinic, mai putin increzator si mai mult ironic.
Sunt sigur ca exista alti oameni cu mai mult merit sa castige concursul, multa bafta :)
Gaelex(Citează)
02/10/2014 la 9:11 AM
Nu vreau sa particip la concurs dar vreau sa spun ca articolul asta mi-a adus multe imagini in minte. Mi-am adus aminte cand aveam 14 ani cred si reparam o placa grafica s3 indoind putin partea metalica de prindere in carcasa pt ca nu mai intra bine in slot. Cred ca in societatea de azi unde totul e accelerat si rapid ne uitam prea putin in urma. Nu avem timp nici macar sa traim prezentul nu mai zic sa ne aducem aminte de trecut
Dorin(Citează)
02/10/2014 la 9:11 AM
Acum 9 ani nu aveam griji , acum 9 ani singura posesie era o bicicleta , nu aveam internet , nu aveam facturi de platit , era bine ……. era altfel de bine ….acum sunt mai multe griji dar trecem peste toate . Viata e frumoasa si merita traita asa cum e ea buna sau rea si toate trebuiesc facute la timpul lor !!
Radu(Citează)
02/10/2014 la 9:29 AM
Pfoai, acum 9 ani, ce vremuri, tocmai terminam liceul si dadeam la facultate!
Inca mai stateam pe mIRC, imi cautam chirie in Bucuresti si ma minunam peste ce bombe dadeam. (crazy cat lady anyone?)
Si mi-aduc aminte cu certitudine ca aveam o placa video nVIDIA Ti4400.
Ah, si nu prea aveam griji, versus acum cand am rate, casa, masa si copil :)
Pyro(Citează)
02/10/2014 la 9:32 AM
Acum 9 ani treceam in anul 2 la Electronica si Telecomunicatii, berea la carciuma Jeg era un lux, stateam in Regie si consumam kilometri patrati de snitele facute de mama. Deschideam un prim blog pe Yahoo 360 si imi cumparam un CD-writer de la Flamingo cu banii returnati de facultate in contul abonamentelor RATB. Eram la cativa ani distanta de momentul cand avea sa-mi cunosc jumatatea, aveam parul lung si carliontat si imi cresteam prima barba.
Azi sunt o rotita in ecosistemul unui mamut multinational, am un credit pe o viata pentru apartamentul in care locuiesc alaturi de sotia mea. Exist pe internet pe domeniul propriu de 7 ani si imi permit o tableta din salariu. Inca merg cu autobuzul si mi-e dor de Jeg si de snitelele mamei, chiar daca doamna mea gateste minunat.
Acum sunt barbat, atunci eram barbat in beta :)
Vlad(Citează)
02/10/2014 la 10:07 AM
Hmm, in 2005 eram in anul 5 de Facultate si faceam primul pas spre Artele Martiale.
Tot pe atunci am inceput lucrul la un joc cu 3 prieteni( browser based) unde am invatat CSS/HTML/PHP,etc si care la un moment dat a picat. M-am angajat ca Suport tehnic la un ISP dupa care am urcat treptat pe scara pana la pozitia de Coordonator Tehnic. Am invatat programare si design in paralel, am facut teme de wordpress, si alte chestii micute.
M-am casatorit in 2008 si abia anul trecut ne-am luat un apartament cu rate pe 10 ani( nu am vrut nici mort pe 30) iar acu am un bebeke pe drum.
Prin 2011 mi-am deschis propria sala de Arte Martiale pentru copii, ca al doilea job( de week-end). Pot sa spun ca am evoluat enorm de la tanarul din ultimul an de facultate pana la cel de acum.
Evident ca si pe partea de PC am evoluat de la AMD Athlon 1800+ cu 512 Ram si net de 128Kbps in 2005 la laptop cu Core i7 si 500Mbps de la RDS :)).
Sunt curios cum voi fi peste 9 ani.
Mars(Citează)
02/10/2014 la 10:11 AM
Acum 9 ani: de meserie comisionar vamal, 1 copil, Ford Escort.
Acum: de meserie consultant IT, 2 copii, Ford Focus.
Au fost 9 ani buni :)
alunelu(Citează)
02/10/2014 la 10:22 AM
Daca stau sa ma gindesc cam ce carusel a fost viata mea incepind de acum 9 ani probabil va trebuie sa scriu vreo 50 de comentarii.
Uau! Deci in weekend tot am concediu pe la munte si nimic de facut. Deci o sa reflectez putin asupra ultimilor 9 ani.
Doar atit am de zis pe subiect. Totul a inceput pe 9 septembrie 2005. Cind am decis ca pe 12 septembrie incep treaba la o firma care tuma ce ma angajase. In Bucuresti. Eu fiind din Iasi.
jules(Citează)
02/10/2014 la 10:33 AM
Octombrie 2005, fix momentul cand am schimbat primul job, trecand de la redactorie hardware la facut site de hardware. Un pas mic dar esential. Fata de alti oameni care aleg sa se dezvolte intr-o singura directie eu m-am dezvoltat pe orizontala, si nu e vorba doar de greutate :)
Am continuat cu site-urile, incercand si alte niste decat IT, putina dezvoltare web, affiliate marketing, SEO, SEM, dezvoltare de aplicatii mobile, review-uri video, ramanand cumva in zona IT-ului, dar explorand mai multe arii ale acestui domeniu.
Pe plan personal am ‘testat’ putin si emigratul, dar am mai dat o sansa meleagurilor mioritice.
Mai sunt si momente in care simt ca puteam fi mai departe daca ma concentram pe ceva anume, dar in rest simt ca am invatat multe si am optiuni, lucru care conteaza mai mult pentru mine.
Revin cu impresii dupa urmatorii 9 ani :)
Ionut(Citează)
02/10/2014 la 10:52 AM
Hmmm…am evoluat bine de tot. Imi amintesc de primul PC care nu avea nici cd-rom…ram sau cat avea hardul chiar nu mai stiu…. Primisem la 18 ani de la gurvernul Nastase parca, niste actiuni la fondul Proprietatea daca imi amintesc bine, pe care le-am vandut sa imi cumpar cd-rom si placa de sunet. Normal ca am cumparat dupa capul meu si cand am ajuns acasa am constatat ca nu se potrivea nimic cu placa de baza…dar nu am sa uit niciodata cum am vandut actiunile alea de la un SIF parca pentru o placa de sunet si un cd-rom. Inca imi amintesc zilele pierdute pe net noaptea dupa 12 prin dial-up ( mai aveam si cuplaj la telefon…era aproape imposibil sa prind “linie” mai repede de 12 noaptea) si cu cd-uri din revistele din vremea respectiva pentru a putea reusi sa instalez drivere-le :))). In ultimi ani folosec Mac-uri, dar imi lipseste parca perioada aia nebuna cand cautam drivere, cand ascundeam “modemul” de dial up sub perna ca sa nu trezesc toata casa cu zgomotul pe care il facea cand se conecta la internet :)
Bogdan(Citează)
02/10/2014 la 10:57 AM
acum 9 ani eram burlac si nu intelegeam de ce s-ar insura cineva.
acum sunt insurat.
si cred ca tot nu inteleg de ce s-ar insura cineva :D
pkl(Citează)
02/10/2014 la 11:20 AM
Acum 9 ani, pe 6 octombrie 2005 probabil inca asteptam sa se definitiveze orarul la liceu, pentru clasa a 10-a C. Aveam vreo 16 ani si cu siguranta nu ma gandeam la ce voi face sau ce voi deveni peste aproape un deceniu. Printre teze si absente motivate de plimbari prin Parcul Tineretului, acasa aveam grija sa mai pierd timpul jucand clasicul NFS Most Wanted si vorbind pe Yahoo Messenger. Insa, pe rand au trecut si majoratele colegilor si prietenilor, am dat si bacalaureatul si a trebuit sa-mi pun si eu intrebarea existentiala: la ce facultate sa dau? Dupa zeci de analize si discutii am optat pentru Drept. Am trecut la fel de drept prin toti cei 4 ani de facultate, timp in care m-am mai maturizat si eu datorita unor experiente. In facultate nu prea am fost pasionat de online, recunosc. Pe atunci incepusem sa prind gustul jocurilor pe console. Intr-un final insa, s-a terminat si cu licenta, s-a terminat si cu joaca si am inceput sa-mi caut un job pentru ca nevoile cresteau. Asa ca in prezent, la 25 de ani am un job fain, sunt conectat la net oricand si tocmai ce m-am mutat intr-un apartament cu iubita mea (o fosta colega din clasa a 10-a C),
Andrei(Citează)
02/10/2014 la 11:22 AM
Acum 9 ani tocmai imi bagam internet, dupa 8 ani de calculator fara pic de conexiune.
In ultimii 9 ani a fost dezvoltarea mea personala: trecerea la liceu, invatat chestii de informatica, invatat, invatat, invatat, facultate cu specializarea IT, invatat chestii de informatica/IT, invatat, invatat, invatat pana in ziua de azi cand sunt ultimul an si lucrez in domeniu la o multinationala foarte cunoscuta.
mario(Citează)
02/10/2014 la 11:27 AM
Acum 9 ani inceapeam facultatea, aveam un Pentium 4 si aveam net de la o retea de cartier.
Am terminat facultatea, m-am angajat “negru pe plantatie” intr-un depozit de piese auto, iar acum sunt agent vanzari la un magazin online, sunt casatorit si mi-am luat un apartament cu rate pe viata :D
Alex(Citează)
02/10/2014 la 11:33 AM
Acum 9 ani… terminasem 5 ani de facultate intr-un oras micut de provincie si venisem in Bucuresti de trei luni… stateam in camin in Regie la un prieten (pentru ca nu-mi permiteam sa platesc o chirie), ma plimbam cu metroul fara o tinta anume, doar sa invat cat de cat zonele orasului si sa ma descurc sa ajung dintr-un punct in altul, trimiteam cateva zeci de CV-uri pe noapte (cand aveam acces la net de pe laptopul colegului de camera), mi-am cunoscut actuala sotie intr-o zi frumoasa zi de septembrie, mi-am gasit relativ repede primul job si am devenit independent financiar… ce sa mai, 2005 a fost un an interesant din multe puncte de vedere…
Radu, te contrazic un pic. Existau bloguri, chiar citeam o multime si aveam si eu unul, cei drept pe defuncta platforma weblog. Nu era FB, insa era nebunie cu Hi5-ul, murise mIRC-ul dar inflorise Yahoo Messengerul si revista Chip era cea mai buna sursa de informatii despre calculatoare si tehnologie.
Imi amintesc ca am vazut prima reclama PCGarage chiar in acea toamna a lui 2005, in Regie sau la podul Grozavesti, nu mai stiu exact… un banner sau un panou din acela mare stradal si ma gandeam ca numele e cam aiurea ales pt un magazin de calculatoare. Ma gandeam ca e mai degraba un service de calculatoare care vinde si componente noi sau sh, cum mai erau prin Regie. Bine, nu stiam eu atunci cum e cu magazinele online, nu cumparasem nimic online si mi se parea absolut aiurea ca nu poti vedea produsul inainte, nu poti vedea componentele intr-o vitrina si nu te poti inchina in fata lor ca la sfintele moaste.
