Azore: cum am ajuns aici cu TAP Portugal

A fost cel mai lung zbor al meu de până acum: 4 ore și jumătate până la Lisabona și de acolo alte 2 ore și jumătate până în Terceira, Azore, insula din mijlocul Atlanticului de unde vă scriu acum.

Cel mai vestic punct în care am călătorit vreodată se afla tot în Europa, undeva pe coasta Portugaliei la Cabo da Roca, cel mai vestic punct al continentului, la vreo 9 grade longitudine vestică. Acum vă scriu de la 27 grade, 14 minute și 11 secunde Vest (și 38 grade 39 minute Nord). Sunt la fel de aproape aici de coasta Canadei precum de cea a Europei.

A fost și cel mai îndelungat zbor al meu. Am ieșit din casă la 3:30 noaptea. Escala din Lisabona a fost de 8 ore (am dat o fugă până în oraș, în Piața Comerțului), apoi o întârziere de o oră a însemnat că mă îmbarcam pentru al doilea zbor la ora 19 a României. La 22 am aterizat în Terceira, după un zbor foarte lin concluzionat cu o aterizare ca la carte. Transfer, o cină rapidă și am intrat în camera de hotel la ora 2 din România.

(Insulele Azore sunt cu 3 ore în urma României și cu una în urma Portugaliei continentale.)

Zborul cu TAP Portugal a fost plăcut. Micul dejun a fost unul complex și cald, am avut omletă cu ciuperci și o buletă de cartof, pâine, unt, croissant cu dulceață, salată de fructe și un fel de budincă de fructe de pădure. Am cerut cafea și apă.

Un mic dejun copios a rezolvat doar parțial problema duratei zborului. La un moment dat mâncasem ce era de mâncat, moțăisem un pic, vorbisem cu ceilalți din grup și când mă uit la ceas abia trecuseră două ore. Nici măcar la jumătate nu ajunsesem. Dacă puteți, cereți la check-in-ul online sau la aeroport locurile de pe rândul cu ușa de urgență, veți avea de două ori mai mult loc la picioare și asta vă permite să vă mișcați un pic.

Femeia din spatele meu dormea precum mai jos. M-am speriat un pic când am văzut-o.

Nu lăsați distanța mare să fie o piedică în calea vizitării Portugaliei (și a Azorelor). După cum v-am spus anul trecut, după câteva nopți petrecute în Lisabona, țara este superbă și prețurile sunt foarte accesibile, poți mânca bine cu 10-12 euro la un restaurant local. Singurii care zboară București – Lisabona sunt cei de la TAP Portugal, iar după cum vedeți mai sus condițiile sunt foarte bune față de ce oferea Blue Air pe același segment.

În aeroport am ochit un magazin cu ciocolată de lux, iar în Lisabona au inclusiv un mic Harrods londonez, care are lângă el un Harrods Cafe, unde mănânci un sandviș și bei o cafea, dar ca boierii, la Harrods. Mare prietenie între englezi și portughezi de-a deschis Harrods aici punct de lucru.

Al doilea zbor ne-a purtat peste Atlantic spre Terceira, una dintre insulele arhipelagului Azore. N-am văzut decât pătura groasă de nori albi, pufoși, de sub noi, sub care am coborât cu doar câteva minute înainte de aterizare. De mâncat am primit un sandviș cu somon afumat, roșii și rucola, plus un pic suc de pere, iar de băut am cerut vin alb și cafea și apa am primit-o din partea casei.

Terceira o fi o insulă mică, dar aeroportul ei este cam de mărimea Băneasa și ne-a adus aici un Airbus A319. Între Terceira și Sao Miguel urmează să zbor peste câteva zile cu un ATR-72 cu elice; sper să nu fie turbulențe.

Despre ce-am găsit aici vă spun, ca să citez Teleenciclopedia, într-un episod viitor.