Review LG G3 – un smartphone bun, dar se putea È™i mai bine

LG G2 a fost o surpriză foarte plăcută în lumea smartphone-urilor, aducând o autonomie bună, un ecran extraordinar și o interfață bine gândită pentru a fi utilă fără a fi deranjantă. LG G3, venit pe o piață ce-l aștepta cu mare interes și curiozitate, mi-a făcut o impresie bună, dar în același timp mă face să cred că cei de la LG au încercat să aducă prea multe noutăți pe el și n-au avut timp să le finiseze așa cum trebuie pe toate.

Telefonul rămâne o afacere foarte bună, mai ales la oferte unde ajunge în jur de 2000 de lei, însă îi va fi mult mai greu pe piață în fața concurenței din noul său segment. Poate că mă așteptam eu la mai multe de la el, dincolo de îmbunătățirile evidente precum slotul de card și bateria detașabilă; vă explic pe larg mai jos:

Specificații LG G3 (cod D855):

• ecran de 5,5 inchi la rezoluÈ›ia 2560 x 1440 pixeli, Gorilla Glass 3
• cameră foto 13 megapixeli, detecÈ›ie de fază, focalizare cu laser, stabilizare optică, filmează inclusiv 4K la 30 fps, cameră frontală 2 Mpx
• slot de card microSD
• baterie 3000 mAh detaÈ™abilă
• Android 4.4.2
• 4G, Wifi, GPS, microUSB, NFC
• chipset Snapdragon 801 quad-core 2,5 GHz
• cel cu 16 GB stocare internă are 2 GB RAM, cel cu 32 GB stocare internă are 3 GB RAM
• dimensiuni 146.3 x 74.6 x 8.9 mm
• greutate 149 grame

Prețurile la momentul scrierii articolului:

• eMAG – 2.399 lei
• PC Garage – 2.166 lei
• Husă inteligentă Quick Circle

AMBALARE ȘI ACCESORII

Cutia este argintie și ar trebui să includă și handsfree pe fir, dar nu vi-l pot arăta deoarece nu l-am primit la test. Ai acolo și un încărcător de priză cu cablu microUSB.

Husa inteligență Quick Circle este un accesoriu suplimentar foarte bine gândit. Interfața lui G3 este gândită pe ideea de cercuri și husa arată la fel. Telefonul detectează când o ai montată și afișează în acea mică fereastră informații precum cine te sună, notificări sau butoane de control pentru muzică.

CONSTRUCÈšIE

Aspectul este plăcut ochiului și elegant. Eu am testat varianta cenușie și nu-i pot reproșa nimic despre modul în care arată. Partea frontală are margini foarte subțiri pentru ecran (care este uriaș, s-a trecut la 5,5 inchi), iar jos materialul sub care se află sigla LG este plăcut la atingere. Partea din spate creează o textură frumoasă în lumină, deși este un plastic banal.

Telefonul păstrează design-ul de pe G2, așa că toate butoanele sunt pe spate. În centru este cel de On/Off, iar deasupra și sub el sunt butoanele de volum. Modulul foto se află deasupra, flancat de un LED de iluminare și de un senzor laser pentru focalizare rapidă în situații de iluminare slabă. Nu știu dacă senzorul face minuni sau pur și simplu software-ul camerei este bun, dar focalizarea este mereu rapidă în orice situație.

Lateralele sunt golașe. În partea de jos avem portul microUSB și jack-ul audio, iar sus rămân vizibile doar un microfon ambiental și sistemul emisie-recepție în infraroșu.

Sub capotă lucrurile arată cum ne așteptam. Bateria de 3000 mAh poate fi acum înlocuită, fiind detașabilă (LG G2 avea bateria integrată și nu putea fi demontat), iar deasupra ei se află sloturile microSIM și microSD, cardul de memorie fiind binevenit în această nouă generație. Trebuie să recunosc că pe G2-ul meu trebuia să fac constant un management al memoriei de stocare, ștergând periodic fotografii și punând doar muzica minim-necesară, cei 16 GB de stocare fiind utilizați la maxim.

Din păcate, la capitolul construcție sunt și destule aspecte frustrante. Capacul spate este un plastic banal, după cum observați. Forma spatelui, foarte rotunjită, îngroașă telefonul și-l face prea rotund, ceea ce devine un pic deranjant pentru că-i ușor de scăpat din mână.

Butonul On/Off nu era bine calibrat. În 50% din cazuri îl apăsam de două ori fără să vreau, rezultând în aprinderea ecranului imediat după ce-l închideam. Acest buton are o cursă foarte mică, iar cele de volum sunt și mai retrase în carcasă, însă asta nu-i o problemă așa mare deoarece ecranul îl poți aprinde și printr-o dublă apăsare pe el, ba chiar poți introduce parola pe ecranul stins, apăsându-l în anumite puncte știute doar de tine, și acesta se aprinde direct deblocat (funcția Knock Code). Totuși, se putea face o treabă mai bună la butoane.