Mergeam prin magazinele IT clasice pe vremea aceea (ultra pro, depozitul de calculatoare, flamingo) ca la muzeu, pentru a vedea ce-a mai aparut nou sau cum arata o placa video care era de cateva ori mai scumpa decat calculatorul meu de atunci…
Mai tarziu, prima mea comanda online a fost la PCGarage, in 2006, un monitor, pe care pana la urma nu l-am mai cumparat de la ei, intrucat nu il mai aveau in stoc si nici nu il mai puteau aduce. A doua comanda a fost tot la ei, finalizata de data asta, cel mai puternic calculator pe care il avusesem vreodata si pentru care stransesem ceva bani: un AMD Athlon x2 3600, cu 2 GB de memorie.
Intre timp am plecat din Bucuresti, am o sotie minunata langa mine din acea toamna a lui 2005 si am realizat niste lucruri care atunci pareau imposibil de realizat sau oricum, extrem de indepartate.
vio(Citează)
02/10/2014 la 12:27 PM
Acum 9 ani jucam Counter Strike, pentru ca se bagase retea pe strada. tata si inca vreo 4-5-6 oameni, 2 pusti si tot asa. Invatasem sa joc counter, eram o terorista convinsa :D foloseam borg chat, tot in retea. internetul il folosea doar tata, pe la 8 dimineata, deci nu prea stiam care e treaba cu el. stiu doar ca se incarca foarte greu :D
ce altceva mai faceam… copiam la testele de religie :))
Intre timp, am ajuns la liceu, sunt la facultate, studenta la buget, sunt intr-un internship. aparent, e bine ca am fost terorista de mica, asta m-a ambitionat. :P
mada(Citează)
02/10/2014 la 12:33 PM
Cu 9 ani în urmă eram la liceu pe clasa a X-a. Ai mei tocmai ne cumpăraseră un PC (noroc cu programul ăla de 200 euro de la minister, pentru familiile cu venituri mici). Tot atunci ne-am și făcut abonament la internet și pica destul de des. Peste 3 ani am dat la Electronică și Telecomunicații în Cluj, în anul 3 trebuia să repet anul și am renunțat la poli, m-am înscris la Geografie și Turism pe care am terminat-o iar acum mi-a revenit pofta pentru IT și învăț programare(Python) și ceva frontend(HTML5, CSS3) + Linux.
Momentan lucrez pe un laptop Dell Inspiron 1545. Singurul dezavantaj la acest laptop este că nu pot rula mașini virtuale de pe el (din cauza hardware ului) ceea ce m-ar ajuta să fac trecerea de pe Win7 pe Ubuntu mai ușor fără să trebuiască de fiecare dată să restartez laptop ul (Ubuntu este instalat în dual-boot).
Costi(Citează)
02/10/2014 la 12:42 PM
Salut
Daca pentru tine anul 2006 reprezenta anul 5 la Electronica, pentru mine era fix primul an la Automatica si Calculatoare. Venind din Ploiesti de la mate-info intensiv, aveam o pasiune interesanta: calculatorul, desi nu detineam unul :). Eram inca mandru de al meu 3510 pe care puteam sa joc snake “color” in timpul lungilor drumuri de naveta din personalele Bucuresti-Ploiesti. Dar aveam un scop, sa strang bani pentru noul Nokia N95 luat la abonament desigur. Primul an a fost foarte interesant, imparteam un Pentium 4 cu unul din colegii de facultate pentru interesantele proiecte de facultate si aveam mai multe hartii de notite decat in tot liceul :)). Dupa cum spuneai si tu, Facebook, Twitter si alte medii nu existau deci nu simteam ca pierd asa mult, iar in materie de jocuri existau nelipsitele sali de jocuri unde incingeam un Counter Strike timp de 3-4 ore si eram happy.
Anul 2 a fost o explozie pentru mine, intrucat “am evoluat” la un loc in P16, un Pentium personal, net nelimitat si sa nu uitam de “Atotputernicul ODc care ne aduce noua, filme,jocuri,teme si …altele:)”. Dupa nelipsitele jobulete de completare de formulare, sondaje de opinie si altele, spre inceputul lui 2008 am obtinut si primul job part-time la un magazin online. Lucram noaptea si drept urmare aveam acces la mai multe calculatoare, ceea ce mi-a permis sa folosesc din plin o foarte importanta functie a windows-ului: monitor extended pentru seriale. Aici am luam contact cu ultimele echipamente hardware, calculatoare de zeci de milioane, aparate foto profi si gadget-uri dragute. Copilul meu a fost un laptop Dell Inspiron 1501 cu AMD Dual Core, ratio 4:3 si placa video de 512 si pe langa vesnicele probleme cu bateriile, pot sa spun ca e un supravituitor din moment ce inca ruleaza timid pe masa parintilor mei. Anii de facultate s-au scurs in modul clasic: petreceri in camin, jocuri, examene si sesiuni, Shaormaria de langa Max, Piranha, nelipsitele vrajitorii si ritualuri pentru a agata fete. Fiind si o fire sportiva, nu au lipsit nici fotbalul, ping-pong-ul, biliard, bicicleta si altele.
Schimbarile adevarate au urmat sa apara in perioada de dupa 2009. Un job full-time urma sa vina cu responsabilitatile aferente, dar si cu beneficii multiple. O schimbare de maturitate cum spun multi. Mai multi bani de cheltuiala pentru mai putin timp de distractie, inchirierea unei garsoniere, cumpararea unui laptop nou (un Acer Aspire 5732z, Core 2 Duo, placa video de 1GB). Anul 2010 a marcat trecerea la smartphone, mai exact un Samsung Galaxy S1. Poate acum multora nu li se mai pare cine stie ce, dar eu am fost foarte multumit de el si inca mai functioneaza bine alaturi de actualul proprietar. Inca 2 ani de job, probleme si distractii, oboseala, viata. In anul 2012, dupa cateva probleme personale si o oarecare rupere din cercul de prieteni, aveam nevoie de o schimbare. Din dorinta de a iesi din zona de comfort am decis sa merg intr-o aplicatie de munte cu o scoala de ghizi alaturi de 150 de necunoscuti. Fiind o fire sociabila nu am avut nici o problema de adaptare si spre surpriza mea am descoperit ca excursia respectiva era mai mult de atat. Am descoperit oameni pasionati de ceea ce fac, dornici sa invete pe oricine ce inseamna aprecierea naturii, prieteni care intind o mana de ajutor atunci cand nu ai nevoie doar din dorinta de a-ti fi alaturi.
Atunci a inceput adevarata distractie din viata mea, mi-am pus in minte sa urmez scoala de ghizi si am reusit. Mai mult de atat, am descoperit ca intradevar exista viata dupa job daca iti doresti asta. Au urmat nenumarate drumetii pe munte, seri de cantari la chitara, descoperirea unor locuri minunate ca Apusenii, Cheile Nerei si multe altele. Rand pe rand m-au acompaniat Samsung Galaxy S2, S3 si S4 in aceasta “aventura” nebuna, niste telefoane care cred ca vorbesc de la sine (cu plusurile si minusurile lor desigur). SI desigur nelipsitul Kindle, teancul de carti personal din buzunar. Toate astea pe langa gasirea unei persoane minunate au insemnat un nou inceput. In prezent, lucrurile s-au extins chiar mai mult intrucat am devenit Instructor al Scolii de Ghizi si sper un indrumator pentru viitorii EU care vor veni in scoala. Desigur sunt cateva lucruri pe care le-am omis cum ar fi multe explorari de pesteri, tiroliana, tir cu arcul, catarat, rafting, parasutism (incluzand si o cerere de casatorie la aterizare). Si am mai avut timp sa termin si 3 puzzle-uri de 3000 piese, unul de 4000 si multe altele de 1500 in “timpul liber”. Si fotbal de 2 ori pe saptamana cu prietenii.
Cam acesta ar fi rezumatul evolutiei mele in ultimii 9 ani, ar fi mult mai multe de povestit dar deja a iesit o poveste destul de lunga.
PS: Ultima achizitie de care am uitat este un Dell Inspiron 17R si sunt destul de multumit de el
Ciprian Harabagiu(Citează)
02/10/2014 la 12:48 PM
Acum 9 ani… ma intorceam la facultate (in Cluj) dupa o practica in Sibiu (la Continental) si problemele principale erau cum sa ma intalnesc cu prietena mea (care lucra la Sibiu), lucrarea de diploma, iesirile epice la bere si jocurile (care mai imi mergeau) pe calculator (un AMD Athlon, cu o placa video nVidia). Azi …, folosesc mai mult calculatorul ca sa programez (e o adevarata rasplata cand reusesc sa ma joc) si prietena a devenit sotia mea.
Spike(Citează)
02/10/2014 la 1:24 PM
Acum 9 ani: nu aveam prietena, nu aveam job, nu aveam datorii, nu aveam rate, deci nu aveam probleme.
Acuma am prietena, am job, deci am evoluat: am probleme. Macar datorii si rate nu am, dar este timp…
Vlad(Citează)
02/10/2014 la 1:50 PM
Acum 9 ani eram in liceu, acum negru pe plantatie in multinationala
Mihai(Citează)
02/10/2014 la 2:05 PM
2005 – tanar profesor, locuind pe la internat, cu salariu transparent (atat era de subtire) dar cu sperante mari. Aveam promisiuni de la noul guvern / presedinte ca lucrurile se vor indrepta, mai ales ca deja era o obisnuinta ca pe la inceputul anului scolar sa se faca greva (o invatasem inca din facultate) si sa ne mai capatam o caciula de promisiuni + o marire salariala substantiala… de 6% in 2 transe pe anul urmator… raportata la inflatie, desigur, sa tot faci avere… cica nu se putea da mai mult pentru ca daca ar fi crescut peste noapte salariile stravezii ale profesorilor ar fi explodat inflatia. Inchipuiti-va cum ar fi aratat un profesor la mall sa-si cumpere niste haine de firma…? … Exact ca burtosii cu ghiuluri si lanturi sclipitoare la… biblioteca, deci nu, voi profesorilor nu ati fi dorit sa fiti pusi intr-o situatie atat de ingrata. Aoleu ce rau mi-a parut ca prin 2008 nu mai lucram in invatamant cand toti guvernantii mai putin primul ministru venisera cu promisiunea suprema: 50% marire salariala pentru profesori. Ce facusera profesorii pentru un asemenea triumf? Nimic, doar ca slariile lor de subzistenta au trezit mila guvernantilor aflati in forfota electorala si cum invatamantul era intr-o continua transforamare… ca si acum de altfel, ce s-au gandit alesii nostri??? Ia sa-i lovim noi pe profesori cu o marire de sa ne tina minte… si sa ne voteze. Parca si vedeam cozi de profesori pe la restaurante (nu neaparat de lux), mall-uri, prin reprezentante auto, etc… Deja ma gandeam sa-mi vand dacia pe GPL si sa ma intorc in invatamant din multinationala la care ma angajasem… in CallCenter. Anii au trecut, profesorii s-au ales ca toti bugetarii de altfel, cu scaderi salariale si cu visul unei mariri de 50%. Eu am schimbat si multinationalele si job-urile si masina, m-am insurat… da’ nevasta n-am schimbat-o… Nu m-am imbogatit dar am un trai decent, uitandu-ma totusi cu nostalgie la inceputurile mele in piata muncii… Gata ca v-am plictisit… toate cele bune tuturor
Toma(Citează)
02/10/2014 la 2:08 PM
Acuma 9 ani imi cumparam primul meu calculator si am asteptat pe cei de la RDS sa vina sa imi instalezele internetul 2 luni si dupa 2 luni am decis sa renunt la RDS pe motiv de neinstalare si am trecut pe Romtelecom care mi l-au instalat in 2 zile.
