Cum s-a terminat povestea evoMAG – Note 4

Cineva m-a întrebat de ce n-am scris despre greșeala de preț a evoMAG de zilele trecute, când noul Note 4 a fost listat la vreo 700 de lei în loc de 3300 de lei, s-au înregistrat sute de comenzi imediat ce s-a dus vorba, iar apoi cei nemulțumiți că aceste comenzi au fost anulate au început să facă scandal.

E simplu – n-am scris pentru că subiectul l-am discutat deja. A fost la începutul anului greșeala de la Domo, pe care chiar eu am semnalat-o, deși parțial credeam că este o ofertă legimită. La Note 4, telefon lansat chiar în acea zi, nu putea fi vorba de o ofertă.

Am urmărit cu atenție subiectul Domo cu acea ocazie. Am aflat despre cum sunt magazinele protejate de lege, întâi pentru că multe nu confirmă imediat comanda (care ar avea rolul deci de contract la distanță), ci doar trimit un email de înștiințare privind intenția ta de a cumpăra ceva, apoi despre legea prețului derizoriu, perfect aplicabilă și atunci și acum. Am vorbit cu experți în e-commerce, am prezentat legile, am purtat toate discuțiile.

Invariabil, discuțiile au fost aceleași ca la orice altă întâmplare de acest gen: “eMAG a onorat cândva comenzile de acest tip”. Da, dar tot atunci am vorbit cu niște oameni de la eMAG și ei spuneau că au onorat o dată sau de două ori, după posibilități, dar au și anulat comenzile în multe alte cazuri de același tip, că greșeli de preț se fac mai des decât credeți. “Nu contează, am dat comanda, sunt obligați prin lege să-mi dea produsul”, “o să fac plângere la ANPC”, “o să vă dau în judecată”, “am primit emailul de confirmare a comenzii”, “nu, nu l-ai primit, acolo scrie mare că este o confirmare de înregistrare a comenzii, nu o confirmare că au și acceptat-o și va fi livrată”, “este o strategie de marketing, reclama negativă e tot reclamă”, “ești un prost”, “ba nu, tu ești un prost” șamd. După vreo sută de astfel de comentarii îți dai seama că mai bine tăceai.

V-am arătat atunci și concluzii importante pentru magazine și răspunsul oficial al ANPC trimis celor care erau sigur că merită tableta. Evident că ANPC le-a arătat aceleași legi pe care le-am arătat și eu și a dat dreptate magazinului.

Așa că acum, când evoMAG a făcut buba, eu nu doar că dormeam dus la ora respectivă și a doua zi m-am trezit când deja retrăseseră pagina, deci nu mai aveam ce scrie într-o blogosferă în care alții fuseseră mai rapizi, dar mi-am petrecut ziua liniștit ca un oracol ce știe perfect tot ce urmează să se întâmple și să se comenteze; și lucrurile așa au evoluat.

Ca și atunci, rămân uimit de setea oamenilor de a omorî pe cineva pentru câștigul lor propriu. Cu toții știau că prețul este greșit, că un telefon lansat în acea zi nu poate avea un discount de 75%. Cu toții știau că nici un magazin n-ar putea onora astfel de comenzi, ci ar intra direct în faliment plătind sute de telefoane din banii lor, mai ales pe o piață firavă ca a noastră (și mai ales cu legea de partea lor)!

De ce ai vrea ca un magazin să facă asta? Ce te face să afirmi cu tărie că, doar pentru că ai văzut undeva un preț evident greșit și ai apăsat Comandă, ai dreptul sfânt de a primi acel produs total nemeritat?

Există până și grupuri de Facebook despre asta și inclusiv o petiție online făcută de unul care nu știe să scrie corect în română (inițial se numea “Evomag onorații comenzile la Note 4”) și își bazează discursul pe fraza “Tinand cont de intervalul de timp cat a fost accesibila aceste oferta..se poate numi eroare ??”, pentru că da, o eroare se poate numi astfel numai dacă rămâne necorectată cel puțin 3 ani.

Am văzut totuși un posibil subiect în toată această poveste și voiam să scriu despre el. Mesajul primit de cei care au comandat Note 4 era unul foarte sec:

Urma să spun, pe baza acestui mesaj, că un magazin cu o cifră de afaceri de vreo 20 de milioane de euro pe an ar trebui să apeleze la o agenție de PR pentru activitatea uzuală de comunicare sau măcar că ar trebui să aibă pregătite niște mesaje ceva mai bune pentru astfel de situații de criză ce garantat apar până la urmă.

Vedeți, există un soi de precedent când magazinul CEL a fost obligat de tribunal să dea niște televizoare comandate de oameni. Acolo chiar nu știu ce circumstanțe au fost, dar ideea este că trebuie să te porți finuț cu clienții tăi cărora le-ai greșit, ca nu cumva să ajungi în aceeași situație.

Vorba dulce mult aduce și cu siguranță un email ceva mai amplu, cu scuze de rigoare și o explicație a situației ar fi dezamorsat pe mulți dintre cei porniți după un chilipir.

Din fericire, nici măcar asta n-am putut scrie. După câteva ore, Mihai Pătrașcu (pe care, cunoscându-l cu diverse ocazii, l-am considerat mereu foarte implicat în mersul magazinului; are tot vârsta mea, este tot inginer, doar că în loc să facă un blog, el a făcut un magazin cu cifră de afaceri anuală muuuult mai mare) a trimis personal alte emailuri celor care au cerut mai multe detalii:

Acestea au tot ce trebuie, de la scuze la explicații, confirmări, chiar și un discount pentru viitor, acel 5% fiind chiar bun.

Nu mai rămâne nimic de spus. Asta așa, dacă vreți să știți cum s-a finalizat totul.