Calitatea materialelor lasă un pic de dorit. Nu știu cine a testat înaintea mea telefonul, dar capacul spate era deja mătuit de la probabil frecarea cu un obiect mai dur (sau na, l-o fi testat cineva cu șmirghelul), iar un colț avea o urmă de lovitură. Poate că a fost scăpat pe jos, dar materialul pare un pic prea moale.

HARDWARE ȘI PERFORMANȚĂ

Ca hardware nu-i poți reproșa nimic lui LG G3, are cele mai rapide componente în interior și include până și emițător și receptor IR, transformând telefonul într-o telecomandă universală (are și soft pentru asta).

Ecranul este o premieră pentru mine, are 5,5 inchi și rezoluția 2560 x 1440 pixeli, mult pentru 1920 x 1080-ul cu care eram obișnuiți până acum. Note 4, lansat curând de Samsung, aduce aceeași rezoluție.

Este însă necesară rezoluția superioară? Eu zic că nu. E prea mult. N-am observat nici un avantaj, n-am sesizat nici o îmbunătățire crucială. Textul fin arată excelent, dar nu am sesizat vreo îmbunătățire față de un ecran Full HD de aproximativ aceeași diagonală.

Este asta o problemă? Da. Pe hârtie dă bine, la fel și în sloganurile pentru marketing, dar în practică un asemenea ecran are și dezavantaje: rezoluția mult mai mare (sunt 77% mai mulți pixeli acolo) înseamnă un controller de ecran mai complex, un consum mai mare și deci o autonomie mai mică.

Mai mult, G2 impresiona pe oricine prin culorile senzaționale și prin luminozitatea sa excelentă. Ecranul de pe G3 nu mai este la fel de impresionant. Culorile sunt bune, au saturația necesară, imaginile arată bine, dar nu mai este un produs la fel de impresionant la acest aspect precum generația anterioară.

Nu înțeleg nici de ce au crescut dimensiunea flagship-ului lor la 5,5 inchi. Aveau în acest segment alte telefoane precum LG G Pro 2, un model foarte bun, și LG G Flex. Ar fi putut aduce generații noi pentru acestea, păstrând G3 în zona G2-ului, adică la 5-5,2 inchi pentru ecran, un segment în care cu siguranță s-ar fi vândut mult mai bine.

Acesta ar fi cam singurul reproș la adresa hardware-ului. În rest, rezultatele din benchmark-uri sunt excelente și chipset-ul se descurcă foarte bine, mai ales că eu am avut varianta cu 2 GB memorie RAM, nu cea cu 3 GB RAM (care se găsesc doar pe cea cu 32 GB stocare internă). În AnTuTu am scos 33.644 puncte.

Nu am avut probleme cu semnalul, care a fost puternic peste tot, iar în metrou nu l-am pierdut niciodată. Recepția wireless a fost fără probleme. Sunetul în apeluri a avut o calitate foarte bună.

Ca și LG G2, G3 are emițător ȘI receptor în infraroșu, adică poți să înrolezi alte telecomenzi în softul său și să controlezi diverse aparate prin casă. Dacă alegi din cele deja preconfigurate în telefon, adică o gamă larga de televizoare și sisteme de la diverși producători, poți schimba pe postul TV preferat chiar și prin baruri.

Spațiul intern de stocare arată ca mai jos după ce-am instalat aplicațiile mele uzuale, rămânând cu aproximativ 9 GB. Desigur, cu slotul de card microSD acest spațiu poate fi extins suplimentar.

AUTONOMIE
Autonomia este de două zile. M-am speriat în prima zi, când bateria mi s-a terminat după 7 ore de utilizare, dar această problemă nu s-a repetat niciodată și în restul timpului am scos mereu două zile pline (zi, noapte, zi) din telefon. Consumul în standby este foarte mic, de exemplu conectat la wifi și lăsat neutilizat (precum noaptea) consumă cam 1% pe oră, chiar și mai puțin.

Luând în calcul și faptul că îi poți schimba ulterior bateria, LG G3 vine din start cu o autonomie mare și apoi, după unul sau doi ani, îi poți reda această autonomie cu o baterie nouă. Încărcarea este foarte rapidă, durează aproximativ o oră și jumătate.

Am întâlnit mici probleme în care unele aplicații probabil rămân agățate în memorie și consumă în continuare baterie. Vedeam acest lucru din graficul de consum, care dintr-o dată o lua în jos puternic și apoi revenea la un consum normal după un restart de telefon. Despre astfel de probleme (care se pot corecta prin update-uri software) vă zic în secțiunea Interfață.

CAMERA FOTO

I-am făcut capitol separat pentru că această cameră foto de pe LG G3 este excelentă. Și G2-ul are o cameră foarte bună care scoate imagini clare și bine calculate inclusiv în situații grele pentru contre-jour, dar noaptea focaliza greu.