Radu(Citează)
02/10/2014 la 2:10 PM
Damn it! Cu greu imi aduc aminte ce faceam acum 9 ani. Daca nu ma insel, aveam un computer cu AMD K6 la 450 MHz (overclocked) si 192 MB RAM (133 mhz). Nu aveam o conexiune la internet acasa, insa obisnuiam sa incing bine dial up-ul de la liceu. Tocmai incepusem anul al doilea iar profesorii obișnuiau sa apeleze la mine pentru a le trimite emailuri catre minister sau descarca diferite chestii de pe mail. Pe vremea aia inca nu stiam ce este un blog, insa incercam sa creez pagini html fara sa am notiuni de programare. Am inspectat codul sursa al unor fisiere readme.html si mi s-au parut logice. Ceva mai spre iarna am inceput sa-l citesc pentru prima data pe Zoso, tot de la liceu, urmand ca in toamna lui 2006 sa ma joc prin wordpress. in primavara 2007 mi-am cumparat primul computer. Totusi ma opresc aici, insa am sa fac o completare a comentariul asta la mine pe blog. Daca tot am inceput!
Ioan Mihai(Citează)
02/10/2014 la 2:11 PM
*in primavara 2007 mi-am cumparat alt computer din proprii bani. e o greseala mai sus. apreciez daca modifici tu
Ioan Mihai(Citează)
02/10/2014 la 2:17 PM
well…. acum 9 ani… hmmm me cuprinde nostalgia…, pe atunci aveam parte de cel putin 9 bucurii pe zi… si asta, realizate personal, cu mana mea, Acum.. se pare ca am nevoie de cel putin 9 minute, ca sa-mi conving sotia sa-mi ofere o singura bucurie din tinerete… ca sa n-o realizez iar “personal” :D
Gabriel Truta(Citează)
02/10/2014 la 2:22 PM
Acum 9 ani tocmai ce imi dadusem demisia de la primul job serios, platind ca taxa de reziliere 1500 usd pentru cursurile de Oracle.
Dupa 2 joburi de sub jumatate de an, intram in lumea SAP, unde am si ramas.
Un an mai tarziu ma casatoream, aveam un copil, cumparam o casa.
Astazi, sunt divortat de 3 ani, am un apartament, ma pregatesc sa construiesc o casa.
A fost un deceniu bun si plin de experiente, dar ultimii 2 ani au fost ca o a doua tinerete.
Marian(Citează)
02/10/2014 la 2:45 PM
Acum 9 ani(fix azi) începeam o relatia cu cea care urma să-mi devină sotie. Stăteam in camin in regie, imparteam 2 PC-uri la 4 persoane, eram anul 3 la facultate(IMST), Piranha era locul preferat(proximitate si preturi :)) si eram proaspăt angajat la primul loc de munca. Intre timp m-am căsătorit cu domnisoara respectiva, avem un bebe mic si conduc un mic business.
Lucian Nastase(Citează)
02/10/2014 la 3:31 PM
Acum 9 ani nici calculator nu aveam, pierdeam timpul pe afara cu prietenii jucand chestii clasice: ratele si vanatorii, fotbal pe strada in papuci, alergata, si multe altele. Acum in 2014 creez si administrez site-uri de acasa, ma trezesc cand vreau, ma culc cand vreau, nu imi zice nimeni ce sa fac. De mentionat ca acum 9 ani aveam… 10 ani, mi-a luat mama primul meu calculator in toamna lui 2006, iar internetul a venit aici prin 2007/2008. Cu ajutorul calculatorului am invatat si Engleza, pentru ca la scoala nu ne invanta nimic, pierdeam timpul, apoi in ultimul an (clasa a 8-a) a fost schimbata profesoara si eram singurul care putea sa aiba o conversatie cu ea in engleza. Primul meu site l-am facut doar din html si css prin 2009, iar acum pot sa fac unul de la zero folosind limbaje mult mai complexe. In astia 6 ani de cand am internet, am invatat singur php, mysql, javascript, jquery, css, si multe alte chestii server-side fara sa ma duc la un liceu de profil. Stiu sa administrez servere, sa lansez aplicatii in cloud, si multe altele. In 2012 am abandonat liceul (cls 9) pentru ca nu aveam timp si de el si site-uri, unde faceam niste bani frumusei pentru varsta mea. In iulie 2014 trebuia sa termin clasa a 12-a. Poate la anu sper sa ma duc la seral sa termin si liceul. Anyway, eu cred ca in mai putin de 9 ani am evoluat mai mult decat imi puteam imagina, iar la fel s-a intamplat si cu technologia.
Conebone69(Citează)
02/10/2014 la 3:34 PM
In urma cu 9 ani era in Canada, acum in Romania… deci am involuat, cel putin sociogeografic. Avem un Acer Aspire cu 512MB Ram si hard de 60GB, si un telefon Sony Ericsson K700i. Acum lucrez pe scule cu mar pe ele… deci am evoluat.
Ce imi aduc bine aminte din 2005 a fost moartea Papei Ioan Paul al-II-lea si imaginea cu jurnalistii romani rapiti in Iraq.
MacAndrew(Citează)
02/10/2014 la 3:45 PM
acum 9 ani ma gandeam ca nu ma voi casatori pana pe la 40 ani. Traduceam carti, mergeam cu americani pe santiere sa le traduc una alta, singurul stres era sa am bani de weekenduri si de vacanta de vara. Pe urma am luat permisul si bagam banii in benzina cand se indura tata sa-mi dea Dacia 1310 cu 4 viteze, dar cu scoica de schimbator cu 5 viteze.
Intre timp am fost blogger, am facut support tehnic, am devenit inginer in constructii, iar acum lucrez in IT, cu familie, masina si rata la apartament. Am trecut de la Nokia 3200 la Moto G 2014, iar peste 9 ani probabil acest laptop va fi o relicva pe care o voi arata copiilor si nu vor sti ce este :)
Andrei M.(Citează)
02/10/2014 la 4:00 PM
Acum noua ani romanul era la fel de dornic de mocangeala ca si astazi. :)
alexEAT(Citează)
02/10/2014 la 4:16 PM
Pffuai!
Au trecut nouă ani deja?
În 2005 deja depănam amintirile primelor realizări din cariera mea şi mă bucuram de noua deschidere ce se anunţa. Încă mijeau zorile economiei care bubuia, iar noi toţi cei ce munceam încă de pe atunci, eram în plin carusel de speranţe şi planuri de viitor.
Posibilităţile, oportunităţile, îşi deschiseseră porţile şi noi băteam la uşile lor plini de încredere. Ne bucuram de absolut orice reuşită ca de prima iubire, adunam în noi imense energii şi cerneam planuri de viitor, only sky was the limit, iar sarcinile şi treburile to-do se aliniau în taskbar-uri precum meniurile din headerul WEB-Shopului PC Garage.
Între timp am mai îmbătrânit, ne-am mai cizelat (conştient şi moral), am învăţat o mulţime de lucruri, iar azi, pur si simplu nu avem cum să ne mai oprim din iureş. Face parte din viaţa noastră de zi cu zi şi ne consumă fiecare moment, fiecare clipă de timp, “cărămizi” pe care le aşternem la baza construcţiei şi consolidării viitorului nostru.
Noroc cu Internetul şi cu facilităţile secolului XXI (cunoscătorii ştiu de ce!), pe care le regăsim prin intermediul unui click. Altfel nu ştiu de unde ne-am putea face unele cumpărături, sau unde am putea să ne delectăm on-line.
Hypher(Citează)
02/10/2014 la 4:40 PM
Octombrie 2005. Îmi luam catrafusele și veneam acasă după juma de an de muncit zi-lumină în Cluj, la tehnoredactarea a trei ziare pe săptămână. Avusesem liber doar duminicile și eram plătită când și când, deci am concluzionat că ăla nu era trai, așa că m-am întorc acasă, urmând să îmi încerc norocul în alte domenii.
Nici nu am apucat sa-mi revin, că am găsit de lucru la fabrica de biciclete DHS, iar la scurt timp după, mi-am mai luat două joburi. A urmat o perioadă foarte aglomerată.
Însă la DHS a fost plictiseala maximă, mă uitam pe geam la TIR-urile către treceau, pentru că singurele autostrăzi erau cele către București și Constanța. Mi-am zis că nu pot face asta toată ziua, deci am început să caut un site care să îmi dea posibilitatea deschiderii unui blog. Nu știam că așa se numește, dar îmi doream un site numai al meu.
Stăteam mult pe forumuri, citeam tot ce prindeam pe net și eram ferm convinsă că peste puțin timp aveam să plec din țară. Încă o dovadă că numai proștii au certitudini. :)
Denisa(Citează)
02/10/2014 la 4:47 PM
Acum noua ani plecam de la primul si totodata ultimul meu loc de munca… pentru ca voiam sa mai dau o sansa anului trei de facultate, intrerupt in iarna inainte sa ma angajez. Intrerupt nu ca sa ma angajez, ci din cauza ca nu putusem sa ma prezint la nici un examen… pentru ca nu eram sigura ca pot sa le iau pe toate cu zece, ca in ultima sesiune din anul doi. Exista un punct de unde nu mai poti sa mergi in sus, doar in jos, si cred ca ala a fost al meu.
Cel putin in ceea ce priveste politehnica, careia i-am mai dat de vreo doua ori inca o sansa ca s-o las de tot balta fix inante de licenta in cele din urma si sa termin facultatea de matematica. Matematica despre care toata lumea imi spunea ca n-o sa-mi foloseasca la nimic. Si probabil ca nu mi-a folosit la nimic din ce aveau ei in cap. Nu mi-a adus un loc de munca si normalitatea calduta la care aspira multi… inclusiv familia mea pentru mine.
Dar mi-a adus satisfactie. Si o viata constant mai interesanta si intensa decat majoritatea oamenilor. Si… naiba stie… nu stiu exact cum sa-i zic, recunoastere internationala? Nu stiu, sentimentul ala fain pe care il ai cand oameni care au pagina pe Wikipedia (en, nu ro, chestie care devine si una din tintele tale pe urmatorii cinci ani), au inventat limbaje de programare… iti lauda munca.
