Lung ghid tehnic pentru videoblogging

Videobloggingul cu siguranță a devenit un fenomen important, mai ales acum că s-a apucat și Piticu de asta. Inclusiv eu m-am gândit să fac un fel de pastilă săptămânală de 3 minute, dar asta rămâne pentru viitor.

Până atunci, iată câteva sfaturi tehnice pentru videobloggeri. Vedeți voi, în bloggingul tradițional cu cuvinte pe ecran trebuie să ai un blog cu aspect îngrijit, rapid și să scrii fluent și corect, dar nimeni nu știe dacă cel ce face asta nu cumva stă de fapt în chiloți acasă, urmărind pornografie pe un alt monitor și mâncând semințe. Pentru videoblogging ai nevoie nu doar de idei bune, ci lucrezi și cu sunet și imagine, care devin la fel de importante.

Ca să zic așa, sunt câteva domnișoare pe care mi-ar plăcea să le văd mai bine pe film. Dacă urmăriți ceva videobloggeri, spuneți-o într-un comentariu, mi-ar plăcea să descopăr noi oameni.

CU CE FILMEZ?

Ordinea este următoarea:

1. telefon mobil
2. compactă sau bridge
3. handycam
4. DSLR
5. mirrorless

Telefonul este doar o soluție de început; în specificații are rezoluție HD, dar calitatea imaginilor lasă mereu de dorit, iar fișierele finale sunt păcătoase la editare. Renunțați rapid la telefoane, păstrați-le doar pentru clipuri ad-hoc pe afară.

Evitați și compactele mici și ieftine, alea de 200-400 de lei; telefoanele sunt mai bune, credeți-mă, de multe ori oferă control mai precis.

Un aparat foto bridge (teoretic tot compactă, dar mai scump, cu mai multe opțiuni) poate fi o soluție foarte bună, mai ales modelele cu ecran rabatabil, pe care-l puteți roti spre voi în timp ce filmați, ca să vedeți încadrarea. Ca să vedeți unde au ajuns acestea, astăzi Panasonic lansează la noi FZ1000, prima cameră compactă ce filmează Ultra HD.

Un DSLR este o soluție foarte bună, chiar dacă mai scumpă. Atenție la specificațiile video, alegeți unul ce focalizează permanent în timpul filmării și care ajustează în timp real luminozitatea imaginii. Un DSLR mai bun are de asemenea și intrare pentru microfon dedicat și eventual patină pentru o lampă cu LED-uri.

Un mirrorless este perfect. Mai mic decât un DSLR, mai ușor de transportat, mai ușor de stabilizat pe un trepied. Mirrorless-urile au fost gândite din start și pentru filmare, așa că le recomand fără nici o problemă. Multe nu au însă mufă de microfon sau patină de lumini, însă asta poate fi rezolvat simplu. Cele mai ieftine încep pe la 1300 de lei, dar eu aș merge pe un Sony A5000 cu ecran rabatabil (review la Zoso).

Ca obiectiv pentru DSLR sau mirrorless aveți nevoie de cel de kit, de obicei un zoom 3x. Asta vă va permite să încadrați mai bine imaginea, cu un mic zoom pui pe ecran doar biblioteca în față căreia te filmezi, nu și carpeta cu Răpirea din Serai de lângă ea.

O altă recomandare este un handycam. Atenție, o cameră video de dimensiuni mai mici, nu un pocketcam/actioncam din acela de 300 de lei, care scoate o imagine mai proastă decât telefonul. Eu folosesc o cameră Sony care a costat vreo 1000 de lei nouă și acum probabil jumătate second-hand, filmează bine, focalizează bine și rapid când mă mișc, ecranul este rabatabil și mă văd atunci când mă filmez, iar microfonul este suficient de sensibil încât să prindă bine sunetul. De ce? Pentru că așa a fost proiectată din start, pentru filmare, și oamenii au știu ce trebuie să facă bine. Echivalentul ei actual ar fi acesta.

Nu intru în detalii despre alte modelele. Cred că cel mai bine dați o fugă până la F64 (sau “vin” ei la voi, pe YouTube), au ei destui specialiști care să vă recomande ceva bun, plus că puteți vedea acolo diverse soluții de studio video și le puteți butona și testa. Nu uitați că puteți cumpăra totul și second-hand, dacă nu vreți ceva nou.

TREPIED

Nu se poate fără trepied. Poate că puteți pune camera pe vreun raft înalt în partea opusă a încăperii, dar mai bine apelați la un trepied.

Pentru video contează în principal înălțimea lui. Dacă tu ai 1,80 metri înălțime, vei dori un trepied care ajunge aproape la aceeași înălțime, ca să te filmezi de la nivelul ochilor.

Rapid și pentru buget mic, asta e tot ce contează la un trepied. Dacă ai bani de dat, poți alege ceva mai solid construit sau cu mecanism de calitate, ca să-l folosești și pentru fotografie în exterior.