LG G3 se descurcă excelent și noaptea. Au introdus o chestie inedită, focalizare asistată de un mic laser ascuns lângă modulul foto, iar întregul sistem funcționează de minune. Focalizarea inclusiv noaptea este imediată, fotografiile ies realiste, nemișcate și nu foarte zgomotoase. Sunt foarte încântat de performanțele foto.

Iată câteva fotografii făcute în bezna din Gara de Nord pe la ora 23 noaptea:

Și aici sunt alte fotografii de noapte și de zi și cu flash. N-am ce-i reproșa, totul a funcționat perfect, observați culorile realiste, detaliile fine din texturi, surprinderea bună a detaliilor atât în zonele puternic iluminate cât și în umbră.

INTERFAȚĂ ȘI SISTEM DE OPERARE

Aici este punctul în care îmi doresc ca LG să fi dat mai multă atenție și să rezolve unele buguri sau neajunsuri ale unor funcții.

Pe de o parte interfața lui LG G3 are funcții în care totul funcționează ireproșabil și telefonul face o treabă foarte bună. Gradul de particularizare a interfeței este foarte mare, de exemplu:

• poÈ›i alege ordinea butoanelor clasice din Android, din partea de jos. Eu am preferat Back în dreapta, uÈ™or de atins cu degetul mare al mâinii.
• poÈ›i alege dacă aceste butoane să aibă transparență sau fundal alb
• întreg meniul de notificări poate fi particularizat cu comenzi rapide È™i poÈ›i schimba ordinea lor
• interfaÈ›a de pe ecranele principale afiÈ™ează câte 5 pictograme pe un rând
• poÈ›i alege notificările pentru care să se aprindă LED-ul de pe partea frontală
• programul de telecomandă universală este bine făcut È™i permite înrolarea uÈ™oară a altor telecomenzi
• poÈ›i activa anumite aplicaÈ›ii prin apăsare lungă pe butoanele de volum de pe spate
• poÈ›i alege între diverse efecte È™i animaÈ›ii atunci când schimbi ecranul sau îl opreÈ™ti
• Quiet Mode îți trece telefonul în mod silenÈ›ios, poÈ›i alege dacă să blocheze È™i apelurile sau să le permită dacă cineva sună de mai multe ori, poate fi activat automat pe un orar prestabilit

Knock Code este o funcție foarte bună. Cu ecranul stins poți să apeși în niște puncte știute doar de tine, ca o parolă introdusă pe nevăzute, și ecranul se aprinde cu telefonul direct deblocat, o funcție foarte utilă. Funcționează bine, cam în 80% din cazuri, și te obișnuiești cu ritmul în care trebuie apăsat ecranul.

Întreaga interfață, de asemenea, a fost desenată în cercuri. Pictogramele sunt cercuri, principalele meniuri păstrează acest motiv, iar împreună cu husa Quick Circle aspectul devine unitar.

Apoi sunt părțile rele. De exemplu unele funcții prezentate cu tam-tam sunt inutile. Smart Notice este una dintre ele și ar trebui să-ți dea tot felul de informații și sfaturi utile gândite din analizarea diverselor surse, la fel ca Google Now.

Asta în teorie, că în practică întotdeauna mi-a dat sfaturi legate de vreme și să nu uit umbrela pentru că se anunță ploi. Măcar Google Now te mai anunța de evenimente din calendar, îți propune traseul până acolo, reține căutările tale chiar și de pe alte dispozitive și ți le sugerează pe telefon, îți arată știri și informații.

Mai mult, Smart Notice funcționează doar pe un widget uriaș ce include și meteo și ceas, iar eu nu doresc să le văd și pe acelea. Până la urmă, a fost o idee bună implementată prea la repezeală și fără feedback de la utilizatori.

Și mai deranjant este că interfața prezintă tot felul de buguri și că agață deseori. Aproape întotdeauna la ieșirea dintr-o aplicație întreg ecranul era redesenat, întâi apar pictogramele, apoi widget-urile și tot așa. Asta e o problemă clasică în Android și ține de implementarea fiecărui producător, dar poate fi rezolvată printr-o programare bună. Unele aplicații se închid brusc sau refuză să pornească la o primă apăsare, altele rămân cumva în memorie și consumă baterie. Au fost momente când experiența s-a dovedit chiar frustrantă.

Culmea este că în ultimele zile în care îl testam a apărut un update mărișor de software care, spre surpriza mea, n-a rezolvat nici o astfel de problemă. Nici n-am observat vreo schimbare. Sigur, poate că între timp aceste probleme s-au rezolvat prin alte update-uri sau urmează să fie rezolvate, însă pe total impresia mea a fost că LG a încercat prea multe și n-a testat suficient software-ul înainte de a-l scoate pe piață.

Repet, este foarte posibil ca aceste probleme să fie deja rezolvate È™i oricum ele sunt minore, dar cu siguranță sunt È™i momente în care îți spui “bă… mai bine mai lucrau un pic la firmware-ul ăsta decât să pună ecran de 2560 de pixeli”.