In fine. 2014. Am fost invitata la conferinte pe aproape toate continentele (haide, Antarctica, inca ai timp!)… ca sa trancanesc despre matematica aia care nu foloseste la nimic. Sunt vulcanica si remarcabila. :P Si ma mandresc cu asta, dar, in acelasi timp, ma sperie de moarte.
brontozaurel(Citează)
02/10/2014 la 7:42 PM
In urma cu 9 ani incepeam primul an de facultate. Care nu am terminat-o.
puleimen(Citează)
02/10/2014 la 7:58 PM
Acum 9 ani eram o bila inconjurata de o uniforma in carouri extrem de incomoda. O bila care nu prea avea treaba cu scoala, dar careia ii placea foarte mult sa stea la pc si sa se joace cu prietenii lui cam ce prindea. Tin minte ca aveam un internet jenant, pe usb de la Zapp, care mergea bine cam 1 zi pe luna (pana sa i se consume traficul), asa ca downloadatul de pe DC++ sau Limewire era o fantezie. Strangeam ceva bani si imi cumparam de la o taraba jocuri piratate, cu coveruri trase la imprimanta. Tin minte ca imi doream tare mult la un moment dat Jedi Academy si o batusem pe maica-mea la cap sa-mi dea 15 lei ( cat cheltuiesc acum pe tigari zilnic) ca sa mi-l iau piratat din piata. A zis ca daca vreau, sa-i strang, pentru ca nici nu-si amintea ultima data cand cerusem bani pentru o carte sau asa ceva. Am strans cam 1 saptamana bani si pana la urma l-am luat, dar, supriza, nu a mers de nicio culoare. Aia cred ca a fost ultima data cand am plans ca un copil mic pentru ceva, dar si prima si singura data cand tata s-a dus cu mine la “cumparaturi de jocuri pentru copil, draga”. Am gasit jocul in Unirii, la Best Computers si cred ca a fost unul dintre momentele alea care atunci cand se intampla, stii ca nu le vei uita prea curand. Chiar si acum, cu toate ca “game library”-ul meu a crescut considerabil de atunci, de fiecare data cand ma uit in directia colectiei mele de cd-uri, ala e primul joc care-mi sare in fata. Sta foarte bine acolo, fix langa versiunea sa piratata, cumparata din piata.
Cyanide29(Citează)
02/10/2014 la 8:42 PM
Osiris, al tau Zym3r de la CS 1.6 te saluta :)
Zym3r(Citează)
02/10/2014 la 9:12 PM
Acum 9 ani eram in ultimul an de facultate, stateam cu alti 3 colegi intr-o camera de camin unde când ningea intra zapada in camera, usa nu se inchidea prea bine asa ca o lăsam mai tot timpul deschisa, acum după 9 ani, seara verific de 2 ori dacă am inchis si sus si jos si dacă am pus lanțul la ușă.
Erau vremuri frumose, când era ziua unui amic si facea cinste ne spunea sa ne aducem căni pentru ca nu avea pentru toti, ce-am mai băut bere la PET .. acum cică nu e buna ca face burta.
Pe vremea aia ma culcam mai devreme sambata pentru ca duminica la ora 7 a.m. venea autocarul cu pachet de acasa, mi-a ramas in minte imaginea studentilor care veneau la autocar in slapi si bermude desi afara erau 5 grade acum dupa 9 ani am 2 widget-uri meteo pe Desktop si verific dimineata pe telefon sa stiu dacă e nevoie de umbrela sau nu.
Pe vremea aia aveam o râșniță de calculator, un AMD K6 la 450 MHZ asa ca jucam doar Diablo II si Heroes 3, acum după 9 ani am un cont pe Steam dar nu reușesc sa-mi fac timp sa joc ceva chiar si un Heroes 3 wake of god.
silvius(Citează)
02/10/2014 la 10:14 PM
Acum 9 ani Terminam ASE-ul ..intre timp mi-am dat seama de gresala si acum am terminat Universtatea de Marina..
radu(Citează)
02/10/2014 la 10:45 PM
acum 9 ani incepeam liceul in orasul lui bacovia, citeam cam cat citesc si acum, dar carti, nu aveam pc/net, eram un soarece de biblioteca. iar lucrul acesta ma ajutat, 4 ani mai tarziu terminam stiinte sociale, desi ai mei au vrut mate info, ma inscriu la drept, plec cu bursa de studiu – vestita erasmus, ma intorc, termin facultatea si revin la o mai veche pasiune – it. in prezent detin 2 site-uri web, asigur intretinerea altora, colaborez cu 2 cabinete de avocatura – parte juridica, in timp ce incerc sa cochetez usor pe parte de vanzari cu o firma… e important sa nu uitam a invata mereu lucruri noi.
sval(Citează)
02/10/2014 la 10:45 PM
“Osiris” =)))))))))))))))))))
nashu_mare(Citează)
03/10/2014 la 12:21 AM
Acum 9 ani eram student anul II la Poli , jucam tot ce se putea juca , eram campion la CS si NFS, munceam la Ubisoft part time Analyst , internet RoEDU de rupeam HDD-ul si Connex Kamarad Cent . Personal nu am stiut de Garaj pana prin 2007 si comandam doar telefonic (erau pe la foisoru de foc) . Prima comanda online a fost un laptop Dell . Au fost ok …
Intre timp am evoluat , casa , masa , masina , sotie , copil , job decent , abonament Digi Nelimitat cu 5Eur :))
Liviu(Citează)
03/10/2014 la 3:49 AM
In 2005 eram in anul 3 la facultate si eram pe banii mei. Aveam job si imi cumparam al doilea calculator un p4 cu 512 ram. Stiu ca in 1999 aveam primul calculator cu 32 mb memoria ram si 4 giga hard disk si monitor Targa de 14 cu tub . In 2005 nu aveam sotie dar ma gandeam si speram visam sa plec din tara si cum imi place zapada ma visam prin Canada. Anii s-au scurs si intre timp am job intr-o firma internationala ..imi permit 2 vacante in Europa pe an.
M-am insurat si deja ma gandesc sa imi cumpar casa..locuiesc in M.Britanie si am 2 widgeturi cu vremea pe ecranul telefonului..just in case.
Cristian(Citează)
03/10/2014 la 10:13 AM
#acum9ani nu aveam: casă, mașină, nevastă, copii, calculator performant, smartphone
#acum am: casă, mașină, nevastă, copii, calculator performant, smartphone
Unul din lucrurile deținute acum îl am datorită celor de la PC Garage
aurel(Citează)
03/10/2014 la 10:33 AM
În 2005 eram în clasa a X-a. A X-a C. Motiv pentru care am lipit o foaie mare pe ușa clasei cu “ZCC” și de atunci am pornit o legendă în Piatra Neamț, Colegiul Național Petru Rareș.
Pe vremea aia mă duceam la întâlniri ale Tineretului Național Liberal, unde petreceau liceeni nemțeni până dimineața pentru un suc, o măslină, numai să mai recurteze liberali. Și m-am dus și eu la o astfel de întâlnire, iar când nu vorbeau politicienii, le furam microfonul și mă duceam în baie și începeam să cânt și să iau interviuri la cine se nimerea.
Așa m-a văzut un om de radio, care mi-a propus să facem o emisiune pentru tineri. Și am făcut o perioadă. De atunci m-am îndrăgostit de microfoane, de radio, de media.
Prin urmare, doi ani mai târziu am intrat la jurnalism, în București. M-am dus la facultate cu gândul că siiiiiigur o să mă remarce și pe mine cineva. Și nu zic că nu m-au remarcat, dar ca să intri acolo unde visezi ai nevoie de mai multe, bani, relații, pile, noroc, talent mult.
Și de atunci până-n prezent mă zbat să mă realizez. Să fac ceva, să mă implic, să cresc. Am cunoscut o mulțime de oameni frumoși, deștepți, activi. Am iubit, am suferit, am mai crescut puțin. Bucureștiul te călește. Mă bucur că am crescut în el.
Din toamna asta sunt asistent universitar la facultatea pe care am terminat-o.
Pfoa, abia aștept să mâncăm șnițele împreună la cantina din Leu :D
Raluca(Citează)
03/10/2014 la 11:12 AM
acum 9 ani?
e o viata de atunci.
acum 9 ani a fost perioada schimbarilor. lasam un job extrem de bine platit pe vreme aia, ce includea calatorii cu avionul in fiecare saptamana, si casa alor mei ca sa ma mut cu chirie.
in locul acelui job am ajuns la PC Magazine, scriind cronici la produsele testate, pe 100 de dolari pe luna. in locul apartamentului din Iancului in care stateam cu ai mei am ajuns cu chirie impreuna cu alti 3 tovarasi intr-o casa undeva aproape de spitalul Fundeni.
Imi aduc aminte zilele alea de plumb, cand beam ceai ca sa ne tina de foame. Unul din tovarasi isi facea in fiecare zi mancare pentru la munca: lua niste paste vechi de luni de zile, le fierbea si le punea apoi intr-un borcan, cu niste sare. Dupa ce a mers la munca cu mancarea asta, l-am intrebat cum putea sa manance asa ceva. Ne-a explicat ca treaba statea altfel, la munca la el toti scoteau ce aveau pe masa si mancau impreuna, deci ca sa nu se simta stingher ca mananca din mancarea colegilor aducea si el vechiturile alea. El manca din mancarea tuturor, dar de macaroanele lui nu se atingea nimeni. si, dupa ce se umfla cu mancarea alora, manca si macaroanele lui, ca doar nu le lasa sa se arunce :)))))
Tot acum 9 ani am renuntat la facultate, un FF de la ASE, din lipsa de timp si bani. Imi aduc aminte cum, la noul job banii primiti nu ajungeau nici macar ca sa imi cumpar un pranz decent in foecare zi, astfel ca “meniul zilei” era format dintr-un covrig cu mac si o bagheta.
In iarna aia ne-am trezit apoi cu toate chestiile aruncate in strada, intr-un cearceaf, de proprietarul unde stateam cu chirie, dupa un scandal ce a implicat multa bataie, un ochi umflat ca pepenele si multa Politie. Imi aduc amintea atunci dezamagirea de a fi fost nevoit sa ma intorc acasa, dar si promisiunea ca nu o sa mai existe niciodata prilejul de a ma lasa dezamagit.
Cateva saptamani mai tarziu m-am angajat la jobul pe care il am si acum. Un an de zile mai tarziu m-am casatorit si m-am mutat in casa mea. Apoi au urmat multe aventuri, un blog, doi copii minunati pe care ii iubesc ca pe ochii din cap si prima mea carte, pe care sper din tot sufletul sa o vad lansata anul acesta.
Una peste alta, o mare aventura.
alioja(Citează)
03/10/2014 la 1:09 PM
Intamplarea face ca, daca adaugam inca 9 ani la cei 9 sarbatoriti de companie, sa ajungem la un moment extrem de important. Deci, #acum18ani, era un moment istoric pentru Romania: pe 3 iulie, 1996, ProTV difuza primul episod din “Tanar si nelinistit”. L-am vazut. Da, am vazut primul episod din “Tanar si nelinistit”, nu stiu cati se pot lauda cu asta. A fost un moment de rascruce in evolutia mea, ca om. Pentru ca am continuat sa ma uit. Cred ca am peste 1.000 de episoade la activ si nu mi-e rusine s-o recunosc. Internetul nu exista in Romania, asa ca trebuia sa umplu timpul cu ceva.