LUMINI

Luminile sunt foarte importante. Un cadru cu multă lumină place oricui pentru că este mult mai odihnitor pentru ochi. În plus, calitatea imaginii va fi mult mai bună; poate ați observat, filmând cu telefonul mobil, că în lumina zilei clipurile de pe afară arată excelent, în timp ce filmând în interior calitatea este la pământ.

Eu mi-am cumpărat de Crăciun un set de lumini, tot de la F64. Am ales un kit cu două lămpi ce folosesc becuri uzuale cu halogen, așa că le pot înlocui oricând, are două trepiede pentru ele și două membrane albe cu care le poți acoperi pentru a difuza lumina. Acum costă 330 de lei. Durează vreo 10 minute instalarea lor. O singură lampă cu stativ costă cam 150 de lei.

Clipul de mai jos a fost filmat cu acele lumini și handycam-ul Sony de care vă spuneam. N-am folosit microfon separat pentru că distanța era suficient de mică pentru a fi inteligibil.

MICROFON

În principiu ai nevoie de un microfon dedicat. Puține aparate prind bine sunetul, clar și fără ecou, și de obicei trebuie să te filmezi de aproape pentru asta, cam de la un metru și ceva.

Pentru distanțe mai mari (sau cu aparate de filmat mai ieftine) sunetul iese nasol, cu ecou de la cameră și la o calitate slabă. Sunetul este principalul inamic al videobloggingului, eu renunț rapid să urmăresc acele clipuri unde trebuie să fac liniște și să fiu atent la ce spune respectiva fată respectivul om ca să-i înțeleg cuvintele.

Aici sunt multe posibilități, de la microfoane banale de calculator până la unele ceva mai scumpe (încep pe la 100-150 de lei) cu cablu lung (sau cumpărați un prelungitor de cablu), care se pun pe sub tricou și se prind la gât cu o micuță clemă. Ele se pot conecta fie la camera cu care înregistrați, dacă are intrare de microfon, sau la un laptop ținut prin preajmă. Pentru editări de toate felurile utilizați softul gratuit Audacity.

Ca microfon mi-am cumpărat cândva unul Audio-Technica de la magazinul Muzica, a fost cam 150 de lei. Merge cu baterii, ceea ce separă alimentarea și elimină o parte din fâșâitul de fundal indus prin cablu. Dacă nu ai o placă de sunet bună, care să preia cum trebuie sunetul, folosești Audacity pentru a rezolva eventuale amplificări de sunet.

Nu faceți ca Piticu; după o viață petrecută în televiziune, acum se filmează fără microfon dedicat și abia îl auzi vorbind.

Iată un clip filmat de mine în fabrica Ford de la Craiova, unde e gălăgie și zumzet. Am redus volumul sunetului ambiental original cam la un sfert și am adăugat peste el vorbele mele, înregistrate apoi acasă cu Audacity.

SOFTWARE ȘI ALTE CUNOȘTINTE

Ar fi bine să învățați un pic de editare video și alte câteva trucuri foarte simple, dar utile. Sunt destule tutoriale chiar pe YouTube pentru asta.

Îmi vine imediat în minte reglarea corectă a balansului de alb. În funcție de ce cameră și lumini folosiți, e posibil ca imaginea să iasă prea galbenă sau prea albastră și trebuie să știți să corectați asta înainte de a începe înregistrarea sau ulterior din software.

Nu strică nici mici trucuri de editare video, precum introducerea unui fișier de sunet înregistrat separat cu microfonul peste clipul filmat de voi (pentru a le sincroniza faceți un sunet puternic imediat ce porniți înregistrarea, precum o bătaie puternică din palme. Veți vedea ulterior spike-ul de sunet în înregistrarea audio și o veți putea potrivi imediat peste imaginea cu voi bătând din palme. Odată astfel potrivite fișierul video cu cel audio, puteți să le tăiați și editați cum vreți voi, eliminând această scenă de sincronizare), niște titluri, un logo (folosiți un PNG transparent), poate vreo 2-3 efecte. Editarea clipurilor este importantă și nu-i complicată.

Mai sunt și alte trucuri pe care le cunosc mai degrabă cei ce lucrează în televiziune. Nu purtați haine cu dungi fine, ies nasol după compresie, nu alegeți un fundal apropiat de culoarea pielii, ci e bine să aveți un pic de contrast, dar nu foarte mult, evitați umbrele pe față șamd. Mă uitam la Ray William Johnson, omul filma totul într-un fel de cabină făcută din hârtie ce-i asigura fundalul. Nu poți avea asta în casă, dar măcar alegeți un dulap mai deschis la culoare, un perete, o bibliotecă etc.

În ce privește YouTube, învățați meniul de Annotations ca să puteți adăuga linkuri de Subscribe chiar în clip și, dacă aveți și un site, luptați-vă cu YouTube până vi-l acceptă ca Associated Website, ca să puteți pune linkuri către aceasta în notele/adnotările din clip.

Vedeți și acest ghid.