Tine minte ca o tachinam pe bunica mea, mare fana a serialului: “bunico, serialul asta are peste 6.000 de episoade, stii ca e posibil sa nu prinzi finalul?” Stiu, sunt un nemernic.
#acum9ani, eram in anul 3 de facultate si nu ma mai uitam la “Tanar si nelinistit”. Am evoluat, aveam telefon mobil, computer si internet. Slab, dar internet. Serialul a continuat si fara mine. Au cazut guverne, a aparut facebook, Ion Iliescu inca traieste si serialul asta ne va ingropa pe toti.
#acum1an ma declaram depasit http://tvdece.ro/in-ce-hal-am-ajuns/
Zicu(Citează)
03/10/2014 la 1:31 PM
@Zicu: e ok, și eu cred că am văzut cam o mie de episoade, încă știu personajele.
nwradu(Citează)
03/10/2014 la 1:30 PM
Acum 9 ani eram tanar student boboc la Facultatea de Constructii. Ce vremuri frumoase :). Visam ca o sa ajung mare inginer, incepea perioada de boom economic. Universitatile erau pline de studenti, cred ca a fost perioada in care in Romania s-au inregistrat cei mai multi studenti. Era misto distractie, colegi, nu prea erau bani. Ai mei au plecat in afara tarii la munca, aici nu mai aveau ce face. La finalul anului aveam 3 restante la matematici si de ciuda m-am inscris si la drept. Vara munceam in Italia de toate: cunstructii, agricultura, spalatorii de masini, sters geamuri si asa mi-am cumparat primul laptop.
In 2008 am deshis o firma in plina criza. Suna la usa un om mai batran asa era muncit, primul instict a fost sa-l injur si sa-l alung. Doar l-am injurat :). Mi-a zis ca e un coleg de liceu de-al tatalui si ca are nevoie de mine. Omul activa intr-un domeniu profesional, iar in acel an s-a dat o lege care il impiedica sa mai profeseze. Avea doar liceul, taicamiu avea si facultate. Si uite asa am devenit patron, angajator si specialist intr-un domeniu nou . Familia s-a reunit, am facut bani, i-am investit intr-o casa, in alta afacere, calatorii, specializari. Prima facultate inceputa nu am mai terminat-o, efectiv nu mai aveam timp pentru studiu si am lasat-o balta si m-am orientat mai mult spre celalta, care imi era necesara in activitate. Dar nu-mi pare rau, deh nu toata lumea trebuie sa fie inginer. In orice domeniu activezi trebuie sa fii un bun profesionist.
hgv(Citează)
03/10/2014 la 1:41 PM
Acus 9 ani eram la liceu, abia asteptam sa scap de scoala, sa fiu si eu pe salar si pe picioarele mele cum s-ar zice. Dupa liceu am terminat facultatea, masteratul si m-am angajat si mi-am dat seama ca viata nu e asa roz cum o credeam eu in liceu, multe lucruri nu merg asa cum ai vrea si unele planuri iti sunt date peste cap din cauza greutatii vietii de zi cu zi. Totusi timpul parca a zburat mult prea repede si acum, cand ma uit in spate, parca imi e dor de vremurile bune cand nu aveai alte probleme pe cap decat cele cu scoala si fetele :)). Asa suntem noi oamenii nu ne bucuram de moment ci cand suntem mici vrem sa fim mari si viceversa :(
Alex(Citează)
03/10/2014 la 6:22 PM
Acum 9 ani de zile aveam 25 de ani si inca jucam FIFA. Si inca eram bun la FIFA. Terminasem facultatea de vreo cateva luni si inca nu eram pregatit sa muncesc. Aveam o firma cu inca doi prieteni, dar aportul meu era minim.
Pe masura ce timpul a trecut, am devenit mai bun la locul de munca, dar mai slab la FIFA. Pana intr-o zi cand s-a lansat noua versiune a jocului si eu nici nu am stiut. Pentru ca aveam predare de proiect la serviciu si ma gandeam la asta si noaptea, in somn.
Cred ca asta e cea mai importanta tranzitie pe care am facut-o in astia 9 ani – de la tipul de 25 de ani fara nici o grija, care locuia cu parintii si isi pierdea vremea in jocuri pe calculator – la tipul de 34 de ani cu o slujba care ii place si la care se pricepe, dar care nu a mai jucat vreun joc pe computer de ani buni. Pentru ca acum, daca exista timp liber in weekenduri, e mai bine sa-l petreci pe terenul de fotbal, in aer liber, cu prietenii.
Alex(Citează)
04/10/2014 la 9:14 PM
Acum 9 ani eram bebe si cand vream lapte nu beam din beberon mama cand mergeam la vacuta ma punea cu gurita la tata vaci si tragea de tata si esea lapte.
Cezar Andrei(Citează)
05/10/2014 la 1:17 AM
In prezent am 18 ani. O sa povestesc fix jumatatea grea din viata mea si cum am evoluat dintr-un copil in adolescentul de azi. Un copil cret, slabut si timid…
Acum 9 ani parinti mei s-au despartit fara sa stiu prea multe din cauza varstei . Am ramas impreuna cu sora mea mai mare si fratele meu mai mic , o perioada traind doar din pensia alimentara. Mama ca sa ne faca o bucurie , mereu cand venea pensia ne aducea pizza zambind , tradand defapt problemele in care ne afundam incet. Ma durea sa raman fara tata dar m-am refugiat in alte activitati . La varsta de 10 ani am inceput sa ma dau pe role , la inceput doar de plimbare apoi in decursul a 2 ani am avansat incepant sa fac tot felul de nebunii pe role de la plimbari de zeci de km pana la nebunii pe rampe. La 13 ani un amic m-a invatat sa ma dau pe placa , nu a durat mult pana am inceput sa ma pun singur in pericol pe rampe , fisurandu-mi cate un os sau venind cu julituri groaznice acasa …dar stiti ce ? Ma simteam bine .. ma detasam de toate probleme. Pe la 14 ani am inceput sa gestionez unele cheltuieli in casa , deja intelegeam tot mai mult ce probleme aveam financiare cat si familiale . De la 14 ani pana in prezent sunt ca un tata pentru fratele meu mai mic si un parinte in casa . La 15 ani am intalnit un grup de dansatori de strada, vazandui am inceput sa exersez acasa in secret putin cate putin si am ajuns sa dansez alaturi de ei o scurta perioada. La varsta de 16 ani deja fusasem trecut prin majoritatea spectacolelor , castigasem numeroase premii de coregrafie si individuale pe categoria mea de dans. La 17 ani am concurat la un show televizat unde nu am putut trece de preselectii lucru care m-a descurajat enorm , iar impreuna cu situatia financiara de acasa tot mai proasta nu mi-am mai permis sa concurez. Am renuntat la dans..mai dansez doar de placere. 18 ani , anul care schimba totul . Acum am examenul de bacalaoreat, examenul auto , pregatirea pentru academia de politie sau scoala de subofiteri. Tot odata am grija de familia mea , ii protejez cum pot mai bine si incerc sa nu il las pe fratele meu sa simta lipsa tatalui nostru. Pe scurt dintr-un baietel de 9 ani slabut , timid si fara griji am ajuns prea devreme un barbat in toata firea , bine lucrat datorita activitatilor mele din copilarie , mereu saritor in ajutor si cu grija zilei de maine.
Toncea Victor(Citează)
05/10/2014 la 12:15 PM
Acum 9 ani?
Acum 9 ani nici nu m-am gandit ca o sa ajung sa am si eu calculatorul meu, ca o sa am intr-o zi un telefon. Tin minte ca eu si surorile mele construiam calculator din bucati de carton si desenam un desktop, legam ata si ziceam ca sunt firele :)) si ne jucam. Faceam telefoane din hartie, impachetam hartia si desenam butoane si un ecran si vorbeam, tot din hartie faceam si bani cu care ne jucam, Tin minte ca ne strangeam multi copii afara si ne jucam, faceam magazin si cumparam tot felul de chestii pe bani din hartie :))
Acum 9 aninu stiam ce sunt alea greutati, chiar daca ii vedeam pe parinti suparati, abatuti ei ne faceau sa credem ca totul este bine, ca nu s-a intamplat nimic.
Acum 9 ani tatal meu a parasit pentru prima data tara, a mers la lucru in Italia, tin minte ca ieseam afara la strada cu poza lui in mana si plangeam :(
Dupa un an m-am inscris la o echipa de fotbal locala, tot dupa un an s-a intors si tatal meu din strainatate, eram bucuros si am zis ca nu il mai las sa plece :)))
Pe vremea aceea nici nu m-am gandit la viitor, traiam prezentul, ma bucuram de ce era in prezent. Totusi inca nu aveam un calculator…
Dupa 2-3 ani tatal meu a fost nevoitsa paraseasca iar tara promitandu-mi caimi cumpara un calculator. A mesr, dupa ceva timp s-a intors, dar fara calculator urmand ca in urmatorul an, pe la sfarsitul lui 2008 sa vina acasa cu un calculator.
Primul meu calculator ( bine, nu era doar al meu, mai aveam 4 surori si ne imparteam cu el ):)))
Toti care veneau pe la noi ziceau ca asa calculator nu au mai vazut, si acuma il mai am si il folosesc cu drag, chiar daca nu mai merge ca la inceput. Un calculator cu un procesor AMD Phenom x4 de 1800 Mhz si 3 Gb ram si cu o placa video AMD 3200. Nu stiam eu la vremea aia ce inseamna toate aceste lucruri, stiu doar ca am fost printre primii din satul meu care avea un asemenea calculator si care rula Windows Vista cu licienta.
Abia prin 2011 ai nostrii s-au hotarat sa ne bage internet si eram foarte bucurosi.
Primul meu telefon a fost un Nokia blocat la care al ascultat doar muzica.
Dupa ceva timp ai mei mi-au luat un Lg kp 501 pe care il am si acuma.
Chiar daca nu am avut cea mai moderna copilarie, chiar daca nu am trait in lux sunt bucuros de amintirile pe care le am.
Asa am evoluat eu in ultimii 9 ani (am uitat sa mentionez ca in 2009 s-a nascut cea de a 5 sora si eram foarte bucuros, da stiu, am o familie numeroasa pe care o iubesc).
Marian(Citează)
05/10/2014 la 12:29 PM
Acum 9 ani?
Acum 9 ani nici nu m-am gandit ca o sa ajung sa am si eu calculatorul meu, ca o sa am intr-o zi un telefon. Tin minte ca eu si surorile mele construiam calculator din bucati de carton si desenam un desktop, legam ata si ziceam ca sunt firele :)) si ne jucam. Faceam telefoane din hartie, impachetam hartia si desenam butoane si un ecran si vorbeam, tot din hartie faceam si bani cu care ne jucam, Tin minte ca ne strangeam multi copii afara si ne jucam, faceam magazin si cumparam tot felul de chestii pe bani din hartie :))
Acum 9 aninu stiam ce sunt alea greutati, chiar daca ii vedeam pe parinti suparati, abatuti ei ne faceau sa credem ca totul este bine, ca nu s-a intamplat nimic.
Acum 9 ani tatal meu a parasit pentru prima data tara, a mers la lucru in Italia, tin minte ca ieseam afara la strada cu poza lui in mana si plangeam :(
Dupa un an m-am inscris la o echipa de fotbal locala, tot dupa un an s-a intors si tatal meu din strainatate, eram bucuros si am zis ca nu il mai las sa plece :)))
Pe vremea aceea nici nu m-am gandit la viitor, traiam prezentul, ma bucuram de ce era in prezent. Totusi inca nu aveam un calculator…
Dupa 2-3 ani tatal meu a fost nevoitsa paraseasca iar tara promitandu-mi caimi cumpara un calculator. A mesr, dupa ceva timp s-a intors, dar fara calculator urmand ca in urmatorul an, pe la sfarsitul lui 2008 sa vina acasa cu un calculator.
Primul meu calculator ( bine, nu era doar al meu, mai aveam 4 surori si ne imparteam cu el ):)))
Toti care veneau pe la noi ziceau ca asa calculator nu au mai vazut, si acuma il mai am si il folosesc cu drag, chiar daca nu mai merge ca la inceput. Un calculator cu un procesor AMD Phenom x4 de 1800 Mhz si 3 Gb ram si cu o placa video AMD 3200. Nu stiam eu la vremea aia ce inseamna toate aceste lucruri, stiu doar ca am fost printre primii din satul meu care avea un asemenea calculator si care rula Windows Vista cu licienta.
Abia prin 2011 ai nostrii s-au hotarat sa ne bage internet si eram foarte bucurosi.
Primul meu telefon a fost un Nokia blocat la care al ascultat doar muzica.
Dupa ceva timp ai mei mi-au luat un Lg kp 501 pe care il am si acuma.
Chiar daca nu am avut cea mai moderna copilarie, chiar daca nu am trait in lux sunt bucuros de amintirile pe care le am.
Asa am evoluat eu in ultimii 9 ani… (am uitat sa mentionez ca in 2009 s-a nascut cea de a 5 sora si eram foarte bucuros, da stiu, am o familie numeroasa pe care o iubesc).
Sfarsit…
Marian(Citează)
05/10/2014 la 12:54 PM
Acum 9 ani abia ma reacomodam cu scoala, intram in clasa a 2-a … eram foarte mic si in acea perioada nu avem mess, facebook… nici macar calculator. Imi auzeam colegii cum povesteau despre calculatoarele lor si parea ca vor sa imi faca in ciuda, eu nu aveam si asta ma facea sa ma simt inferior in fata acestora.
Am inceput, astfel, sa ii cer mamei, deoarece tata era plecat din tara la acea vreme, sa imi cumpere un calculator. Aveam amintirea unui din perioada gradinitei, un Pentium II cu Windows 2000 care inca mai mergea cu dischete, fara placa de sunet, un calculator IBM caruia imi placea sa ii scot cablurile ori de cate ori eram singur in camera. Pana intr-o zi cand l-am vazut cum dispare, se stricase. A fost dus la bunici. Si acum imi e dor, sincer, de acel calculator…
Au mai trecut 2 ani, ajunsesem deja prin clasa a 4-a, spre final cand, intr-o seara, vin mama si fratele meu acasa cu doua cutii mari. Imi cumparase un calculator, un Pentium IV cu 1GB RAM, placa video GeForce 3100 daca tin bine minte modelul ei. Acest calculator avea sa traiasca 3 ani si jumatate – 4 apoi sa fie impartit in bucati pentru noua mea achizitie, ajung imediat si acolo :))
Dupa ce am primit calculatorul am avut tendinta sa le spun colegilor despre el insa rautatea tipica varstei i-a facut sa ma critice din nou datorita faptului ca nu stiam sa il utilizez, nu stiam decat sa ma joc ce imi instala fratele meu pe el. Nu aveam nici internet la acea vreme. Eram bucuros ca il aveam dar dezamagit ca nu puteam fi asemeni colegilor mei care aveau internet si stiau mult mai multe decat mine.
In aceste conditii, la un an dupa primirea calculatorului am fost conectat si la internet. Eram extrem de bucuros iar a 2-a zi urma sa ma laud la colegi cu faptul ca aveam internet. Normal, au venit criticele ca eu nu stiu sa il folosesc nici acum. Aveam Yahoo! Messenger ( mess ) si nu stiam nici macar sa adaug un prieten in lista, ii cerusem ID-ul si Parola unui coleg crezand ca fara parola nu pot sa il adaug in lista de prieteni. A ras, asta m-a ambitionat intr-un fel sau altul sa ma apuc de invatat si am ignorat orice altceva, pana si multe ore de la scoala din dorinta de a cunoaste mai bine ce pot face cu un calculator, in acea perioada aveam sa renunt definitiv la jocuri.
Am inceput sa imi pun intrebari despre cum se instaleaza programe, ce sunt virusii, cum scapam de virusi si asa mai departe. Am reusit sa imi modific bara de start ( din proprietatile ei ) , pe atunci aveam deja Windows XP , nu mai stiam sa o fac din Classic in Start Menu. In cele din urma am reusit si eram tare mandru :)). Am continuat cu intrebarile ajungand sa invat sa imi instalez singur programele pana cand odata windows-ul nu a mai pornit… atunci am fost nevoit sa il chem pe varul meu sa imi instaleze el din nou Windows-ul, din acea zi nu a mai venit niciodata la mine, nimeni, sa imi puna windows. Eram singurul din clasa care stia sa instaleze un Windows prin clasa a 6-a ( aproximativ ) si vedeam in asta inclusiv o metoda de a scoate bani. Instalam Windows la tot cartierul :)) si la prieteni de familie, imi faceam singur banii de dulciuri :)) insa nu m-am multumit sa fiu doar cu atat deasupra lor asa ca mi-am facut bloguri, forumuri si mai tarziu am inceput sa invat programare, am luat-o usor cu HTML, CSS. Cand am facut prima pagina web o aratam tuturor, mai ales profei de info din scoala.
Am inceput sa lucrez zilnic cu aceste limbaje pana cand a venit o intrebare de genul: cum fac un formular de conectare. Asa am descoperit PHP-ul, am inceput sa invat usor, usor… pana sa imi fac propriul formular de conectare si deja ma acomodasem si cu bazele de date MySQL, puteam face site-uri folosind HTML, CSS, JavaScript, PHP si MySQL fara probleme iar aceasta s-a transformat, si ea, intr-o sursa de venit pentru un pusti care nici nu terminase clasa a 7-a.
La finalul clasei a 7-a m-am inscris la un curs de Pascal si am cunoscut o profesoara extraordinara, Ana, care urma sa imi fie si profesoara la clasa, primul meu an de informatica la scoala. I-am aratat cateva site-uri facute de mine ( nici nu cred ca le mai gasesc acum daca e sa le caut ) si mi-a zis sa fac site-ul scolii… am acceptat.
La scurt timp de la propunere am facut rost de o sponsorizare, un pachet de gazduire cu spatiu suficient ( ei ii spun nelimitat :)) ) la o companie din Constanta. Site-ul scolii prinde contur abia la inceputul clasei a 8-a, cand, chiulind de la orele de sport, muzica, desen pentru a lucra la el dau peste inspectorul de informatica de la acea vreme, persoana prietenoasa care m-a ajutat cu niste probleme la nivel de comunicare a datelor in MySQL. Mi-a lasat si numarul dumnealui in caz ca mai am intrebari ( desigur, am mai avut :)) ).
In cursul anului m-am apucat, dupa ce am terminat site-ul scolii, de un catalog scolar electronic pe care imi doream foarte mult sa il implementez la nivelul acelei institutii insa acest plan al meu nu s-a finalizat datorita unor profesori ce nu au fost deacord cu ideea.
Am intrat la un liceu bun din oras, am primit cadou de la verisoarele mele un calculator caruia i-am atasat niste piese, mai tarziu, din vechiul meu PC, am cunoscut doi profesori extrordinari de informatica ( unul fiindu-mi diriginte si recomandandu-ma la celalalt ), am inceput sa invat C++ si am fost la olimpiada judeteana de C++ cat si de C#, am ajuns la nationala la un concurs de istorie si informatica cu un site si am continuat sa lucrez in aceasta zona, Invatasem deja sa instalez un hackintosh pentru a lucra cu Objective C dar si sa codez in C, C++, C# si sa lucrez cu baze de date in C# ( lucru ce initial mi se parea complicat ).
Am perfectionat ceea ce stiam deja timp de un an, am invatat ASP si sa lucrez cu JSON / XML & AJAX, am lucrat cu restaurante din oras carora le-am reorganizat reteaua de internet sau le-am facut site-urile ( fie magazine online sau doar site-uri de prezentare ).
Acum invat JAVA deoarece urmeaza sa lucrez la o aplicatie de linux pentru un info center din Giurgiu, lucrez la un site pentru niste baieti din statele unite ( ca freelancer ) si unul pentru unii din Galati, un magazin online de vanzari tractoare.
Nu vreau sa ma opresc aici pentru ca stiu ca stafeta trebuie pastrata sus. Am pornit in acest domeniu din dorinta de a fi cel mai bun din clasa la ” PC-uri ” :)) si tind sa imi doresc din ce in ce mai mult. Sun foarte orgolios si poate ca asta ma ajuta.
Asta e povestea mea.
Marius Ilie(Citează)
05/10/2014 la 3:35 PM
Acum 9 ani eram in primul an de liceu, abia scapasem de masina de spalat albalux, de fapt mai bine zis am scapat de furtul masinii de spalat care imi mai mangaia spatele atunci cand ma prindea taicamiu cu tigari prin buzunare, dar intrand la liceu am crezut ca incepe adevarata viata de adolescent. La liceu credeam ca sunt multe fete nebunatice, libertate si bani de alocatie ce nu se mai duceau in buzunarele parintilor. Dar din cheful ala nebun de cunoastere si de noi experiente s-a ajuns la trecerea timpului foarte rapida si din distractie a insemnat foarte mult invatat si jocuri pe calculator. Incet incet am facut situl scolii in timpul orelor de engleza, iar in clasa a 12-a deja aveam propriul meu site si forum despre automobile, realizasem prima intalnire a pasionatilor de masini din Iasi desi nu aveam permis de conducere si nici masina.
Dupa care a urmat facultatea, deja nu mai eram copilul slabut si firav cu aparat dentar, aici chiar am gasit ceea ce vedeam prin filme, distractie, multe domnisoare de prin toate colturile tarii, mi-am dorit foarte mult sa fi stat la camin, sa fi simtit viata studentilor ce primesc pachet de acasa si de asta am cautat fete de la camin tot timpul. Frumoase vremuri, pacat ca anii trec atat de repede si din copilul pus pe sotii am ajuns sa cunosc ceasul doar ptr ca e un accesoriu, inainte aruncam cu timpul pe geam iar acum nu stii cum sa fugi mai repede de la job sa-ti vezi in treacat parintii si prietenii, acum 9 ani credeam ca viata de acum va arata altfel, doar ca timpul nu iarta pe nimeni iar in viata apar tot felul de piedici pe care trebuie sa le treci. Acum savurezi fiecare amintire, atunci iroseai amintiri ca sa-ti faci altele noi.
Nu stiu cat de corect m-am exprimat eu in aceste randuri dar in timpul asta multe amintiri frumoase alaturi de prieteni de suflet mi-au trecut prin cap.
eBogdan(Citează)
05/10/2014 la 10:13 PM
Desi am doar 25 de ani, recent impliniti(2 oct), simt ca am crescut destul, atat spiritual, cat si intelectual. Momentan sunt la a doua facultate, cu un business pe punctul de a fi lansat pe plan international. Apogeul maturitatii a fost atins acum doi ani, la moartea tatalui meu, cand a trebuit sa preiau responsabilitatea de a fi capul familiei. Am avut multe hopuri de trecut, dar cu putina perseverenta le-am depasit.
Silaghi Cristian(Citează)
05/10/2014 la 10:20 PM
acum 9 ani m-a apucat de munca veneam de la munca ma culcam am facut un mik accident munceam mult banii putin si cam asta faceam eu in 9 ani
bogdan(Citează)
06/10/2014 la 12:18 PM
Acum 9 ani…imparteam o camera de camin cu 2 colegi la aceeasi facultate minunata(si aici nu glumesc..este institutia care, combinata cu viata de camin, m-a facut omul de azi, increzator in puterile mele si dornic sa rezolv orice problema din orice domeniu..scoala..munca..prieteni..viata) Electronica si Telecomunicatii. Incepeam anul 5 si ma gandeam cum va fi viata mea dupa ce voi termina..in ce directie ma voi indrepta si ce drum voi alege in viata. Aveam o viata plina de voie buna si fara griji, cu petreceri studentesti, bere multa la Jeg(cine stie..cunoaste:) ), si bucuria de a avea un cerc de prieteni si amici cu care sa iti petreci timpul liber(care era foarte muuult in momentele acelea). Pe partea tehnica pot sa precizez ca aveam un AMD Athlon…cu vreo 1.25 Gb RAM care isi facea treaba cu brio pentru browsing, diverse office-uri si clar Football Manager(joc la care am avut si un marator de 2 zile si jumatate non-stop-3 persoane pe acelasi calculator in mod multiplayer). Nu pot uita nici monitorul de 17′ de marca Nokia(cred ca avea pe putin 15 kg).
De atunci pana in zilele noastre..am terminat facultatea, sunt la al 2-lea job in campul muncii, am o relatie frumoasa(cu o fata frumoasa, desteapta si ambitioasa) de aproximativ 5 ani, 4 luni si 19 zile :D, sunt sigur pe mine in tot ceea ce fac, ambitios si am invatat sa stiu sa ma simt bine in pielea mea(in ciuda unei mici dizabilitati fizice pe care unii o vad diferit din exterior(dar care pe mine chiar nu ma afecteaza) si cu foarte multa curiozitate).
Singura chestie pe care o observ la 9 ani distanta este ca parca nu imi ajung cele 24 ore..am atat de mult planuri si incerc sa le ingramadesc pe toate intr-o zi, iar cand prind un weekend de leneveala in natura este unul din lucru cele mai relaxante si “incarcatoare” de baterii pentru o societate zbuciumata si parca dominata de o era foarte tehnologizata! :)
Rotaru Florentin Daniel(Citează)
06/10/2014 la 12:58 PM
“Nu am aruncat niciun ochi” peste celelalte comentarii, am vazut doar ca unele sunt imense… O sa incerc sa rezum totul cat mai bine deoarece stiu cum e sa stai sa citesti intr-una… e plictisitor. :)
Nu stiu daca politica concursului accepta dar am doar 16 ani si sunt in clasa a 11-a. Asadar acum 9 ani eram intr-a 2-a. Atunci pe partea de hardware nu aveam decat un pc single-core care isi facea treaba pe cat putea. Nu am facut progrese mari, acum fiind la un dua-l core.
Pe partea de software insa pot spune ca am excelat, inca de mic avad o pasiune pentru jocurile video si animatii. Asadar am vrut sa descopar cum sunt create. Cautand intr-una pe internet, cred ca prin clasa a 6-a, nu am gasit mai nimic decat niste programe ciudate cu modele prelucrate. M-am gandit apoi sa vad cum sunt create desenele animate pentru ca am vazut o oarecare asemanare.
Astfel pana prin clasa a 8-a am studiat Blender; un program de editare video free, eu facand doar partea de 3D. Din clasa a 9-a am trecut la Adobe After effect, pentru ca stiam deja ca jocurile implica programare si alte lucruri pe care eu urma sa le studiez , asa ca nu mi-am batut capul. Am devenit destul de bun la efecte speciale si montaje, asa ca pana in prezent imi dedic timpul domeniului filmului. PC-ul meu este mult depasit de cerintele de randare pe care i le impun si ma gandesc, in continuare, sa fac cativa bani din acest domeniu, si, cu ajutorul parintilor(care nu prea au incredere in acest hobby al meu), sa imi achizitionez un pc mai… adecvat pot spune.
Nu-i mult de zis, aceasta este povestea a ultimilor mei 9 ani; si, spor la citit in continuare! :)
Alin(Citează)
06/10/2014 la 3:32 PM
Acum 9 Ani ?
Imi aduc Aminte ca acum 9 ani aveam un calculator cu 2 Gb Ram prafuit si plin cu tot felul de fisiere … iar eu ca de obicei cand parinti erau plecati stateam pe Laptop-ul lor :)) fiindca ei aveai 4 Gb de ram si cautam mereu o solutie de a ascunde jocurile in calculator :)) Ciudat este faptul ca parinti mei aveau laptop-uri de la ASUS si mergeau foarte bine … Acuma cand ma gandesc ca fratele meu are un Calculator mult mai performant fata de ce aveau eu la varsta lui . Dar asta este tehnologie a evoluat fata de ani precedenti
P.S La Multi Ani Asus ! Tineti-o tot asa !
Paul(Citează)
06/10/2014 la 7:46 PM
Cum am evoluat în nouă ani? Păi s-o luăm pe îndelete: pe plan profesional n-am prea evoluat, lucrez într-un sistem unde nu prea este loc de evoluție. Ce spun eu? Nu există loc de evoluție deloc, da’ deloc. C-așa-i în educația noastră ce de toate zilele… Bine, hai să zic c-am evoluat, c-am luat un grad didactic… treacă de la mine… deși intrasem în sistem cu niște idei și niște așteptări…
Pe plan material? Aici da, am evoluat, se vede și pe fluturașul de salariu. Gradul ăla didactic – definitivatul – mi-a adus nesperatul drept de a-mi fi scuipată pe card o sumă suplimentară de circa 7-8 lei… nu-i problemă, aștept câțiva ani ca să-mi mai crească puțin salariul să pot face rate la bancă pentru un laptop nou… (pe ăsta de aici nu cred să-l câștig, am un ghinion teribil. Dacă, de exemplu, într-un sac ar fi 50 de femei și un bărbat, eu sigur aș scoate bărbatul….).
Am mai făcut un pas înainte: de la Dacia 1300 a lu’ taică-miu am trecut acum vreo 3 ani la o Dacie Logan de 1,4 luată la mâna a doua. Dar e a mea, luată cu banii mei! Bine, o luasem pentru navetă… uite, încă un pas înainte, nu mai fac naveta!
Pe alte planuri? Care mai sunt? Nu știu… în 2005 aveam o janghină de PC cu AMD Athlon XP, 128 MB de RAM DDR1, normal, o placă video TNT Riva NT2 sau ceva de genul, o placă de bază Matsonic și un HDD Maxtor care făcea ca tractorul la arat. Luat prin 2001 cred, a funcționat până anul trecut, în paralel cu un laptop Toshiba Satellite L300, pe care scriu acum.
Mai târziu, după cursuri intensive de tehnică a producției, am reușit să fac un copil… mă rog, nu singur, știți voi cum devine chestia asta… A, uitasem, în 2005 eram însurat deja, m-a pocnit ideea într-o seară și a doua zi mi-am luat familionul și ne-am dus la „pețit”… aici aș putea povesti multe,dar mă abțin…
Pe plan personal, cred că am evoluat cel mai mult, am trecut depragul de 30 de ani, pot zice că am acumulat o oarecare experiență de viață. Iarăși am uitat, tot prin 2005-2006 am început să mă joc cu Linux-ul, mi-a dat cineva CD-urile de la Mandriva Limited Edition sau ceva de genul… n-am dormit vreo două nopți, eram curios să văd ce și cum… nu-mi imaginam că era și altceva în afară Windows…
Apropo de Windows, am găsit printr-o cutie cu vechituri niște chestii care mi-au adus aminte de „tinerețe”: o dischetă de boot de Windows ’98 (am avut și un coșmar după, am visat toată noaptea că scriam „Start computer with CD ROM support”) și cele două dischete de la Partition Magic… îmi pare rău că nu mai funcționează, le-am aruncat.
Per total, lăsând gluma și nostalgia la o parte, cred că a existat un anume progres. Fie și numai pentru că am o fetiță super isteață și sănătoasă (da, mulțumesc asemenea!) și o familie la fel de super, nu mai stau într-o cameră de cămin pentru familiști și sunt sănătos tun. Asta contează pentru mine. Restul se rezolvă.
P.S: uite cum, cu ocazia asta, mi-am mai adus aminte de niște lucruri de care aproape uitasem, niște lucruri care la momentul ăla au fost prilejuri de mare bucurie pentru mine. Mulțumesc, Radu!
Vlad(Citează)
06/10/2014 la 8:55 PM
Am evoluat de la Sempron soket A la intel Haswell 4770k.
relu(Citează)
06/10/2014 la 9:32 PM
Acum 9 ani eram copilul speriat care terminase liceul si se muta(singur) intr-un oras mare. Cu admiterea la Telecomunicatii finalizata (olimpic, deh), cu ceva bani in buzunar, nu ma gandeam decat la orasul asta mare pe care eram gata sa il cuceresc.
Evolutia a fost numai si numai ascendenta. Dupa 6 ani de chin si 2-3 joburi in acelasi timp, am terminat ratele la apartament. Mic, ieftin, dupa buget neica, dar nu mai imi cere nimeni chirie.
Dupa facultate, jobul in telecomunicatii. Nervi, umilinte, sefi incompetenti, in cativa ani le-am luat locul.
Pe EA am intalnit-o la zilele Clujului, in 2009, iar dupa o saptamana de atentie a devenit numai a mea. Nu pot decat sa sper ca toti anii ce vor veni vor fi la fel de fericiti pentru noi cum au fost cei 5 ani petrecuti impreuna.
Telecomunicatiile au avansat, am inceput sa lucrez cu niste danezi (ex-Nokia), apoi cu niste americani, si incet-incet am renuntat la contractele din Romania. Traiasca centralele telefonice!!
Anul acesta ne-am luat si masina mult visata, fara bani scosi de la banci.
Asta a fost povestea ultimilor 9 ani, cu multa sudoare, dar cu realizari pe masura. Maturizarea unui baiat … abia acum se termina.
MariusR(Citează)
06/10/2014 la 10:35 PM
In urma cu 9 ani: baiatul de 140 cm care plangea daca nu mergea la gradinita cu sora lui sau care zbiera daca nu era imbracat in rochita cel putin o data pe saptamana sau care pleca cu baietii mai mari la fotbal si care se intorcea mereu accidentat de o minge primita in fata iar apoi o saracea de 2,3 palme pe mama lui pentru ca nu stia de unde sa il ia ,(aveam si in care ma puneau sa ma duc dupa minge,sau mami era plecata ) sau de la copilul care era rusinat de o poza cu el de la varsta de 1 an in puta goala si una in care era imbracat in costum de baie de fete sau in rochita de domnisoara de onoare …. mai sunt multe.. de la baiatul care era mereu egoist si privit ca oaia neagra a familiei ,clasei ,grupului de prieteni,satului etc.etc. doamne si cate ar mai fi de spus… Dupa 9 ani (in prezent): am 175 cm nu am mai plans de 2 ani si atunci m-am uitat la Remember me :( (frumos film), de la tipat am ajuns sa cant am facut 7 ani de canto popular dupa care m-am apucat de rap (am 3 piese oficiale ), am jucat 2 ani fotbal la o echipa de juniori ,am facut box 5 luni (m-au ajutat reflexele pe care le aveam in fata palmelor mamei),acum cred ca poza aia da bine ,stau cu fata care m-a vazut in puta goala(de cele 2 ,in rochita si costum de baie nu stie nimic :))) ) ,am ajuns sa fiu bine vazut de multa lume , am ajuns sa apar la televizor iar acum toti se dau bine pe langa mine ,un plus am evoluat din punct de vedele mental dreau sa dau la facultatea de medicina,am cateva diplome din competitii de dans(break dance,dans modern etc.) am cea mai frumoasa prietena si imi iubesc mai mult ca niciodata familia P.S. am varsat apa pe tastatura laptopu-lui si nu imi merge tasta (enter,backspace si ghilimelele de care am avut nevoie mai sus ) MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA PRIN CITIREA MESAJULUI
castigatorul :D(Citează)
07/10/2014 la 12:40 AM
#acum9ani fix in perioada asta incepeam primul an de studentie in Bucuresti, venind de la un liceu de provincie unde faceam naveta saptamanal catre un sat cu nu mai mult de 1000 de locuitori. A doua zi in Capitala a fost prima zi de facultate si ziua in care pe langa i sarsanalele aduse de acasa se afla si PC-ul meu: Un Celeron 2,1Ghz si 256 RAM, cu monitor CRT de 17 (al dracului de greu) – l-am blestemat 3 ani de aici inainte.
-Ajunsesem la locul de cazare impreuna cu un coleg nou, urma sa stam in gazda la o baba de 70 de ani obsedata de orice corp straina flat in miscare in casa ei. Primul lucru facut in ziua aceea, dupa ce ne-au plecat parintii a fost sa cautam ca hienele dupa hoituri, un provider de internet – U-Nite Net, Dr Taberei si astfel portul meu Ethernet era dezvirginat pentru prima oara.
Presupun ca aveti idee cum e sa constientizezi ca din momentul acela nu va mai trebui sa stai cu ochii pe ceas de teama sa nu auzi “Ia zi, mai bagi o ora?” sa nu fie nevoie sa dai 5 lei pe un long night sa rupi mIRC-ul in 2, etc..Evrika! Habemus Huburi, hi5 si Yahoo Messenger.
-Din cauza asta, a internetului evident, ajungeam la biserica mai des decat la facultate (si eu nu sunt un bun crestin) in schimb digeram tot ce se putea gasi pe internet. Celeron-ul meu era inca in voga, eheeee, luat pe nerasuflate in ziua in care s-au afisat rezultatele la BAC.
Taica-miu imi promisese ca daca iau BAC-ul (atata de bun eram!) imi da bani sa schim placa de baza la K9-le luat de la UltraPro cu 4 ani in urma, in clasa 9a.(Duron 1,2 si 128 SDRAM, 20gb hdd, avion ce mai! Cu banii primiti si cu cei stransi din vanzarea componentelor din carcasa care era pana la ziua rezultatelor deja goala, desi el nu stia, am reusit ca in ziua cu pricina sa fug cu ocazie pana la oras si sa iau placa de baza, procesor, ram, sursa, periferice si placa video. Cand am ajuns acasa nu mai conta ce nota am luat, ce am facut etc, imi tremura tot corpul de nerabdare sa montez fiara! FIara nu a fost functionala din prima zi fiindca asa nepriceput cum am fost am luatGForce-ul 6800 pe PCI-Express in loc de AGP. Asa ca o noaptea am stat si am visat la cum jucam FIFA2005 la care visam salivand in revistele LEVEL.
Eh, dar sa revenim, #acum9ani nu lucram, faceam o facultate obscura din care nu stiam daca se va alege mai mult decat faptul ca am stat 4 ani in capitala si traiam cu 10 lei/zi si mancam supa la plic sa am bani de cinema.
9 ani mai tarziu lucrez ca Inginer IT intr-o multinationala in care nici acum nu sunt sigur cum am reusit sa ajung:)) Tehnologia, gadgeturile si internetul sunt secera si ciocanul cu care imi fac veacul pe plantatie si supa la plic s-a transformat in cine in oras. [ma rog, una pe luna…dupa ce strang cureaua 29 de zile cu supa la plic]. Celeron-ul inca functioneaza, acasa la parintii cu configuratia din facultate. Din nostalgie nu a fost inlocuit si din ultimul an de facultate nu am mai avut un laptop/computer personal prin bunavointa corporatiei si a sistemului lor de a-ti da echipament de serviciu. Sa le dea Mnezau sanatate!:))
Multumesc pentru atentie,
Cozmin
Cozmin Vasile(Citează)
07/10/2014 la 10:28 PM
Hmm.. Aveam 10 ani, imi luasem primu caine pe care-l am si acum si din cauza caruia i-am stricat bunicii mele petrecerea de pensionare dand buzna acolo si laudandu-ma cu noua “achizitie”. Lasand asta la o parte, perioada scolii generale a fost cea mai tare, geamul clasei avea traiectoria direct catre o casa.. bietul om.. in fiecare pauza puneam cutia de lapte pe catedra, ne aliniam, ne “armam” mainile si fiecare dadea catre acea casa din toate puterile nimerind astfel geamuri, acoperis, pereti, masina, inclusiv cusca cainelui. Am continuat asa o perioada buna dand vina pe clasa vecina, astfel am fost mascati pana in ziua de azi. Ca o mica paranteza, pe vremea aia ma bucuram de cel mai tare pc din oras, un athlon 1.8 ghz, 256 mb ram, o nvidia mx 64 mb si un hard de 40 gb, super, nu? A urmat liceul, un mare rahat, intern, nimic nu se intampla, am dat si io de primele gagigi care mi-au dat suturi in oua gramada, dar lasand tampeniile de-o parte, am avut primul job, acesta constand in introducerea unor analize medicare intr-un program SIUI, mi-am facut astfel bani de-un laptop “jmeker” care peste 1 an si o luna fix, dupa terminarea garantiei, mi s-a ars. Asta e. a urmat o perioada relativ faina, intrand in lumea muzicii, mama mea ducandu-se si tragand pe branci o luna in italia pt a-mi lua o chitara electrica Ibanez. A venit si majoratu, m-am milogit la bunicu meu sa ma puna niste bani pe langa ce-am mai facut, astfel, luandu-mi intr-un final o “racheta” de pc. Am ajuns si la politehnica, una din greselile vietii mele. Cel mai tare moment din viata mea a fost cand am implinit 19 ani, cunoscandu-l astfel pe fondatorul trupei Truda, la care am urmat sa merg la ore de chitara, ajungand sa-mi fie mentor si sa fiu luat in turneu cu ei, inainte de primul concert incurajandu-ma cu un citat din filmul “Rock Star” (2001): “Now you’re hanging with hardcore, brother!” Inchei urandu-va mult succes in continuare! Faceti o treaba amazing! ;)
Glont Vlad Catalin(Citează)
07/10/2014 la 10:34 PM
Acum 9 ani incepeam clasa a 12-a si imi faceam griji cu privire la facultate. God, I’m young… :))
Matilda(Citează)
08/10/2014 la 9:26 PM
OK, voi extrage un câștigător acum.
nwradu(Citează)
08/10/2014 la 9:28 PM
Good, ca deja aveau aia la Dansez pentru tine subiecte lacrimogene pentru o suta de ani.
nashu_mare(Citează)
08/10/2014 la 9:37 PM
Nu m-am prins cine-i Osiris…
nwradu(Citează)
08/10/2014 la 9:28 PM
acum 9 ani imi luam primul pc ,cu specificatii decente pentru acea vreme,doar ca sa joc mario si prepelix :))
sami mititelu(Citează)
08/10/2014 la 9:32 PM
OK, n-am putut alege un singur comentariu, sunt atâtea amintiri foarte frumoase strânse aici. Vă mulțumesc pentru că le-ați împărtășit cu mine, s-a dovedit o discuție care ar transforma pe oricine într-un optimist, care arată că se întâmplă și multe lucruri în viață, că evoluăm foarte mult de-a lungul anilor și de cele mai multe ori în mai bine.
Pentru mine, să le citesc pe toate acum la rând a fost o lectură superbă.
N-am putut alege un singur comentariu care să-mi placă, ci am strâns în total vreo 19. Sorții au decis apoi câștigătorul prin random.org: comentariul 39, brontozaurel. Felicitări, îți trimit un email în care să cer câteva date.
Mulțumesc tuturor pentru participare!
nwradu(Citează)
09/10/2014 la 1:26 PM
Acum 9 ani visam la un calculator pe care apoi mi l-am cumparat. Apoi mi-am cumparat toate revistele de pc care apareau in acea perioada, Chip, Pc-practic, Computer bild, Chip special…etc Am dat comanda si pentru numerele din urma, eram flamand dupa informatie. Revistele nu au mai aparut insa am studiat zeci de saituri de programe, setari…etc Printre saiturile preferate sunteti si voi si va urmaresc mereu, tot timpul am invatat de la profesionisti.
Botog Dan(Citează)
12/10/2014 la 8:06 AM
acum noua ani aveam un pentium 1 si ma jucam pe el un joc de 5-6 mega
in 2005 miam luat un p 4 iar in 2008 un amd athlon 3200+ 2ghz iar acum in 2014 am un amd athlon dual core x2 2,6 5000 placa video nividia gt 8600
2 g rami si restul sunt maruntisuri
daca mi-aduc aminte bine pe p1 ma jucam racin car sau ceva de genu cand veneam de la gradinita fix la el ma opream
p4 ma jucam un joc john deer drive green cu ferme era fain jocul pe atuncea
asa am evoluat eu in ultimii 9 ani
Alexa(Citează)
12/10/2014 la 1:11 PM
O chestie pe care probabil ar fi trebuit s-o anunt de vreo doua zile, dar cum sunt imprastiata…
Am primit mesaj vineri dimineata ca mi se livreaza laptopul in intervalul 9-17 si am intrat in posesia lui cateva ore mai tarziu. :)
Inca o data multumesc, a fost o adevarata surpriza sa vad acel mail, chiar nu ma asteptam sa castig.
brontozaurel(Citează)